Decizia comercială nr. 31/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA C.Ă, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 31

Ședința publică din 13 aprilie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. B.

JUDECĂTORI : F. T.

M. H.

GREFIER: M. ȚÂR

S- a luat în examinare contestația în anulare formulată de pârâta SC L. SRL SÂG împotriva Deciziei civile nr.3296 din (...), în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. ]n contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ având ca obiect dizolvare societate.

La apelul nominal, făcut în cauză se la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Contestația în anulare promovată este timbrată cu suma de 10 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.De asemenea și recursul declarat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 319 alin. 1 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar reține cauza în pronunțare.

C U R T E A:

Prin decizia civilă nr. 3296/(...), pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC L. SRL împotriva sentinței civile nr. 3732 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care a menținut-o în întregime.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut că prin sentința comercială nr. 6.221 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., s- a admis cererea formulată de reclamantul O. R. C. de pe lângă Tribunalul Comercial Cluj, în contradictoriu cu pârâta S. „. S. C.-N., dispunându-se dizolvarea societății pârâte

Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâta S. L. S.

În conformitate cu dispozițiile art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina pârâtei obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei RON iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,3 lei RON, din care a achitat taxa judiciară de timbru de 0,3 lei RON.

În temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr.146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul Consiliului local al municipiului C.-N. sumele datoratecu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr.

146/1997.

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ.

Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la 31 ianuarie 2007

(f.14), instanța de judecată a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 și a dispus anularea recursului ca insuficient timbrat.

Împotriva acestei decizii pârâta a formulat contestație în anulare, solicitând anularea ei și urmare a rejudecării recursului, admiterea acestuia cu consecința modificării sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.

În motivare s-a subliniat faptul că chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei a fost depusă în dosarul de recurs la fila 15, astfel încât decizia pronunțată este rezultatul unei erori materiale, în drept fiind invocate disp. art. 317 și 318 C.pr.civ.

Analizând contestația în anulare formulat, prin prisma motivelor invocate și a actelor dosarului, Curtea reține următoarele:

În dosarul constituit ca urmare a declarării recursului împotriva sentinței tribunalului, la data de (...), respectiv termenul de judecată a căii de atac, s-au depus înscrisurile care atestă plata sumelor de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru recursul formulat.

De asemenea, s-a depus și timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei (f. 14, 15 din dosarul de recurs).

Având în vedere că aceste documente nu au ajuns, în timp util, la dispoziția instanței, din considerente care nu sunt imputabile recurentei-pârâte, se constată că instanța de recurs a săvârșit o eroare materială în sensul art. 318 alin. 1 teza I

C.pr.civ.

În doctrină s-a arătat că, contestația în anulare specială întemeiată pe existența unei greșeli materiale poate fi promovată cu succes doar în ipoteza în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie invocate greșeli materiale cu caracter procedural, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, deși din plicul atașat rezultă că cerere a fost depusă la poștă înăuntrul termenului defipt de lege, respectiv este esențial ca pentru verificarea acestor greșeli să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.

De asemenea, greșeala trebuie să fie săvârșită de instanța de recurs, ea trebuind să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, respectiv să fie rezultatul omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, în acest sens fiind subliniată împrejurarea că cererea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât acestea echivalează cu o greșeală de judecată.

S-a mai subliniat faptul că greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, ea fiind necesar a fi esențială, ceea ce înseamnă că în lipsa ei, soluția ar fi fost alta.

Analizând aceste aspecte prin prisma motivelor invocate și a statuărilor instanței de recurs, Curtea apreciază că împrejurarea referitoare la anularea recursului, deși chitanța care atestă plata sumei cu acest titlu a fost depusă la dosarul cauzei, se încadrează în prevederile legale mai sus citate, contestația formulată fiind fondată.

Pentru aceste considerente, cererea va fi admisă, fiind anulată decizia atacată și rejudecând recursul pârâtei, acesta va fi admis cu consecința modificării hotărârii recurate și a respingerii cererii de dizolvare.

Astfel, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate, a disp. art. 3041 C.pr.civ. precum și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:

Este real că în conformitate cu disp. art. 237 alin. 1 pct. b din Legea nr.

31/1990 republicată, la cererea oricărei persoane interesate precum și a O.ui

Național al R. C., tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazul în care societatea nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la O. R. C.

Examinând acest text de lege se constată că această dispoziție nu are un caracter imperativ, deoarece în cuprinsul său este folosită sintagma „tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății";.

Drept urmare, Curtea este pusă în situația de a examina consecințele depunerii situațiilor financiare anuale de către societatea pârâtă după expirarea termenelor legale care sunt cuprinse în disp. Legii nr. 82/1991 republicată coroborate cu termenul de 6 luni prevăzut de textul citat din Legea societăților comerciale. Având în vedere că din cuprinsul textelor legale în care sunt prevăzute termenele arătate, nu rezultă că acestea sunt termene de decădere, ci dimpotrivă, sunt termene de recomandare, concluzia firească este aceea că în condițiile în care societatea comercială pârâtă își îndeplinește obligația de a depune la O. R. C. situațiile financiare aferente, sancțiunea dizolvării societății comerciale pârâte nu se mai impune.

Cum în cazul de față societatea pârâtă a făcut dovada depunerii la O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj a situațiilor financiare anuale aferente anului 2008, recursul declarat de aceasta urmează a fi admis având în vedere disp. art. 312 alin. 1 teza I C.pr.civ., sentința civilă atacată fiind modificată în sensul mai sus arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :

Admite contestația în anulare formulată de SC L. SRL S.

Anulează decizia civilă nr.3296/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...).

Admite recursul declarat de SC L. SRL împotriva sentinței comerciale nr.

3732/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de O. prin ORC de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva pârâtei SC L. S.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 13 aprilie 2011.

PREȘEDINTE

JUDECATORI

GREFIER

M. B. F. T.

M. H.

M. ȚÂR

Red.M.B/Dact.L.L.C/4 ex./(...)

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 31/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii