Decizia comercială nr. 74/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 74/2011
Ședința din data de 02 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. C.
JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul P. V. I. împotriva sentinței civile nr. 8304 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., în contradictoriu cu intimata S. R. SA-S. T. M., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat consilier juridic I. D. C. pentru intimată, lipsă fiind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care reprezentantul intimatei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
C.ea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței, apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, că din probatoriul administrat în fața instanței de fond s-a făcut dovada că acțiunea este neîntemeiată, că cele două stații au fost montate conform proiectului de execuție.
C U R T E A
Prin sentința comercială nr.8304 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) a fost respinsă cererea formulată de reclamantul P. V. I. în contradictoriu cu pârâta S. R. SA ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în fapt, din depoziția martorilor audiați( și în special a martorului C. I. care a participat în mod direct la montarea respectivei conducte) coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, se reține că în cursul anului 1991 pârâta a edificat pe terenul, pe atunci, agricol extravilan situat pe raza localității N., jud. M. o conductă de apă pe o lungime de aproximativ 1700-1800 m, care traversează și terenul moștenit în anul 1999 de reclamantul P. V. I. ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate în anul 1995 în favoarea defunctei sale mame, P. I. Veronica. Această conductă a fost amplasată în conformitate cu proiectul elaborat în acest scop.
Pretențiile reclamantului de a se dispune mutarea conductei de apă ce îi traversează terenul se întemeiază pe afirmațiile nedovedite de acesta în nici un fel privind nerespectarea traseului autorizat; de asemenea, se reclamă lipsa oricărui acord al proprietarilor terenurilor respective pentru montarea acestei conducte, fapt care aduce atingere dreptului de proprietate.
Potrivit art. 86 din Legea nr. 351/2004 a gazelor asupra terenurilor si altor bunuri proprietate publica sau proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice, precum si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatilor, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiaza, in conditiile legii, pe durata lucrarilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare si de intretinere a capacitatilor respective, de urmatoarele drepturi: dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare in vederea realizarii, reabilitarii sau retehnologizarii capacitatii; dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii prin efectuarea reviziilor, reparațiilor si a intervențiilor necesare; dreptul de servitute legala de trecere subterana, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacității si pentru accesul la locul de amplasare a acestora; dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune in pericol persoane si bunuri; dreptul de acces la utilitățile publice.
Așadar, dreptul de proprietate al tuturor proprietarilor de terenuri aflate în perimetrul instalațiilor de gaze naturale sunt afectate de dreptul de servitute legală de trecere, aspect de drept care nu justifică obligativitatea vreunui acord sau autorizații pentru proprietarii de terenuri, cu atât mai mult cu cât la momentul instalării respectivei conducte în 1991 reclamantul sau antecesoarea sa nu erau proprietari ai respectivului teren.
În plus, potrivit art. 90 din același act normativ ˝ Drepturile de uz și de servitute legală, prevăzute la art. 86, asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice ori juridice au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata de viață a capacității respective sau temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități in funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie.
Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile din domeniul gazelor naturale se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora. Dacă, cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizari, reparații, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților din domeniul gazelor naturale, concesionării au obligația să plătească despăgubiri în condițiile legii.
Față de art. 86 și 90 din Legea nr. 351/2004 și raportat la situația de fapt reținută mai sus, tribunalul, soluționând cererea a dispus respingerea cererii formulate de reclamantul P. V. I., în contradictoriu cu pârâta S. R. SA ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamantul P. V. I. prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și admiterea acțiuniiastfel cum a fost precizată cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivarea apelului se arată că prima instanță a respins acțiunea considerând că nu a dovedit că pârâta a introdus în mod neautorizat conducta pe terenul proprietatea reclamantului că parata a respectat traseul autorizat și că dreptul de servitute, astfel constituit,se realizeaza cu titlu gratuit.
Nu se contestă faptul că pârata a introdus conducta pe un teren cooperatizat, aparținând anterior mamei reclamantului, teren pentru care i s-a reconstituit, în prezent, dreptul de proprietate.
Această conductă urmează o linie mai lunga (ce, 1700-1800 m) și o porțiune este îngropată în terenul proprietatea veche și actuală a familiei sale. La baza traseului legal de urmat a stat un proiect autorizat.
Pârâta afirmă că s-a respectat acest traseu autorizat iar reclamantul contestă acest lucru.
Parata nu face dovada scrisă a situației din proiect, afirmând ca acest proiect a fost pierdut atât la ea cat si la proiectant precum si la executantul conductei. Aceasta situație este deosebit de curioasa, ceea ce, in condițiile art
174 si175 C.pr.civ. creeaza dubii cu privire la realitatea sustineriii paratei.
Pe acest fond de credibilitate minimă a susținerii pâratei s-a probat de catre reclamant prin martorul neinteresat P. I. ( cu justificări directe și pertinente pe larg dezvoltate in declarație) ca introducerea conductei trebuia sa aibă loc pe un alt traseu mai îndepărtat si care nu implica scoaterea terenului din discuție din circuitul agricol.
În plus, pârâta nu a făcut nici dovada scoaterii terenului din circuitul agricol conform legislației anterioare si ulterioare anului executării conductei(
1991).
În aceste condiții declarația martorului pârâtei numitul C. I.-(prepus al pârâtei si direct interesat in neantrenarea răspunderii lui și a colegilor in nerespectarea autorizatiilor), urmeazaa sa fie înlaturata.
