Decizia comercială nr. 2685/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2685/2011
Ședința ata de 15 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC I. L. IFN SA PRIN ADMINISTRATOR J. K. R. S. împotriva deciziei civile nr. 4/A din data de (...) pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu intimata R. I. B. SA, având ca obiect - opoziție la executare.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin intermediul cărora solicită respingerea recursului ca netemeinic și legal.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 iunie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sent.civ.nr.7211/2009 Judecătoria Bistrița a admis în parte opoziția la executare formulată de oponenta R. I. B. SA B. în contradictoriu cu intimata SC I. L. IFN I.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC I. L. IFN SA I., apel înregistrat la data de (...), după care pentru termenul din 2 aprilie 2010 a solicitat amânarea judecății, cu motivarea că nu a putut pregăti motivele de apel.
Prin decizia nr. 4/A/2010 pronunțată de T. B.-N. la (...) a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-intimată SC I. L. IFN SA I. împotriva sentinței civile nr.7211/2009 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr.(...), în contradictoriu cu intimata oponentă R. I. B. SA B..
Pentru a dispune astfel, a avut în vedere următoarele:
Pentru termenul din 14 mai 2010 apelanta a depus script intitulat
„Motive dezvoltate de apel";, script care conține în fapt motivarea apelului, întrucât până la aceea dată nu au fost depuse alte temeiuri prin care să fie susținut apelul declarat.
La același termen, instanța de apel a pus în discuția părților prezente împrejurarea dacă motivarea apelului s-a făcut până la prima zi de înfățișare și dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea sancțiunii decăderii din dreptul de a motiva apelul, conform art.287 Cod proc.civilă.
Potrivit art.284 alin.3 Cod proc.civilă, termenul pentru depunerea motivelor de apel se socotește de la comunicarea hotărârii, care este (...), iar potrivit art.132, 134 Cod proc.civilă, prima zi de înfățișare este aceea în care părțile legal citat pot pune concluzii.
În speță, apelul a fost declarat în (...), sentința a fost comunicată în (...), dar potrivit art.284 alin.3 Cod proc.civilă, hotărârea se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. Cu toate acestea, termenul pentru depunerea motivelor de apel se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă apelul s-a făcut mai înainte de comunicare (art.287 alin.4 Cod proc.civilă).
Față de dispozițiile procedurale de mai sus, instanța a constatat că termenul pentru depunerea motivelor de apel s-a împlinit la 2 aprilie 2010, dată la care părțile legal citate puteau pune concluzii, așa încât s-a făcut aplicațiunea art.287 alin.4 Cod proc.civilă, dar și a art.292 Cod proc.civilă, astfel că - finalmente - instanța de apel a soluționat cauza pe fond luând în considerare susținerile părților din concluziile scrise depuse la dosar.
Se constată că, concluziile scrise reiterează ca motiv principal al cererii de admitere a apelului faptul că instanța de fond a apreciat că excepția de inadmisibilitate formulată de intimată nu reprezintă o excepție în sine și că nu este necesar să se pronunțe pe disp.art.137 Cod proc.civilă.
Intimata oponentă R. I. B. SA B. a solicitat să se respingă apelul ca netemeinic și nelegal, apreciind că apelanta a folosit cu rea-credință dreptul de a exercita căile de atac din moment ce s-a dovedit fără echivoc că biletele la ordin în litigiu nu au fost avalizate de către RIB B. și că avalul este fals
În ce privește susținerile apelantei, instanța de apel și-a în totalitate motivările instanței de fond cu privire la excepția inadmisibilității opozițiilor la executare, în sensul că nu se impunea pronunțarea unei soluții distincte în dispozitivul hotărârii, întrucât prin analiza temeiniciei sau netemeiniciei apărărilor formulate instanța de fond s-a pronunțat în limitele în care a fost investită și temeinic a apreciat că din motivarea excepției de inadmisibilitate rezultă fără dubii că aceasta nu este o veritabilă excepție de procedură sau de fond.
