Decizia comercială nr. 2515/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS.L
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2515/2011
Ședința a de 01 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC M. E. S., împotriva încheierii comerciale nr. 1724 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtele SC D. I. S. (F. F. S.), SC I. S. și N. L., având ca obiect - sechestru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare, se prezintă recurenta prin avocat A. C., în baza împuternicirii avocațiale nr. C. din (...), aflată la fila 3 din dosar și intimata-pârâtă SC I. S., prin avocat C. S., care depune la dosar împuternicire avocațială din (...), lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la al doilea termen de judecată, recurs.
De la dosar lipsesc înscrisurile solicitate de instanță la termenul anterior. Față de solicitarea instanței de la termenul anterior, ca părțile în litigiu să ajungă la un acord în ce privește desemnarea unui administrator sechestru, reprezentantul recurentei propune ca administrator sechestru să fie desemnat numita SC I. S. T. învederează instanței că este în imposibilitatea de a prezenta actul de cesiune a părților sociale, însă depune la dosar un extras de pe site-ul R. pentru a se observa părțile sociale deținute.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei-pârâte nu se opune propunerii avansate de partea adversă, fiind de acord ca SC I. S. să fie desemnată administrator sechestru.
Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului și modificarea încheierii recurate în sensul admiterii cererii introductive, astfel cu a fost formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată și arată că societatea reclamantă are calitatea de creditor al SC D. I. S. (fostă F. S.) în sensul că deține o creanță, a cărei existență nu a fost contestată de către niciun intimat-pârât. E. incert cuantumul creanței, însă este individualizată, pentru cel puțin aproximativ
1 milion lei, prin bilete la ordin, refuzate la plată și învestite cu formulă executorie, astfel încât pentru această parte a creanței nu s-ar putea contesta caracterul său cert, lichid și exigibil.
La interpelarea instanței reprezentantul recurentei-reclamante indică valoarea de 936.763,90 lei a creanței, consemnată prin bilete la ordin și care au fost depuse și la dosar. De asemenea se precizează că recurenta-reclamantă are calitatea de creditor chirografar al intimatei SC D. I. S., iar în temeiul prevederilor art. 1718 C. civ. beneficiază de dreptul de gaj general asupra patrimoniului intimatei, putând urmări toate bunurile și a se îndestula din valorificarea oricărorbunuri ale debitoarei, în cadrul unei proceduri de executare silită. Față de motivele arătate, solicită admiterea recursului.
Reprezentanta intimatei-pârâte solicită respingerea recursului declarat de reclamantă și menținerea sentințe recurate ca fiind legală și temeinică, iar în subsidiar, respingerea cererii de înființare a sechestrului judiciar ca neîntemeiată, indicând instanței că cererea de instituire a sechestrului judiciar formulată de reclamantă se întemeiază pe dispozițiile art. 589 C.pr.civ., teza finală, iar nu de prevederile art. 599 C.pr.civ. Având în vedere dispozițiile legale care prevăd în mod expres faptul că cererea de sechestru judiciar prevăzută de art. 598 C.pr.civ., este admisibilă dosar în situația în care între părți există un litigiu cu privire al dreptul de proprietate sau un alt drept real, ori posesia asupra bunurilor asupra cărora se solicită a se institui sechestrul judiciar, este evident faptul că nu sunt îndeplinite aceste condiții. Față de caracterul acțiunii de fond, consideră această afirmație falsă. Reclamanta a atacat un act adițional la actul constitutiv al altei societăți, iar un proces având ca obiect anularea unui act juridic excede sferei de aplicare a art. 598 C.pr.civ.. Necesitatea înființării sechestrului judiciar poate rezulta din pericolul de degradare, înstrăinare sau risipire a bunurilor, din proasta administrare a acestora, art. 599 C.pr.civ. enumeră clar care sunt condițiile înființării sechestrului judiciar, fără a exista un proces, însă recurenta-reclamantă, pe tot parcursul judecății, nu a făcut dovada unei proaste administrări.
Raportat și la motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, apreciază cererea de înființare a sechestrului judiciar total inadmisibilă. De asemenea nu solicită cheltuieli de judecată.
C.ea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C.EA
Prin Sentința comercială nr. 1724 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N. L., invocată de pârâta S. I. S.
S-a respins excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta N. L. prin întâmpinare.
S-a respins cererea privind instituirea sechestrului judiciar formulată de reclamanta S. M. E. S. în contradictoriu cu pârâtele S. D. I. S., S. I. S. și N. L., ca neîntemeiată
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N. L., invocată de pârâta S. I. S., fiind o excepție de ordine publică aceasta poate fi invocată de orice persoană interesată și în orice stare a pricinii. În concret, pârâta S. I. S. nu a justificat interesul său concret și actual pentru ca față de pârâta N. L. să fie respinsă cererea privind sechestrul judiciar pentru lipsa calității procesuale pasive, respectiv efectul direct și favorabil pe care îl poate avea o asemenea soluție prin raportare la pârâta S. I. S., astfel încât este îndreptățită critica formulată de reclamanta S. M. E. S., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive astfel cum a fost invocată.
În plus, se poate constata că în litigiul de fond ce formează obiectul dosarului nr. (...) această pârâtă a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, or criticile aduse de pârâta S. I. S. pe calea acestei excepții vizează antamarea fondului acțiunii pauliene și a raporturilor de drept material dintre părți, ceea ce excede examenului sumar pe care îl efectuează instanța învestită cu soluționarea cererii având ca obiect instituirea sechestrului judiciar.
În privința excepției inadmisibilității invocată de pârâta N. L., tribunalul a constatat că față de criticile aduse de această pârâtă, practic se efectuează o analizăa temeiniciei cererii raportat la textul de lege care reglementează condițiile ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei asemenea cereri, aspecte antamează fondul cererii, nefiind nici neregularități procedurale și nici lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, pentru a face de prisos judecarea pricinii pe fond.
A., chiar dacă au fost invocate pe calea excepției, practic criticile aduse de pârâta N. L. vizează analizarea fondului cererii de sechestru judiciar, motiv pentru care vor fi luate în considerare la soluționarea pe fond a cauzei.
Față de aceste argumente, tribunalul a respins excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta N. L., prin întâmpinare.
Cu privire la temeinicia cererii privind instituirea sechestrului judiciar asupra celor patru imobile ce formează actualmente patrimoniul societății S. I. S., potrivit art. 598 C.p.c. ˝ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil sau asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța competentă pentru judecarea cererii principale, va putea să încuviințeze la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea bunului respectiv.˝
Acțiunea de fond ce formează obiectul dosarului nr. (...) vizează anularea actului adițional la actul constitutiv al S.C I. S. pe calea acțiunii pauliene, invocând dispozițiile art. 975 Cod civil.
Acțiunea revocatorie este acea acțiune prin care creditorul poate cere revocarea, desființarea, pe cale judecătorească, a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale, prejudiciere care se materializează prin crearea sau mărirea stării de insolvabilitate a debitorului pârât. Sub aspectul efectelor sale, acțiunea revocatorie duce la desființarea actului întocmai ca și acțiunea în anularea unui act juridic. T., ea se deosebește de aceasta din urmă deoarece acțiunea în anulare produce efecte față de orice persoană, pe când acțiunea revocatorie are un caracter relativ, producând efecte doar între creditor și terțul dobânditor.
A., rațiunea instituirii sechestrului judiciar este cea de prezervare a dreptului de proprietate a părții care va avea câștig de cauză în litigiul de fond, asigurând astfel executarea hotărârii viitoare.
În speță, reclamanta S. M. E. S., deși pretinde un drept de creanță împotriva debitoarei S. D. I. S. nu a făcut dovada îndreptățirii de a pretinde un drept propriu, de orice natură, asupra bunurilor a căror sechestrare se solicită. A., reclamanta este un simplu creditor chirografar.
