Decizia comercială nr. 2737/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2737/2011
Ședința publică din 21 iunie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de SC F. T. S. P., împotriva sentinței civile nr. 8452 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., cauza privind și pe intimații SC R. S. - prin lichidator judiciar M. R. L. I. S. și U. D., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din L. 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...), s-a înregistrat la dosar un înscris din partea recurentei prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă la care a anexat dovezile ce atestă plata taxelor de timbru ( f. 8 -9).
C.ea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 8 din L. nr. 85/2006. Din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei SC F. T. S. P. în formularea recursului, având în vedere că cererea de antrenare a răspunderii a fost formulată de lichidatorul judiciar , iar sentința recurată a fost dată în contradictoriu cu recurenta prin administratorul judiciar și administratorul statutar al societății, domnul U. D. și reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința comercială nr.8452 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de M. R. L. I. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC R. S. în contradictoriu cu pârâtul U. D. Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin sentința comercială nr. 6872/(...) pronunțată în dosar nr.(...) s-a admis cererea formulată de creditoarea SC ADM F. S. și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC R. S., fiind desemnat administrator judiciar M. R. L. I. S. Prin sentința comercială nr. 643/(...) s-a dispus intrarea debitoarei în faliment în procedură simplificată, iar prin sentința comercială nr. 1440/C/(...) s-a definitivat tabelul de creanțe, pasivul debitoarei având o valoare de 131.377,97 lei. În raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului, lichidatorul judiciar a arătat că principalele cauze care au dus la insolvența debitoarei sunt următoarele: ineficienta utilizare a resurselor existente care a condus la acumularea de datorii către instituțiile statului și către terți; neurmărirea încasării la timp a creanțelor, neefectuarea în termen de trei ani a demersurilor necesare pentru recuperarea creanțelor determinând prescrierea acestora; păstrarea de stocuri, fără a se încerca valorificarea lor, acestea suferind, de regulă, uzură fizică și morală; neutilizarea „numerarului, investițiilor și a echivalentelor de numerar" din sold pentru plata măcar parțială a datoriilor; lipsa unor eforturi pozitive în redresarea societății, ceea ce rezultă și din faptul că la apariția primelor semne de declin (descreșterea lichidităților, creșterea datoriilor), acestea au fost desconsiderate, neluându-se din timp măsurile corective necesare. Conform dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006, în situația în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 din L. 85/2006 sunt identificate persoanele cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitoarei, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului. În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Conform art. art.138 lit. d din L. nr.85/2006 o parte a pasivului debitorului ajuns în insolvență poate fi suportată de membrii organelor de conducere din cadrul societății care au cauzat starea de insolvență prin faptul că au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Lichidatorul judiciar a susținut prin cererea de chemare în judecată faptul că din analiza cauzelor care au stat la baza apariției stării de insolvență rezultă că pârâtul, în calitate de administrator statutar, nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Însă judecătorul sindic a apreciat că motivele care au determinat apariția stării de insolvență a debitoarei, astfel cum acestea au fost reținute de lichidatorul judiciar în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 din legea insolvenței nu se circumscriu nici uneia din faptele reglementate de dispozițiile art. 138 din L. 85/2008. Faptul că pârâtul nu a utilizat în mod eficient resursele societății, că nu a valorificat stocurile existente, că nu a urmărit încasarea la timp a creanțelor, că nu a utilizat sumele existente în contul societății pentru a achita datoriile și că nu a încercat redresarea activității societății nu sunt fapte care să ducă la concluzia că pârâtul nu a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Pe de altă parte, în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 din L. 85/2006 lichidatorul judiciar nu a reținut că apariția stării de insolvență a fost determinată de faptul că pârâtul nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, acest fapt fiind arătat numai în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate. Față de considerentele reținute, judecătorul sindic a apreciat că pârâtul nu a săvârșit fapte care să atragă răspunderea pentru pasivul societății debitoare în condițiile art. 138 lit. d din L. 85/2006, iar cauzele reținute de lichidatorul judiciar ca fiind cele care au determinat apariția stării de insolvență nu se circumscriu dispoziției legale invocate de lichidator. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC F. T. S. P., solicitândmodificarea sentinței cu admiterea cererii de antrenare a răspunderii materiale formulată de M. R. L. I. S., în calitate de lichidator judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei SC R. S. dosar nr.