În sensul celor de mai sus, instanța de apel a statuat că sunt neavenite susținerile apelantei conform cărora în cadrul opoziției la executare nu s-a formulat nici un capăt de cerere specific acestei instituții, întrucât se constată că pe calea opoziției la somația de executare debitorul a ridicat excepțiile de nulitate a titlurilor, astfel încât potrivit art.63 din L.
58/1934 opozițiile formulate conțin capete de cerere prevăzute de acest text.
De altfel, instanța de fond a și dispus anularea unor bilete la ordin sub aspectul constatării nulității absolute a avalului dat în fals asupra acestor titluri executorii. calea Chiar dacă în cadrul opoziției la executare debitorul nu poate ataca executarea propriu-zisă, deoarece executarea se analizează pe calea contestației la executare, din moment ce executarea este contestată prin prisma excepției de nulitate a titlurilor executorii datorită avalului dat asupra biletelor la ordin, dat fiind motivul de fond pentru care s-a formulat opoziția la executare, pronunțarea asupra executării se impune cu necesitate. Instanța de fond a făcut aplicarea principiului „quod nullum est, nullum producit efectum";, din moment ce a constatat nulitatea titlurilor executorii, dispunând temeinic anularea tuturor actelor de executare efectuate în temeiul acestora.
În ce privește fondul cauzei, instanța de apel a constatat că temeinic și legal a reținut instanța de fond aplicabilitatea art.63 din Leg.58/1934 cu trimitere la disp.art.2 și 35 din același act normativ, concluzionând că oponenta nu s-a obligat și nu și-a însușit avalul biletelor la ordin, mai ales că acesta a fost dovedit ca dat în fals, fals dovedit prin expertiza depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S.C." I. L.-IFN" S.A.
Consideră sentința pronunțată ca fiind nelegală motivat de următoarele aspecte:
1.dezvoltarea motivului prevazut de art. 304 pct. 5 Cod proc.civ:
În primul rând, consideră că înstanța de apel a considerat în mod ne legal că prima zi de înfățișare a fost data de 02 aprilie 2010, dată care, potrivit dispozițiilor art.132 -134 Cod. Pr. civilă, ar constitui prima zi de înfățișare în care părțile legal citate pot pune concluzii, prin prisma următoarelor doua aspecte: a) primul vizează faptul ca la termenul de judecată din data de 02 aprilie 2010 apelanta a formulat cerere de amânare pentru angajare aparator, iar intimata nu s-a opus acestui termen, solicitând in scris termen pentru a-i fi comunicate motivele de apel.
A putea pune concluzii, in sensul art.134 Cod proc. civ, inseamna ca partea este in masura sa isi exprime pozitia, punctul de vedere in legatura cu orice aspect din proces.
Nu pot fi puse concluzii daca una din parti a formulat o cerere pentru lipsa de apărare.
Potrivit literaturii de specialitate și practicii Înaltei Curți de C. și
Justiție, in condițiile în care Ia primul termen de judecată se solicită amânarea în vederea pregătirii apărării, acel prim termen de judecată nu poate fi considerat ca fiind prima zi de înfățișare. b )al doilea vizeaza chestiunea timbrajului.
Declaratia de apel a fost trimisa prin posta de către parte la data de
(...).).
Conform art.36 din Normele metodologice 1999 de aplicare a L. nr. 1. publicate in M.Of nr.380/(...), "alin.1 instantele judecatoresti au obligatia de a incunostiinta partile, o data cu citarea, despre taxele judiciare de timbru ce trebuie achitate in cazurile in care actiunile si cererile au fost trimise prin posta.
In situatia prevazuta la alin.1 dacă acțiunile sau cererile nu cuprind datele sau documentația necesară caracterizării actului sau calculării taxelor sau dacă nu s-au anexat dovezile din care să rezulte plata acestora, instanțele judecătorești stabilesc termenul de judecată și comunică părtilor, o dată cu citarea, și obligatiile În legătură cu taxa judiciară de timbru ce trebuie îndeplinite până la termenul de judecată, sub sanctiunea anulării cererii sau actiunii. "
Nici citatia pentru termenul din (...) si nici cea pentru termenul din (...) nu cuprind comunicarea vreunei obligatii in legatura cu taxa de timbru.
