Sentința comercială nr. 133/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA C., DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 133/2011

Ședința Camerei de C. de la 24 F. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. U.

Grefier M. T.

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între

Judecătoria Bistrița și T. B.-N., în cadrul soluționării cererii de ordonanță președințială formulată de petentul M. I. A., în contradictoriu cu pârâta B. C. R. - S. B.-N.

Soluționarea conflictului a avut loc în Camera de C., fără citarea părților.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA asupra conflictului negativ de competență de față, reține că prin cererea de ordonanță președințială, înregistrată pe rolul J. B. la data de (...) sub nr. (...), formulată de reclamantul M. I. A. s-a solicita în contradictoriu cu pârâta B. C. R. SA prin S. J. B.-N. să se dispună: suspendarea contractului de credit bancar numărul 2057/pf/(...) încheiat între părțile litigante, până la încheierea judecării dis. nr. (...), înregistrat la data de (...), pe rol la aceeași instanță, cu cheltuieli de judecată.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 581-582 C.pr.civ., OUG nr.

50/2010, Legea nr. 1..

1. