Decizia comercială nr. 3870/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA C. Nr. 3870/2011
Ședința de 19 O. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. D. I. împotriva încheierii nr. 3529 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...)al
T.ui C. C., în contradictoriu cu pârâta SC F. S., având ca obiect - sechestru asigurator.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimata-pârâtă prin avocat H. C., în baza împuternicirii avocațiale nr. 373 aflată la fila 16 din dosar, lipsind recurentul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
P. de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 5 lei, achitată cu chitanța nr. 517103416 din (...), aflată la fila 18 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din Constituție, art. 3 pct. 3 C., art. 291 și următoarele C. și art. 592 și următoarele C., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. La interpelarea instanței, reprezentantul intimatei-pârâte apreciază că temeiul de drept al demersului inițiat de reclamant sunt dispozițiile art. 591 C., însăși hotărârea recurată a fost motivată prin raportare la aceste prevederi, iar apărările formulate de intimata-pârâtă se pliază pe dispozițiile articolului de lege indicat. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentantul intimatei-pârâte solicită respingerea recursului declarat împotriva încheierii nr. 3529 din (...), pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică, apreciind că cererea de sechestru nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 591 C., respectiv existența unei creanțe constatată printr-un înscris, creanța să fie exigibilă, să existe o acțiune principală pe rolul instanței de judecată cu privire la această creanță și achitarea cauțiunii obligatorii. Cu privire la prima condiție, reprezentantul intimatei-pârâte susține că pretinsa creanță a recurentului nu este constatată printr-un înscris, procesul-verbal nr. 69/(...), prin care mai multe părți își arată intenția comună de a executa unele lucrări de infrastructură nu atestă existențaunei creanțe, iar în cadrul întâlnirii dintre intimată și recurent, de la data de (...), acesta din urmă nu a prezentat niciun document care să ateste existența unei creanțe față de reclamantă. Cu privire la condiția exigibilității, reprezentantul intimatei-pârâte susține că la dosar nu au fost depuse procesele-verbale din care să rezulte executarea lucrărilor, nu există dovada achitării execuției lucrărilor și nici procese-verbale de recepție a lucrărilor. Documentele depuse la dosar de către recurent nu fac dovada unei creanțe certe și exigibile, iar din conținutul procesului-verbal încheiat la data de (...) rezultă că pârâta nu a recunoscut existența vreunui debit și a solicitat documente justificative în sprijinul pretențiilor formulate de către reclamantă. Raportat la condiția depunerii cauțiunii se relevă de către reprezentantul intimatei-pârâte că, în temeiul art. 591 al. 2 C. reclamantul avea obligația ca, odată cu cererea de sechestru, să depună și o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată, stabilirea cauțiunii nefiind o obligație expresă în sarcina instanței, drept urmare instanța de fond a sancționat această conduită. Pentru aceste considerente și pentru motivele expuse în întâmpinare, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, a căror dovadă o va depune până la închiderea dezbaterilor. C.ea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare. C.EA Prin încheierea comercială nr. 3529/C din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea formulată de creditorul M. D. I. în contradictoriu cu debitoarea SC F. S., cerere având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Analizând cererea de instituire a sechestrului asigurător formulată de către creditor, cu luarea în considerare a disp. art.591 C., instanța a constatat că în cuprinsul dispozițiilor legale enunțate legiuitorul reglementează dreptul creditorului care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, de a solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului dacă dovedește că a intentat acțiune. Alineatul 2 al aceluiași articol reglementează același drept al creditorului, dar a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune pentru cererea de sechestru o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată. Analizând cererea formulată de creditor și înscrisurile depuse în probațiune la dosarul cauzei, instanța a apreciat că în speță nici una din prevederile legale reglementate la alineatul 1, 2 și respectiv 3, nu sunt aplicabile în speță, dat fiind faptul că, pe de o parte, creditorul nu a făcut dovada că deține o creanță exigibilă constatată printr-un înscris, făcând doar dovada faptului că a intentat o acțiune împotriva debitoarei, acțiune ce face obiectul dosarului nr.(...). Susținerile sale conform cărora din cuprinsul procesului-verbal nr.627 încheiat la data de 7 mai 2009 ar rezulta obligația asumată de către debitoare, obligație conform căreia aceasta urma să-i achite creditorului cotade 8,5% din contravaloarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru finalizarea lucrărilor la drumul de acces către ansamblul rezidențial „Excelsior"; situat în comuna B., nu sunt confirmate de nici un înscris depus la dosarul cauzei, fiind depus la dosar doar procesul-verbal nr.69/26 ianuarie 2009 din cuprinsul căruia rezultă că urmau să fie executate o serie de lucrări de investiții la infrastructură și să fie restricționată circulația în zonă, Consiliul Local urmând să amplaseze indicatoare de restricționare de tonaj cu posibilitatea accesului numai a autovehiculelor autorizate de consiliu. Totodată, s-a depus la dosar procesul-verbal încheiat la data de 11 aprilie 2011 între creditor și debitoarea SC F. S., în conformitate cu care debitoarea susținea că este de acord să achite o sumă ce corespunde unui procent din contravaloarea drumului aferent ansamblului de blocuri situat în comuna B., str.Viilor nr.982, însă acest procent ar urma să fie stabili ulterior, în funcție de valoarea pe care trebuia să o achite SC BEIFIN ROM.IA S., un alt beneficiar al drumului. Totodată, achitarea sumelor urma să se facă după ce, în prealabil, erau analizate devizele de lucrări, procesele-verbale de recepție, autorizația de construire și proiectul ce a stat la baza emiterii și după efectuarea dovezii plății facturilor. Drept urmare, instanța a considerat că în cauză nu pot fi reținute ca fiind aplicabile dispozițiile alineatului 1 al art.591 C. Nici dispozițiile alineatului 2 ale aceluiași articol nu sunt aplicabile întrucât creditorul nu și-a îndeplinit obligația de a depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune din valoarea reclamată, obligație pe care legiuitorul a stabilit-o în mod clar și neechivoc și care este o condiție pentru admisibilitatea cererii. Susținerile creditorului în sensul că va depune cauțiunea ce se va stabili de către instanță se impun a fi înlăturate față de faptul că obligația trebuia să fie îndeplinită odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, cu atât mai mult cu cât natura litigiului este una comercială și în speță sunt aplicabile prev. art.908 Cod comercial, conform cărora instituirea măsurilor asigurătorii în materie comercială se pot dispune doar cu dare de cauțiune. În ceea ce privește aplicabilitatea în speță a alineatului 3 al art.591 C., nu a fost dovedită de către creditor, nefăcându-se dovada faptului că debitorul ar fi micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului ori că nu a dat asigurările promise și nici dovada că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire ori să se ascundă și să-și risipească averea. Neîndeplinirea acestor condiții pe care legiuitorul le-a prevăzut în mod cumulativ au drept rezultat respingerea cererii formulată de către creditor ca nefondată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. D. I. solicitând admiterea recursului, modificarea in intregime a incheierii comerciale nr. 3529/C/(...) pronuntata de catre Tribunalul Comercial Cluj in dosarul nr. (...), pe care o considera nelegala si netemeinica si pe cale de consecinta admiterea in intregime a cererii de sechestru asigurator formulata de catre reclamantul recurent, cu cheltuieli de judecata. O prima critica priveste sustinerea instantei ca reclamantul recurent nu ar fi facut dovada ca detine o creanta exigibila data de intimata S. F. S., sustinere contrazisa insa de inscrisurile depuse in sustinerea cererii de sechestru asigurator fomulata de catre reclamantul recurent si la care a facut referire si in motivarea cererii introductive. Astfel creanta reclamantului recurent rezulta din