Chestiunea timbrajului nu a fost analizata de instanța de apel.
Conform art.18 din legea nr.146/1 007, determinarea taxei de timbru se face de către instanța de judecata.
Conform art.20 alin. (2) din legea nr.146/1007, " Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată"
La termenul din 14 mai 2010, o data cu depunerea motivelor de apel, a solicitat instantei sa faca verificarea taxei de timbru datorate, insa instanta nu a facut acest lucru, dând dovada de o celeritate extraordinara in cauza si acordând direct cuvântul pe fondul cauzei, nepronuntindu-se in nici un fel asupra timbrajului.
Avand in vedere considerentele aratate mai sus, sustine ca termenul din (...) a fost in mod nelegal considerat de catre instanta de apel nu putea fi considerat prima zi de infatisare.
Ca atare, instanța de apel a făcut în mod nelegal aplicarea in cauza a dispozițiilor art. 287 Cod pr. Civilă , cu consecința nelegala de a se mărgini, ca sancțiune, la a aprecia doar asupra apărărilor făcute în fața instanței de fond.
În condițiile în care aplicarea sancțiunii s-a făcut in mod nelegal, consecința directa este ca intr-o cale de atac devolutiva i s-a încălcat in mod grav dreptul de apărare ca urmare a decăderii din dreptul de a mai depune motivele de apel, de a ne formula apărări în fața instantei de apel sau de a mai putea invoca in apel motive noi.
Consideră, din această perspectivă, că instanța de apel a pronunțat o sentință vădit nelegală, motiv pentru care solicita admiterea recursului, casarea sentinței , iar în rejudecare trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea rejudecării cauzei cu respectarea dreptului la apărare, conform art. 312 alin.3 si 5 Cod proc. civ.
2.dezvoltarea motivului prevazut de art. 304 pct.9 Cod proc. civ.:
În ceea ce privește motivarea dată de instanța de apel criticii aduse cu privire la modalitatea in care instanta de fond a ințeles să soluționeze excepția de inadmisibilitate invocată atât in fața instanței de fond cat si in fața instantei de apel, consideră că prin decizia pronunțată nu s-a făcut o veritabilă judecare a cauzei, instanța de apel mărginindu-se doar să reia in cateva fraze unele aspecte reținute de instanta de fond.
Consideră că decizia instanței de apel este nelegala și prin aceea că din motivarea dată rezultă faptul că, datorită expertizei depusă la dosarul cauzei care a statuat faptul că avalul a fost dat in fals, orice altă critica adusă de acțiunilor (conexate) introduse de către intimată nu mai au nici un rost a fi analizate;
Aceasta reprezinta in mod evident o noua grava incalcare a dreptului la aparare, intrucit in afara probelor care nu sunt ingaduite de legea materiala sau procesuala, instanta nu poate impune alte restrictii de la admisibilitatea probelor.
Admisibilitatea probelor nu trebuie confundata cu aprecierea lor, etapa care are loc in momentul deliberarii, nu anterior deliberarii, cum e cazul admisibilitatii probelor.
Consideră că, potrivit dispozițiilor legale instanțele sunt obligate sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor invocate, exceptii care, de ce mai multe ori fac inutilă analizarea fondului.
Astfel, instanțele anterioare erau datoare a analiza mai întâi exceptiile invocate si mai apoi, după respingerea acestora să procedeze la cercetarea fondului cauzei, cu atât mai mult cu cât prin opoziția la executare RIB SA a solicitat instanței de judecată suspendarea executării silite, până la soluționarea irevocabilă a opoziției la executare, anularea tuturor actelor de executare efectuate În dosarele de executare ale BEJ Andronesei V.n Dorin, Încetarea executării silite începută în dosarele de executare și întoarcerea executării silite.
Potrivit dispozițiilor art. 112 Cod pr. Civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii, în cadrul căreia urmează a se soluționa procesul, instanța neputând să depășească aceste limite. Așa cum a statuat atât practica judiciară cât și literatura de specialitate, obligația instantei de a se pronunta numai cu privire la obiectul actiunii constituie,corelativ, garanția aplicării principiului disponibilitătii recunoscut părtii reclamante.