(...) împotriva pârâtului U. D. În motivarea recursului consideră că sentința nr.8425/2010 este nelegală și netemeinică întrucât, intrarea in faliment a debitoarei este consecința directa a modului in care administratorul societății și-a desfășurat activitatea, fapt imputabil direct acestuia prin prisma faptului că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, a ținut o contabilitate fictivă, făcând să dispară unele documente contabile. Aceasta afirmație este întărita și de faptul ca administratorul statutar nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar documentele contabile ale societății debitoare, așa cum prevede art.28 din lege, deși trebuia și putea să cunoască faptul ca legea stabilește în sarcina lui această obligație, de asemenea, nu a depus situațiile financiare precum și faptul că ultima declarație depusa la organul fiscal a fost înregistrată în data de (...). Prin urmare, judecătorul sindic în mod greșit reține faptul că motivele care au determinat apariția stării de insolvența a debitoarei, enumerate de lichidatorul judiciar, nu se circumscriu nici uneia din faptele reglementate de dispozițiile art. 138 din L. nr.85/2006, deși în speța, având în vedere cele enumerate mai sus, se constata îndeplinirea condițiilor de antrenare a răspunderii patrimoniale și anume: Fapta ilicită: administratorul judiciar nu și-a respectat obligațiile impuse de lege: nu a depus eforturi pentru recuperarea creanțelor; nu a făcut dovada ținerii contabilității conform legii, nedepunând la dosarul cauzei documentele prevăzute de lege si nici documente contabile; Aceste documente nu au fost predate lichidatorului judiciar, în vederea analizării regularității înregistrărilor contabile și identificării patrimoniului societății, punând în imposibilitate creditorii și lichidatorul de a realiza printr-un expert contabil o analiza detaliata a modului în care a fost ținută contabilitate a și a plaților realizate în luna precedenta încetării de plăți; Nu a prezentat administratorului judiciar situația licențelor de farmacie - bunuri aparținând patrimoniului debitoarei, deși acesta a notificat administratorul în acest sens; Prejudiciul 142.8S2,34 lei reprezentând total creanțe înregistrate în tabelul definitiv de creanțe, care nu a putut fi acoperit datorita lipsei informațiilor cu privire la licențele de farmacie și la alte bunuri din patrimoniul debitoarei, generând astfel inopozabilitatea analizei și fructificării acestor bunuri; Raport de cauzalitate intre fapta ilicita și prejudiciul - rezultă din faptul ca prin toate faptele ilicite menționate anterior au rezultat prejudicii care prin penalitățile/majorările aplicate au ajuns la suma de 142.852,34 lei; Vinovăția- indiferent de forma de vinovăție ( intenție sau culpa) faptele ilicite exista, iar acestea reprezentau obligații legale (legea nr.31/1991, legea nr.85/2006) ale administratorul societar al debitoarei, care nu poate invoca in apărare necunoașterea dispozițiilor legale referitoare la organizarea si conducerea contabilității societății, ori cele referitoare la obligațiile sale prevăzute în L. nr.85/2006; Simpla neglijenta în recuperarea creanțelor, precum și în predarea documentelor solicitate de lichidator este suficienta pentru îndeplinirea cerinței cu privire la existenta vinovăției administratorului societar. Menționează ca lichidatorul judiciar a reținut aspectul că apariția stării de insolvență a fost determinat de faptul că pârâtul nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea și în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 din L. nr.85/2006, însă datorită necomunicării actelor solicitate în mai multe rânduri de la debitor nu a putut indica persoanele care se fac vinovate. In altă ordine de idei, consideră că sentința comerciala nr. 8425/2010 este nemotivată de către judecătorul-sindic, întrucât acesta se mulțumește cu o tratare" în bloc" a tuturor motivelor invocate de către lichidatorul judiciar, fara a fi dezvoltate pentru fiecare motiv in parte, considerentele de drept si de care au condus la soluția respingerii cererii de antrenare a răspunderii. Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având învedere dispozițiile art.304, 3041 C., instanța din oficiu, în raport de prevederile art.306 alin.2 C. rap. la art.137 C. a invocat ca motiv de ordine publică excepția lipsei calității procesuale active a recurentei SC. F. T. S. P.. Astfel, recurenta are calitatea de creditor în procedura insolvenței debitoarei SC R. S., hotărârea recurată are ca obiect soluționarea cererii de angajare a răspunderii administratorului statutar al debitoarei în persoana pârâtului U. D., cerere formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei respectiv M. R. L. I. S., și nicidecum de către vreunul dintre creditori. Recursul a fost formulat de creditoarea SC. F. T. S. , care nu are calitatea de parte în primă instanță. Este bine cunoscut faptul că, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, așa încât se constată că în speță creditoarei îi lipsește legitimarea procesuală activă în formularea recursului, aceasta neavând calitatea de parte în fața primei instanțe întrucât acțiunea a fost introdusă de lichidatorul judiciar. Pentru aceste considerente și având în vedere prevederile art.137 C. C.ea constată ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a recurentei în promovarea acestui recurs, și drept consecință aceasta va fi admisă iar recursul declarat va fi respins. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei. Respinge recursul declarat de SC F. T. S. P. împotriva sentinței civile nr.8452 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 21 iunie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. I. I. C. P. D. GREFIER D. V. Red.CI Dact.SzM/2ex. (...)
← Decizia comercială nr. 2/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu... | Decizia comercială nr. 4204/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|