procesul-verbal nr.627/(...) prin care intimata debitoare si-a asumat obligatia de a suportaun procent de 8,5 % din consturile totale ale investitiei care urma sa fie efectuata impreuna cu reclamantul recurent si numitul M. S. pentru edificarea drumului de acces la ansamblul rezidentiale .Excelsior" situat in comuna B. O alta critica adusa instantei de fond se refera la intepretarea eronata data de catre aceasta dispozitiilor art. 591 Cod P. C. cu privire la cuantumul cautiunii obligatorii in cadrul proceselor comerciale, conform art. 908 alin. 1 Cod C.. Asa cum a aratat si in cuprinsul cererii de sechestru asigurator, reclamantul s-a obligat sa depună cautiunea prevazuta de lege in cuantumul pe care urma sa il stabileasca instanta de judecata. De astfel si formularea textului art. 591 Cod P. C. "poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta" indica clar ca instanta de judecata este cea care obligatia de a stabili cuantumul cautiunii care trebuie achitata de creditorul care formuleaza o cerere in temeiul acestor dispozitii legale. In consecinta, in conditiile in care este evident ca nu ne aflam in prezenta cazului prevazut de art. 591 alineat 2 Cod P. C. unde este clar indicat cuantumul cautiunii, in celelalte situatii prevazute de art. 591 Cod P. C. obligatia de a stabili cuantumul cautiunii revine instantei si prin urmare, instanta de fond avea aceasta obligatie. Mai mult, apreciază ca este evident ca daca din 2009 si pana in prezent, in ciuda obligatiilor asumate de a suporta 8,5% din costurile totale ale investitiei pentru edificarea drumului de acces si a demersurilor facute de catre reclamantul recurent, intimata nu a facut nici un demers in acest sens, desi foloseste acest drum zilnic, intimata incearca de fapt sa se sustraga de la indeplinirea obligatiilor asumate si in aceste conditii este necesara instituirea sechestrului asigurator tocmai ca prin indisponibilizarea bunurilor imobile al intimatei . in cuprinsul cererii sa nu fie periclitata viitoarea executare silita cu privire la creanta datorata reclamantului recurent. In concluzie, pentru considerentele mai sus expuse, solicita sa se admită prezentul recurs asa cum a fost formulat. In drept s-au invocat prevederile art. 304 pct.9, art.304 indice 1, art.274 Cod P. C.. Pârâta intimată SC F. S. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de M. D. I. împotriva încheierii C.e nr. 3529/0(...) a T.ui C. C. și, pe cale de consecință, menținerea măsurii dispuse de prima instanță ca fiind temeinică și legală și obligarea recurentului- reclamant la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. După cum corect a reținut instanța de judecată, la dosarul cauzei a fost depus doar Procesul-verbal nr. 69/(...) În care mai multe părți arătau intenția comună de a executa o serie de lucrări de investiții În zonă. Acest Înscris nu atestă În nici un fel existența unei creanțe. Pe de altă parte, chiar dacă recurentul ar fi depus Procesul-Verbal din (...), acesta nu ar fi făcut dovada existenței unei creanțe. Potrivit acestui Înscris, Primăria B. alături de câțiva beneficiari Își manifestau intenția de a executa unele lucrări de infrastructură. Pentru ca recurentul să poată dobândi un sechestru asigurător pe imobilele menționate, nu este suficient ca acesta să fi introdus o acțiune În justiție, prin care se tinde la plata unei sume de bani, ci mai trebuie ca această sumă să fie exigibilă. Așadar, nu poate fi solicitat sechestru asigurător În baza unei pretentii nelichide și eventuale, care, pentru a avea ființă, are nevoie să fie consacrată printr-o hotărâre judecătorească. De reținut este faptul că litigiul În baza căruia recurentul-reclamant a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de bani este În momentul de față suspendat În baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod Proc. Civ. Potrivit art. 591 alin (2) Cod Proc. Civ., "Același drept ÎI are și creditorul a cărui creanță nu este constatată În scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, o dată cu cererea de sechestru, o cautiune de jumătate din valoarea reclamată". Mai mult, potrivit art. 908 Cod C. aplicabil În speță, "Sechestrul sau poprirea nu se va putea Înființa decât numai cu dare de cautiune, afară de cazul când cererea de sechestru sau de poprire se face În virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată. " Ținând