Decizia comercială nr. 184/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 184/2011
Ședința publică de la 07 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător G.-A. N.
Grefier A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamanta SC B. C. S. împotriva sentinței civile nr. 4. a T. C., în contradictoriu cu intimat B. N. A R. - S. C., intimat SC P. B. SA R. DE S. E., având ca obiect anulare incident plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat
B. P. în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
C.ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului apel, în temeiul dispozițiilor art. 7208 corelat cu art. 282 alin 1 teza a II-a C.pr.civ. Reprezentatul apelantei depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare în valoare de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, aferente apelului declarat. T., acesta arată că nu are alte cereri de formulat. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, pentru motivele prezentate în memoriul de apel, cu cheltuieli de judecată. C.ea reține cauza în pronunțare. { F. | } INSTANȚA Prin sentința comercială nr.461 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) de Tribunalul Comercial Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BĂNCII NAȚIONALE A R., excepție invocată de această pârâtă, și în consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC B. C. S., în contradictoriu cu pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC B. C. S., în contradictoriu cu pârâta SC P. B. SA prin S. E., având ca obiect anulare incident de plată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că Atâta timp cât unitatea bancară a respectat dispozițiile legale și transmiterea informației către C. I. de P. s-a făcut în mod real, informația nefiind viciată, nu există o justificare care să determine admiterea cererii formulate de reclamantă cu consecința dispunerii radierii înscrierii incidentului bancar la C. I. de P. din cadrul B.N.R. Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC B. C. S. solicitândadmiterea acestuia și modificarea în parte a hotărârii atacate în sensuladmiterii cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cupârâta SC P. B. R. SA, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. 1.În susținerea cererii de reformare, apelanta a relevat că prima instanță a dezlegat greșit raportului juridic litigios atunci când a analizat temeinicia cererii din perspectiva îndeplinirii cerințelor evocate de prevederile R. nr.1/2001 al BNR art.36 alin.1 și art.39 . Si aceasta deoarece anularea unui incident de plată pe cale judiciară nu este limitată la situația existenței uneia sau mai multor erori, prevederile anterior citate fiind aplicabile doar în ipoteza în care cererea este adresată declarantului.., instanța de fond nu a avut în vedere tocmai acest aspect și anume faptul că cererea nu a fost adresată persoanei declarante, ci unei instanțe judecătorești. 2. Apelanta consideră că T. nu putea minimaliza efectele rezoluțiunii contractului din care s-a născut obligația de plată garantată prin titlul de credit. C. că reversibilitatea efectelor rezoluțiunii privește în mod indubitabil și cele cinci bilete la ordin ce fac obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, acestea având o legătură indisolubilă cu contractul rezoluționat.Pe de altă parte, un alt efect al rezoluțiunii este și cel al desființării tuturor drepturilor consimțite în favoarea terților de către dobânditorul prestației care a format obiectul contractului rezolvit, conform principiului „resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis";. Astfel, datorită caracterului retroactiv al rezoluțiunii, dobânditorul, în speța Proaquapure S., nu putea transmite drepturi pe care nu le avea, iar drept urmare, rezoluțiunea contractului primar atrage și desființarea contractului subsecvent, încheiat de o parte cu o altă persoană. Intimații, deși legal citați nu și-au exprimat poziția procesuală Deliberând asupra cererii de apel C.ea reține următoarele: La data de 23 septembrie 2008, reclamanta SC B. C. S. a emis în beneficiul SC PROAQUAPURE S., un număr de cinci bilete la ordin, pentru diferite sume, cu scadența precizată pentru fiecare bilet la ordin (filele 50- 51), bilete care au fost depuse spre încasare la SC P. B. SA - S. E., fiind refuzate la plată pentru lisă de disponibilitate în cont. Potrivit dispozițiilor din Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a R., BNR nu este abilitata sa intervină in relațiile dintre băncile comerciale si clienții acestora. În conformitate cu prevederile art.36 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea si funcționarea la B. N. a R. a C. I. de P., aceasta, nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți primite de la persoanele declarante instituții de credit și totodată in conformitate cu prevederile art. 4 ale aceluiași Regulament, aceasta nu răspunde pentru veridicitatea si integritatea informației primite. Astfel, anularea informațiilor privind incidentele de plați înregistrate în FNC, FNIP, FNPR, se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau din dispoziția instanțelor judecătorești, in baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat in Anexa 8 C in care se înscrie motivul anularii, motiv care nu poate fi decât eroare sau omisiunea persoanei declarante, hotărâre judecătorească definitiva comunicata persoanei declarante, alte motive prevăzute de reglementari ale BNR. T., potrivit dispozițiilor prevăzute in art. 38 si art.39 din același regulament, calitatea legala de a anula informațiile existente in fișiere CIP, este recunoscuta numai persoanelor declarante.BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI prin C. I. de P. are doar obligația de a comunica, în temeiul cererii persoanei declarante, anularea interdicțiilor, nefiind parte a raportului juridic litigios . Ca atare , în mod corect a statuat prima instanță că această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă. Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană numită emitent sau subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane, fiind un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care încorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi. Astfel, principala funcție a biletului la ordin este aceea de instrument de credit, dar are și o funcție de instrument de plată, acesta neavând o funcție de garanție așa cum susține reclamanta, o atare funcție nefiind recunoscută de dispozițiile legale. Întrucât faptul că biletul la ordin este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor și realizarea obligațiilor cambiale nu trebuie făcută dovada raporturilor fundamentale, astfel că biletul la ordin se emancipează total de cauza juridică din care s-a născut. Raportat la caracterul abstract al biletului la ordin, din momentul emiterii sale, acesta are o existență de sine stătătoare, fiind independent de raportul juridic care a generat emiterea lui, modul în care raportul juridic fundamental a fost executat sau nu sau rezoluționarea acestuia, neavând nici o relevanță asupra biletului la ordin emis. Prin emiterea unor bilete la ordin, reclamanta și-a asumat obligația de a asigura existența disponibilului bănesc aferent achitării acestuia la data scadenței, iar necunoașterea regimului legal al biletului la ordin este în întregime imputabilă reclamantei, de asemenea cum tot acesteia îi este imputabilă și neasigurarea disponibilului în cont la data scadenței. Lipsa disponibilului în contul reclamantei fiind reală și refuzul la plată a biletelor la ordin datorându-se lipsei disponibilităților bănești, în mod corect pârâta SC P. B. SA prin S. E. a procedat la comunicarea existenței incidentului C. I. de P., conform dispozițiilor art.24 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P., semnalând incidentul de plată pentru a fi înscris în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc, semnalare care s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art.13 din Regulamentul nr.1/2001, legiuitorul stabilind în sarcina persoanei declarante o obligație imperativă, ca în ziua refuzului la plată al biletului la ordin, să transmită cererea de înscriere a refuzului bancar, nefiind lăsată la latitudinea băncii transmiterea acestui refuz. De altfel, apelanta a recunoscut că la data la care biletele la ordin au fost introduse în bancă pentru a fi onorate nu avea disponibilități bănești în cont și din această recunoaștere rezultând în mod neechivoc faptul că SC P. B. SA - S. E. a procedat în mod corect, cu respectarea dispozițiilor legale mai sus enunțate. Art.36 din Regulamentul nr.1/2001 statuează asupra faptului că C. I. de P. nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți odată primite de la persoanele declarante, adică de la bănci și că anularea acestor informații se poate face numai de persoanele declarante din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești în baza unei cereri de anulare. Art.39 reglementează situațiile în care persoana declarantă poate să solicite anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate, această anulare impunându-se a fi făcută și persoana declarantă având obligația să o ceară, în condițiile în care s-a transmis la C. o informație ce conține una sau mai multe erori. În cazul în speță persoana declarantă nu a săvârșit o astfel de eroare, întrucât lipsa disponibilului în cont era reală și refuzul la plată a biletelor la ordin datorată lipsei de disponibilități bănești a fost corect exprimat. Persoana declarantă nu are obligația de a verifica raporturile juridice dintre părți, singura obligație fiind cea de a comunica existența incidentului, obligație care a fost îndeplinită cu respectarea legii, acesteia neputându-i fi opuse elemente născute din raportul juridic fundamental existent între părți, având în vedere și caracterul abstract și autonom al biletului la ordin. Atâta timp cât unitatea bancară a respectat dispozițiile legale și transmiterea informației către C. I. de P. s-a făcut în mod real, informația nefiind viciată, nu există o justificare pentru recunoașterea pretențiilor deduse judecății. 1.Prima instanță a dezlegat corect raportul juridic litigios atunci când a analizat temeinicia cererii din perspectiva îndeplinirii cerințelor evocate de prevederile R. nr.1/2001 al BNR art.36 alin.1 și art.39 . Criteriile stabilite de prevederile anterior citate sunt aplicabile atât în ipoteza în care cererea este adresată declarantului, cât și atunci când cererea este adresată organului jurisdicțional. Această din urmă procedură nu reprezintă altceva decât un remediu pentru situația în care declarantul refuză fără temei să își îndeplinească obligația de a solicita anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate, atunci când informațiile transmise la C. au conținut una sau mai multe erori. 2. În mod corect T. a apreciat că rezoluțiunea contractului din care s- a născut obligația de plată garantată prin titlul de credit și efectele produse de această sancțiune vizează raportul juridic fundamental; desființarea retroactivă a drepturilor și obligațiilor la care părțile au consimțit inițial prin această convenție nu poate avea vreo înrâurire asupra modului de valorificare și de realizare a drepturilor / obligațiilor cambiale născute din titlul de credit. Raportat la caracterul abstract al biletului la ordin, din momentul emiterii sale, acesta are o existență de sine stătătoare, fiind independent de raportul juridic care a generat emiterea lui. În consecință, C.ea apreciază că prima instanță a realizat o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată considerent pentru care , în temeiul prevederilor art. 296. C.proc. civ., va respinge apelul ca nefundat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge apelul declarat de reclamanta SC B. C. S. împotriva sentinței civile nr.461 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T. C., pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER S. AL H. G. A. N. A. B. red.S. Al H./A.C. 5 ex. - (...) jud.fond.G. C.
| ← Decizia comercială nr. 3602/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 2787/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