În temeiul gajului general al creditorilor chirografari( art. 1718 Cod civil) nu se poate solicita instituirea sechestrului judiciar, întrucât gajul general poartă asupra unei universalități de bunuri, nu asupra unor bunuri determinate din patrimoniul debitorului, neputându-se împiedica în virtutea acestuia, înstrăinarea bunurilor din patrimoniul debitorului. A., din această perspectivă nici dispozițiile art. 599 alin. 1 pct. 3 C.p.c. nu sunt incidente în cauză.
Tot sub aspectul temeiniciei, reclamanta nu a făcut dovada caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pretinse, deci a calității sale de creditor și nici a pericolului insolvabilității debitoarei, prin imposibilitatea valorificării dreptului de creanță pretins. Or, potrivit art. 1169 Cod civil, sarcina probei incumbă reclamantei și orice afirmație trebuie probată, inclusiv pentru soluționarea cererii privind instituirea sechestrului judiciar.
Având în vedere dispozițiile art. 598, 599 C.p.c. față de argumentele deja expuse tribunalul a respins cererea privind instituirea sechestrului judiciar formulată de reclamanta S. M. E. S. în contradictoriu cu pârâtele S. D. I. S., S. I. S. și N. L., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC M. E. S. M. solicitând admiterea recursului și modificarea încheierii recurate în sensul admiterii cererii introductive astfel cum a fost ea formulată și precizată.
În motivare s-a arătat că:
ÎN FAPT:
Prin incheierea recurată a fost respinsă cererea reclamantei de instituire a sechestrului judiciar asupra unor bunuri imobile asupra cărora există un litigiu privitor la dreptul de proprietate, litigiu ce face obiectul dosarului T. C. C. nr. (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că:
- nu s-a făcut dovada caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pretinse;
- nu s-a făcut dovada lndreptătirii de a pretinde un drept propriu asupra imobilelor În discuție;
1. Reclamanta deține împotriva intimatei SC D. I. S. (fosta SC F. S.) o creanță certă, lichidă și exigibilă În cuantum de 3.9~859,93 lei reprezentând debite și penalități aferente perioadei (...) - (...). Pentru 936.763,90 lei din totalul acestei creanțe, pârâta a emis bilete la ordin, refuzate la plată pentru lipsă de disponibil. E. acestei creanțe - dovedită În cadrul dosarului de fond - nu a fost contestată de către niciunul dintre pârâții-intimați În dosarul soluționat prin hotărârea recurată. La fel, În măsura În care prima instanță avea dubii cu privire la existența creanței (În condițiile În care existența acesteia nu a fost contestată) putea să le solicite În virtutea, rolului său activ, probe În susținerea pretențiilor sale.
Solicită a avea în vedere că, din totalul creanței invocate, o parte de
936.763,90 lei este stabilită prin bilete la ordin, refuzate la plată și învestite cu formula executorie. Prin urmare, cel puțin cu privire la această parte a creanței nu se pot invoca motive ce ar tinde la contestarea caracterului său cert, lichid și exigibil.
2. După cum În mod corect a reținut prima instanță, reclamanta este un creditor chirografar al intimatei SC D. I. S. (fosta SC F. S.) beneficiind deci exclusiv de dreptul de gaj general recunoscut de art. 1718 cod civil acestor creditori. În considerarea calității noastre de titulari ai unei creanțe certe lichide și exigibile asupra patrimoniului debitoarei-intimate, reclamanta are dreptul de a se îndestula prin valorificarea oricăror bunuri ale debitoarei În cadrul unei proceduri de executare silită.
Nu există absolut nicio dispoziție legală care să îI oblige pe creditor să solicite efectuarea unor anumite forme de executare împotriva debitorului său, la fel cum nu există nicio astfel de dispoziție care să îI împiedice pe creditor să aleagă bunul debitorului cu privire la care să solicite efectuarea actelor de executare. D. de opțiune aparține exclusiv creditorului, ca expresie a principiului disponibilității, recunoscut În faza executării silite a procesului comercial. Alegerea bunului este exclusiv la latitudinea creditorului-urmăritor care are interesul direct de a se îndestula cât mai repede, condiții În care are - dreptul de a opta cu privire la bunul cu privire la care solicită efectuarea actelor de executare În funcție de valoarea acestuia, de posibilitatea de valorificare mai rapidă etc.
Prin urmare, chiar dacă este doar un creditor chirografar al intimatei se D. I.
S. (fosta se F. S.) justifică un interes propriu și legitim În conservarea bunurilor imobile asupra cărora a solicitat instituirea măsurii sechestrului În patrimoniul debitoarei.
ÎN DREPT: își întemeiază poziția procesuală pe dispozițiile legale la care a făcut referire În text.
Deliberând asupra recursului, C.ea constată următoarele:
Prin sentința recurată, tribunalul a respins cererea reclamantei SC M. E. S. împotriva pârâților SC D. I. S., SC I. S. și N. L., pentru instituirea sechestrului judiciar asupra unor bunuri imobile identificate în cuprinsul cererii de chemare înjudecată, aflate la momentul actual în patrimoniul pârâtei de rând 2, pe considerentul că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 598 C.pr.civ., neexistând un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, în înțelesul acestui text legal.
T. a constatat că reclamanta a invocat în susținerea cererii faptul că are calitatea de creditor chirografar al pârâtei SC D. I. S. (fostă SC F. S.), pentru suma de 3.962.859,93 lei, dintre care o parte rezultă din emiterea unor bilete la ordin investite cu formulă executorie, aflându-se la momentul actual în imposibilitate de a-și recupera această creanță, în contextul în care pârâta a efectuat în ultimele luni ale anului 2010, în complicitate cu terții dobânditori, o serie de acțiuni care au avut drept scop și efect ascunderea și protejarea bunurilor ce anterior s-au aflat în patrimoniul acesteia.
Astfel, în susținerea cererii s-a invocat că la data de (...), F. a vândut către
Vicaș A. - Ionuț un număr de 4 imobile situate în Oradea, județul Bihor prin încheierea C. de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 411/(...) de B. N. P. A. „.".
Apoi, printr-un act adițional la actul constitutiv al SC I. S., autentificat de BNP
A. L. C.-N., publicat în Monitorul Oficial nr. 3924 din (...), pârâta de rând 1 a adus ca aport în natură la capitalul social al pârâtei de rând II bunurile imobile ce fac obiectul prezentei acțiuni, fiind, ca atare, majorat capitalul social cu valoarea corespunzătoare și dobândind, în schimb, noi părți sociale.
Subsecvent, la data de (...) s-a înregistrat la O. R. C. mențiunea cu nr. 1. privind transferul părților sociale deținute de F. în societatea I. S.și reprezentând
99.9% din capitalul social către N. L. N. L. deținea anterior un procent de 0,01% din capitalul social al societății I. S.
Reclamanta a arătat că prin operațiunile menționate F. a eliminat orice posibilitate a creditorilor săi de a urmări imobilele aduse ca aport și valorificarea participării F. în societatea devenită proprietarul acestora.
De asemenea s-a mai arătat că în perioada (...) - (...) F. a transferat întreg fondul său de comerț către societatea Netosfarm S. în care aceeași N. L. deținea 95% din capitalul social, și-a închis toate cele 8 puncte de lucru, și-a schimbat denumirea, sediul social, administratorul și obiectul de activitate, finalizându-se astfel întreaga schemă de golire a patrimoniului F. și de eliminare a tuturor posibilităților creditorilor pârâtei de a recupera creanțele acumulate împotriva acestei societăți.