cont de faptul că recurentul-reclamant nu deține o creanță exigibilă Împotriva pârâtei, acesta era obligat să depună, o dată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată. După cum se poate observa, acesta nu a depus nici o cauțiune la dosarul cauzei. Susținerile acestuia potrivit cărora instanța era obligată să fixeze cuantumul cauțiunii sunt nefondate. În concluzie, soluția dată de către instanta de fond este temeinică și legală, argumentele invocate de către recurentul-reclamant nefiind fondate. După cum corect a reținut instanța de fond, recurentul-reclamant nu a Î. nici condiția prevăzută de art. 591 art. 3 Cod Proc. Civ, respectiv nu a făcut dovada faptului că pârâta ar fi micșorat asigurările date, ori că nu ar fi dat asigurările promise și nici faptul că ar exista pericolul ca pârâta să se sustragă de la urmărire ori să se ascundă, ori să risipească averea. Menționează faptul că pârâta și-a îndeplinit întotdeauna obligațiile contractuale, construindu-ne o imagine de încredere pe piața imobiliară. Pe de altă parte, recurentul-reclamant nu a motivat nici în cadrul motivelor de recurs îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 591 art. 3 Cod Proc. Civ. În drept s-au invocat prevederile: art. 308, art. 591 Cod Proc. Civ.; Art. 908 Cod C.. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, C.ea constată următoarele: Reclamantul recurent s-a adresat instanței comerciale cu o cerere de luare a măsurilor asigurătorii - sechestru împotriva pârâtei SC F. S. în temeiul dispozițiilor art. 591 C. În motivarea cererii a arătat faptul că, din cuprinsul procesului-verbal nr.627 încheiat la data de 7 mai 2009 ar rezulta obligația asumată de către debitoare, obligație conform căreia aceasta urma să-i achite creditorului cota de 8,5% din contravaloarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru finalizarea lucrărilor la drumul de acces către ansamblul rezidențial „Excelsior"; situat în comuna B. Problemele de natură juridică ce se impun a fi lămurite în prezenta cauză se referă la modalitatea de selecționare a cererii de instituire a măsurilor asigurătorii, respectiv la temeiul de drept al acesteia. Potrivit art. 592 alin. 2 C. instanța soluționează cererile privind înființarea măsurilor asigurătorii de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților. Un prim aspect contestat în cauză este legat de pretinsa existență a înscrisului constatator al creanței, așa cum prevede art. 591 alin. 1 C. Asupra acestei chestiuni, C.ea s-a pronunțat și în alte ocazii statuând în sensul că noțiunea de act scris nu trebuie confundată cu aceea de caracter scris al creanței, așa cum de altfel a reținut și Tribunalul Comercial Cluj în mod judicios. Deși practica invocată vizează materia antecontractelor de vânzare- cumpărare a căror rezoluțiune se cere pentru neîndeplinirea obligației de predare a bunului ea poate fi extinsă și în ceea ce privește pretențiile deduse judecății în prezenta cauză pentru identitatea de rațiune. Revenind la modalitatea de soluționare a cererilor privind instituirea măsurilor asigurătorii susținerile recurentei potrivit cărora instanța din oficiu ar fi trebuit să califice acțiunea și să o încadreze la art. 591 alin. 1 sau 3 C. nu pot fi reținute, rolul activ consacrat de art. 129 C. neputând conduce la încălcarea drepturilor procesuale ale uneia dintre părți sau la schimbarea cauzei acțiunii formulate de către reclamantă. Potrivit art. 592 alin. 2 C. stabilirea cauțiunii se face prin încheiere ulterior luării măsurilor asigurătorii. F. că reclamantului nu i s-a pus în vedere prin citație să achite o cauțiune raportat la temeiul de drept indicat în cerere nu este de natură să conducă la modificarea hotărârii instanței de fond nefiindu-i cauzat părții un prejudiciu ce nu poate fi recuperat. Față de aceste considerente, C.ea va respinge în temeiul art. 312 C. recursul declarat de reclamantul M. D. I. împotriva încheierii nr. 3529 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de M. D. I. împotriva încheierii nr. 3529 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2011. Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...)Jud.fond: C. C.
| ← Decizia comercială nr. 1424/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1559/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