Noțiunea de inadmisibilitate vizează nu excepția, ci efectul spre care tinde acesta, o anumită modalitate de respingere a cererii
Pornind de la acest principiu ce guvernează desfășurarea procesului și coroborând aceste dispoziții generale cu cele prevăzute de L. cambiei și biletului la ordin, observă că intimata oponentă RIB SA a solicitat instanței de judecată doar anularea unor forme de executare, suspendarea, incetarea sau intoarcerea executării.
Potrivit dispozițiilor art. 106 alin. 1 raportat la art. 63 din L. nr.
58/1934, în cazul în care executarea silită are la bază un bilet la ordin, debitorul are la dispoziție opoziția cambială, care reprezintă mijlocul procesual prin care debitorul cambial poate opune posesorului exceptiile privind nulitatea titlului. anumite exceptii personale și pe cele referitoare la exercitarea executării cambiale.
În atare condiții, opoziția cambială reprezintă o formă specială a contestației la executare, regulile care le guvernează, derogatorii de la dreptul comun , fiind aplicabile cu prioritate. Așadar, opoziția la executare cambială nu are drept scop anularea unei forme de execuție, ci debitorul pune în discuție valabilitatea titlului
Avind in vedere capetele de cerere formulate de catre oponentă în cadrul opozitiilor la executare formulate , considera ca ne aflam in situatia in care aceasta a formulat opozitii la executare care nu contin nici un capat de cerere specific actiunii de opozitie la executare, ci a formulat capete de cerere de esenta unei alte actiuni, respectiv a unei contestatii la executare, care sunt inadmisibile in cadrul opozitiei la executare.
Potrivit doctrinei juridice, o prima delimitare între procedura opoziției la executare și contestati a la executare constă în aceea că opoziția, fiind o cale de atac menită să prevină trecerea la actele de executare propriu-zise, se deosebește esențial de contestați a la executare pentru că tinde la stabilirea inexistenței raportului juridic cambial sau a lipsei validității titlului. " În cazul În care, prin opozitie, contestatorul pune În discutie Întinderea și aplicarea titlului executoriu, opozitia nu va mai avea o natură cambială, ci va fi o contestatie chiar dacă a fost impropriu numită opozitie"
Având în vedere faptul că obiectul pricinii asupra căruia instanța trebuie să se pronunțe este stabilit prin cererea de chemare în judecată, fixându-se în acest fel limitele cadrului procesual în care se va desfășura judecata, instanța este ținută de acest obiect în sensul că nu poate să acorde mai mult, mai puțin sau altceva decât s-a cerut, potrivit dispozițiilor art. 129 Cod pr. Civilă.
Chiar dacă în cuprinsul opoziției la executare s-au invocat motive de nulitate a titlului executoriu nu se poate determina o altă încadrare juridică atâta timp cât nu s-a formulat nici un alt capăt de cerere care să fi investit instanța de judecată cu luarea unei măsuri în privința titlului executoriu.
Cererea de chemare în judecată cuprinde, potrivit dispozițiilor art. 112 pct. 3 Cod pr. Civilă, obiectul cererii, iar la punctul 4 al aceluiași articol arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea.
În acest sens înțelege sa Invoce decizia nr. 1006 din (...) a T.ui B., secția a-V -a civilă, nepublicată, decizie pe care am depus-o la dosarul cauzei in termenul de pronunțare.
Consideră, dat fiind cele sustinute anterior că ne aflăm in situatia unei inadmisibilităti de ordin obiectiv, că decizia recurantă a fost dată cu încălcarea legii, fapt care a determinat ca hotărârea să fie lipsită de temeilegal, întrucât în mod greșit a considerat că prima zi de înfățișare a fost termenul din data de (...) și că excepția de inadmisibilitate invocă este o apărare de fond și nu o veritabilă excepție.
Analizând motivele de recurs prin prisma dispozițiilor art. 304,
304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta critică decizia pronunțată de T. B.-N. invocând încălcarea normelor de procedură prevăzute la art. 105 alin 2 Cod proced. civilă cu privire la decăderea din dreptul de a depune motivele de apel și respectiv necitarea cu mențiunea de a achita taxele de timbru.