Prima instanță nu a făcut o astfel de analiză a probelor.
Întrucât executarea conductei nu a avut loc in condițiile legii( asa cum se cere si in prezent prin dispozițiile art. 86 din Legea nr.351/2004 pârâta nu poate beneficia de acreditarea legii si nici de gratuitatea acordata prin art 90 din aceeași Lege.
În principal, se impune, deci, obligarea pârâtei la scoaterea și la mutarea conductei pe un aliniament autorizat si obligarea la daunele cerute.
În completare reclamantul își menține considerentele de fapt si de drept dezvoltate larg in actele depuse la prima instanță.
Este de subliniat și faptul ca neobținerea scoaterii terenului din circuitul agricol este un motiv de nulitate absolută a actelor efectuate de pârâtă si poate fi invocat oricând.
La fel si in privința neobținerii restului autorizațiilor legale, care implica acest lucru.
În cazul in care s-ar documenta de către parata ca mutarea conductei pe un aliniament autorizat ar fi neeconomica a fost de acord cu plata de despăgubiri in condițiile art. 998 și urm. din Codul Civil,dar si aceasta alternativă subsidiară a fost refuzată in mod nejustificat.
Analizând apelul declarat C.ea reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25 ianuarie 2008 sub nr. (...) pe rolul J. T.-M., reclamantul P. V. I. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta S. R. S. să dispună obligarea pârâtei la: 1. mutarea conductei de apă îngropată fără autorizare legală în terenul proprietatea reclamantului din comuna S., sat N. str. Crinului ; 2. stabilirea datei limită de mutare la 1 mai 2008, după care să fie pasibilă de plata de despăgubiri, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că este proprietar tabular al terenului de mai sus, prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar. Recent a primit o autorizare de edificare a unui ansamblu de locuințe pe acest teren. Cu această ocazie a aflat că pe teren se află încorporată o conductă de apă care servește alimentării unor instalații de gaz. Î. introducerea acestei conducte de apă s-a făcut de către pârâtă cu nerespectarea autorizării legale. Prin răspunsul la notificare, pârâta nu a negat faptul că instalarea a avut loc pe un traseu neautorizat; în același timp, pârâta a arătat că la data montării conductei subterane, antecesoarea reclamantului nu a dobândit dreptul de proprietate și nu se cerea acordul pentru instalare.
Principala critică realizată de apelant vizează greșita interpretare a probatoriului administrat de către prima instanță respectiv valoarea stabilită pentru fiecare din declarațiile martorilor audiați .
Susținerile apelantului potrivit cărora pârâta se bucură de credibilitate minimă și în acest context s-a probat de către reclamant ,prin martorul neinteresat P. I., că introducerea conductei trebuia să aibă loc pe un alt traseu mai îndepărtat si care nu implica scoaterea terenului din discuție din circuitul agricol nu pot fi primite .
Terenul menționat nu a fost scos din circuitul civil iar existența mai multor varianta de lucru anterior proiectării lucrării realizate nu poate produce nici un efect în prezenta cauză atâta timp cât întregul probatoriu a relevat că s- a realizat lucrarea conform proiectului .
Pretențiile reclamantului se fundamentează pe dispozițiile art 480 C civ invocându-se drepturile de care trebuie să se bucure proprietarul în exercitarea prerogativelor conferite de acest drept.
Este unanim admis că nici chiar dreptul de proprietate nu este unul absolut existând determinate unele limitări .
Dreptul de proprietate al reclamantului nu poate fi exercitat decât cu respectarea limitelor stabilite pentru acesta anterior , la data intrării în patrimoniul reclamantului aceste atingeri erau deja determinate .
Justificarea limitării se regăsește în ideea armonizării interesuluiindividual cu cel general al societății si care, transpusa în materia proprietății este de a natura a reliefa funcția sociala a acesteia, fără însa a muta discuția pe terenul unei eventuale distincții dintre proprietate ca drept subiectiv si proprietate ca funcție socială.
Analizând dispozițiile legale apreciate ca fiind incidente de prima instanță se reține că în mod corect s-a apreciat că, în condițiile legii concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, , pe durata lucrărilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare si de întreținere a capacităților respective, între altele de dreptul de servitute legala de trecere subterana, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacității si pentru accesul la locul de amplasare a acestora; dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune in pericol persoane si bunuri; dreptul de acces la utilitățile publice.
În concluzie dreptul de proprietate al tuturor proprietarilor de terenuri aflate în perimetrul instalațiilor de gaze naturale sunt afectate de dreptul de servitute legală de trecere care nu presupune emiterea vreunui acord izvorul lor fiind unul legal .
Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile din domeniul gazelor naturale se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora indiferent de momentul constituirii astfel că alegațiile apelantului nu au suport nici din această perspectivă .
Apelul apare în consecință ca nefundat și reținând că prima instanță a determinat în mod corect starea de fapt și a aplicat în mod judicios prevederile legale apreciate ca incidente astfel că în baza art 296 C pr civ C.ea va respinge apelul declarat de reclamantul P. V. I. împotriva sentinței civile nr. 8304 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul P. V. I. împotriva sentinței civile nr. 8304 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A. C. M. S. L. F.
Red.A.C./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.D. H.
| ← Decizia comercială nr. 1258/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 231/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