T., reclamanta a mai arătat că societățile I. S. și Netosfarm S. au fost înființate în cursul anului 2010, la data de (...) și, respectiv, la data (...), ulterior acumulării debitului principal față de reclamantă, dobânditorul imobilelor fiind, la data majorării capitalului social prin aport în natură, controlat chiar de F. care deținea
95% din capitalul social al societății.
Imediat după, F. a cesionat toate părțile sale sociale deținute în societate I. către pârâta N. L. A. N. L. este asociat în societatea Netosfarm S. către care F. a transferat întreg fondul său de comerț și care, la acest moment desfășoară activitatea de comerț cu produse farmaceutice în locațiile pentru care în favoarea F. au fost emise autorizații de funcționare pentru farmacii emise de Ministerul Sănătății. C. asociat al societății Netosfarm S. este fostul farmacist șef al F., Todea Corina M..
Având în vedere relațiile existente între asociatul unic al I. S., pârâta N. L., F.
și asociatul său unic, Negrau Dorin Mihai, este evident riscul ca imobilele să fie în continuare înstrăinate înainte de soluționarea cererii de anulare a A. C. O asemenea înstrăinare ar face și mai dificile demersurile de recuperare a creanței avute împotriva F..
T. reclamanta a mai arătat că pentru evitarea riscului ca actualul proprietar al imobilelor să transfere dreptul de proprietate asupra acestora, este necesară instituirea unui sechestru judiciar.
Pentru a dispune în sensul respingerii cererii, subsecvent respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N. L. și a excepției inadmisibilității cererii, invocate de aceeași pârâtă, tribunalul a mai reținut că reclamanta, deși pretinde un drept de creanță împotriva debitoarei SC D. I. S., nu a făcut dovada îndreptățirii de a pretinde un drept propriu, de orice natură, asupra bunurilor a căror sechestrare se solicită, fiind un simplu creditor chirografar. Drept consecință, în virtutea drepturilor conferite de această calitate, nu se poate împiedica înstrăinarea bunurilor din patrimoniul debitorului, nefiind îndeplinite, din această perspectivă, nici cerințele textului art. 599 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ.
Prin recursul declarat de către reclamantă se critică această abordare, relevându-se că ea este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de
3.962.859,93 lei, reprezentând debite și penalități aferente perioadei (...)-(...), iar pentru 936.763,9 lei din totalul acestei sume, pârâta a emis bilete la ordin, refuzate la plată pentru lipsă de disponibil. E. acestei creanțe nu a fost contestată de către pârâți, iar pentru conservarea șanselor sale de a-și recupera creanța, în contextul în care pârâta de rând 1 a înstrăinat toate bunurile pe care le avea în patrimoniu, se impune admiterea cererii, având în vedere și efectele ce se vor produce în eventualitatea în care acțiunea pauliană pe care a introdus-o în contradictoriu cu pârâtele va fi admisă.
Intimata SC I. S., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului, în condițiile în care nu există un proces cu privire la proprietatea sau posesia unui bun, ori la administrarea sau folosința unui bun proprietate comună.
S-a mai relevat că reclamanta nu deține nicio creanță față de această intimată, iar întrucât imobilele în litigiu sunt proprietatea acesteia, ele pot fi urmărite numai de către creditorii societății, fiind exclus concursul creditorilor sociali cu creditorii asociaților.
C.ea constată că recursul este fondat, iar pentru a dispune în acest sens a luat act de scopul în care a fost instituit textul art. 598 C.pr.civ., prin care s-a reglementat o măsură de conservare, aflată la îndemâna persoanelor care dovedesc îndeplinirea cerințelor prevăzute de acest articol.
Astfel, în doctrină s-a arătat că măsurile asigurătorii, în general, sunt mijloace procesuale care au drept scop indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului sau a bunurilor care formează obiectul procesului, pentru a se evita dispariția sau degradarea lor, ori diminuarea activului patrimonial al debitorului, care astfel nu mai poate dispune de aceste bunuri, ele constituind o măsură de prevedere.