În esență, apelul este o cale de atac devolutivă, în sensul că el readuce în discuția instanței superioare toate chestiunile de fapt și de drept care au fost dezbătute în fața primei instanțe și care au fost rezolvate prin hotărârea acesteia.
Deși efectul devolutiv al apelului nu este consacrat în mod explicit, el este neîndoielnic cuprins în art. 292, 294-298 Cod proced. civilă.
Astfel, potrivit art. 295 Cod proced. civilă, instanța de apel va verifica ,, în limitele cererii de apel,, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Efectul devolutiv al apelului are caracter imperativ, instanța fiind obligată să examineze litigiul sub toate aspectele, în limitele regulilor: tantum devolutum quantum appellatum respectiv tantum devolutum quantum indicatum.
Cum instanța de fond a procedat la judecata fondului pretențiilor reclamantei iar apelul a vizat întreaga hotărâre atacată, instanța de apel, în baza efectului devolutiv al căii de atac, a fost obligată să analizeze litigiul sub toate aspectele, ceea ce s-a și întâmplat.
De altfel, decăderea din dreptul de a depune motivele de apel este o sancțiune procedurală lipsită de orice finalitate juridică în condițiile în care, așa cum am arătat anterior, instanța este obligată să analizeze cauza sub toate aspectele datorită caracterului devolutiv al căii de atac.
Prin urmare, faptul că tribunalul a analizat starea de fapt ținând seama de ,, susținerile părților și concluziile scrise depuse la dosar,, nu a cauzat nici o vătămare care să justifice invocarea, de către recurentă, a art. 105 alin 2 Cod proced. civilă.
În ceea ce privește problema timbrajului, de asemenea, prin nepunerea în vedere a diferenței de taxă de timbru s-a creat părții o situație mai favorabilă care nu o îndreptățește să invoce, ca motiv de nulitate, art. 105 alin 2 Cod proced. civilă.
Cu privire la incidența art. 304 pct. 9 Cod proced. civilă, recurenta susține că a fost soluționată în mod greșit excepția inadmisibilității în sensul că instanța de apel a apreciat-o ca fiind o apărare de fond și nu o excepție propriu-zisă.
Și în acest caz, susținerile recurentei sunt nefondate , în sensul că nu se impunea pronunțarea unei soluții distincte în dispozitivul hotărârii, întrucât, așa cum în mod corect au reținut instanțele de fond, prin analiza temeiniciei sau netemeiniciei apărărilor formulate instanța de fond s-a pronunțat în limitele în care a fost investită și temeinic a apreciat că din motivarea excepției de inadmisibilitate rezultă fără dubii că aceasta nu este o veritabilă excepție de procedură sau de fond.
În sensul celor de mai sus, s-a reținut în mod temeinic și legal că în toate dosarele conexate oponenta a solicitat în mod expres anularea titlurilor executorii și a invocat în același mod nulitatea absolută a titlurilor așa încât nu prezintă relevanță tehnica de redactare a cererii de chemare în judecatăcât timp capetele de cerere de genul celor menționate mai sus au fost formulate în toate dosarele, chiar dacă nu în cadrul acțiunii introductive.
Pe de altă parte, în mod corect nu a fost primită nici susținerea potrivit căreia pe calea opoziției la executare nu se poate statua și asupra anulării actelor de executare, a întoarcerii executării, cât timp cererile privind constatarea nulității titlurilor executorii au fost admise, astfel că drept consecință se impune să se asigure eficiență și finalitate opoziției la executare din moment ce s-a dovedit că titlurile nu sunt valabile.
Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de SC I. L. IFN SA PRIN ADMINISTRATOR J. K. R. S. împotriva sentinței civile nr. 4/A din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)al T.ui B.-N. pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC I. L. IFN SA PRIN ADMINISTRATOR J. K. R. S. împotriva sentinței civile nr. 4/A din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)al T.ui B.-N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
F. T. M. H. M. B.
GREFIER, D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: N. O., I. Părăuan
| ← Decizia comercială nr. 45/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1761/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