T. a apreciat că înregistrarea acțiunii pauliene prin care reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele, a solicitat să se constate inopozabilitatea față de ea a actului adițional la actul constitutiv al SC I. S., autentificat de BNP A. L. C.-N., pe calea acțiunii pauliene, nu îndeplinește cerințele referitoare la existența unui proces legat de dreptul de proprietate asupra imobilelor.
Reclamanta relevă însă în mod pertinent că, până la soluționarea acțiunii pauliene înregistrată pe rolul T. C. C. sub nr. (...), se impune instituirea sechestrului judiciar asupra imobilelor aduse ca aport la capitalul social de către fostul asociat al pârâtei SC I. S., respectiv de către SC D. I. S., în contextul în care, ulterior majorării aportului acestei pârâte, părțile sociale dobândite în schimb și cele deținute anterior au fost cesionate către pârâta N. L., fiind desăvârșită astfel acțiunea concertată de golire a patrimoniului debitoarei.
Astfel, actul de proprietate al pârâtei SC I. S. asupra imobilelor față de care se solicită instituirea sechestrului judiciar îl constituie tocmai actul adițional la actul constitutiv al SC I. S., autentificat și publicat în Monitorul Oficial nr. 3924 din (...), acărui inopozabilitate se solicită a se constata în cadrul dosarului nr. (...), în baza căruia pârâta SC I. S. s-a înscris ca proprietar în CF.
Drept urmare, C.ea apreciază că, în contextul în care, în cadrul dosarului de fond este în discuție însăși eficacitatea titlului de proprietate al SC I. S., cerința referitoare la existența unui litigiu ce vizează proprietatea este îndeplinită, în acord cu prevederile textului art. 598 C.pr.civ.
Aceste considerații rămân valabile chiar dacă efectul admiterii unei acțiuni pauliene constă în constatarea inopozabilității, față de creditorul reclamant, a actului atacat, întrucât acesta poate urmări bunul în litigiu ca și cum acesta nu ar fi ieșit niciodată din patrimoniul debitorului, respectiv al SC D. I. S.
Or, o eventuală soluție de admitere a acțiunii pauliene ar rămâne fără nici un fel de efect, în situația în care bunurile aduse ca aport social de către debitoare ar fi, în orice modalitate, indisponibilizate sau înstrăinate, acestea fiind considerentele pentru care C.ea a apreciat că, chiar și în situația specifică dedusă judecății, sunt îndeplinite rațiunile pentru care a fost legiferată această măsură de conservare a drepturilor deduse judecății în acțiunea pauliană.
Mai mult, prin raportare la starea de fapt din prezentul dosar, precum și la toate acțiunile întreprinse de către pârâta de rând 1, în vederea devalizării propriului său patrimoniu și a punerii creditorilor în imposibilitate de a-și recupera creanțele, descrise anterior, C.ea constată că aceasta era singura posibilitate rămasă la îndemâna reclamantei, textele art. 591-597 C.pr.civ. neputându-și găsi aplicabilitate, din perspectiva faptului că bunurile au fost deja transferate în favoarea unor terți. De asemenea, este de remarcat și că biletele la ordin aflate în posesia reclamantei au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil (filele
18-27), motiv pentru care au fost investite cu formulă executorie și au stat la baza formulării cererii de executare silită, rămasă, până în prezent, fără rezultate.
Nu pot fi reținute nici apărările conform cărora, dat fiind faptul că imobilele în litigiu fac parte din capitalul social al SC I. S., este exclus concursul creditorilor asociaților cu creditorii societății, cu atât mai mult cu cât pârâta de rând 1 nu mai deține, la momentul actual, calitatea de asociat, acestea fiind tocmai apărările ce pot fi invocate cu succes în cazul în care reclamanta ar dori să urmărească, în mod direct, aceste imobile, fiind o dovadă a faptului că acțiunea concertată a debitoarei pentru golirea patrimoniului său și-a atins scopul urmărit.
Or, prin introducerea acțiunii pauliene se încearcă tocmai contracararea tuturor acestor efecte, de aici decurgând logic și necesitatea instituirii măsurii asigurătorii, până la soluționarea acesteia, în vederea conservării șanselor reclamantei pentru o eventuală executare silită a imobilelor.
Pentru toate aceste considerente, în baza prev. art. 304 pct. 9, 312 alin. 1 și art. 598 și urm. C.pr.civ., recursul declarat de către reclamantă va fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței recurate, a admiterii acțiunii și a dispunerii instituirii măsurii sechestrului judiciar asupra următoarelor imobile:
- imobilul înscris în CF 10847 Limanu, A+1, nr. cadastral 10177, teren extravilan arabil în suprafață de 817 mp;
- imobilul înscris în CF 10872 Limanu, A+1, nr. cadastral 10202, teren extravilan arabil în suprafață de 818 mp;
- imobilul înscris în CF 11556 Voluntari, A+1, nr. cadastral 5931, teren intravilan în suprafață de 545 mp, din care 102 mp construiți și construcția edificată;
- imobilul înscris în CF 1. Oradea, nr. cadastral 1., teren intravilan Oradea în suprafață de 282 mp și casă cu P+1E cu suprafață de 116 mp.
Va dispune înscrierea sechestrului în CF.
Va încuviințează paza bunurilor sechestrate.
Va dispune deplasarea executorului judecătoresc la locul situării imobilelor și darea lor în primire administratorului - sechestru, pe bază de proces verbal.
Va obliga pe SC M. E. S. la consemnarea unei cauțiunii în sumă de
192.571,986 lei. Pentru a fixa cuantumul cauțiunii, C.ea a luat act de pretențiile formulate în fața primei instanțe și prin cererea de recurs, constatând că reclamanta a invocat faptul că este titulara unei creanțe de 3.962.859,93 lei, precizarea făcută de către reprezentantul acesteia, la termenul de astăzi neputând fi luată în considerare, din perspectiva prev. art. 316 și art. 294 alin. 1 C.pr.civ. De asemenea, s-a făcut aplicarea prev. art. 600 alin. 1 rap. la art. 723 ind. 1 alin. 2
C.pr.civ.
Vor fi menținute dispozițiile referitoare la respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâtei N. L. și a inadmisibilității cererii și se va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată pentru această fază procesuală.
PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC M. E. S. împotriva sentinței civile nr.1724 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T. C. C. pe care o modifică în parte în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta SC M. E. S. împotriva pârâților SC D. I. S., SC I. S. și N. L.
Dispune instituirea măsurii sechestrului judiciar asupra următoarelor imobile:
- imobilul înscris în CF 10847 Limanu, A+1, nr. cadastral 10177, teren extravilan arabil în suprafață de 817 mp;
- imobilul înscris în CF 10872 Limanu, A+1, nr. cadastral 10202, teren extravilan arabil în suprafață de 818 mp;
- imobilul înscris în CF 11556 Voluntari, A+1, nr. cadastral 5931, teren intravilan în suprafață de 545 mp, din care 102 mp construiți și construcția edificată;
- imobilul înscris în CF 1. Oradea , nr. cadastral 1., teren intravilan Oradea în suprafață de 282 mp și casă cu P+1E cu suprafață de 116 mp.
Dispune înscrierea sechestrului în CF.
Încuviințează paza bunurilor sechestrate.
Dispune deplasarea executorului judecătoresc la locul situării imobilelor și darea lor în primire administratorului - sechestru, pe bază de proces verbal.
Obligă pe SC M. E. S. la consemnarea unei cauțiunii în sumă de
192.571,986 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
D.C. 03 I. 2011
Red.M.B./dact.L.C.C.
6 ex./(...) Jud.fond: D. H.
| ← Decizia comercială nr. 495/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
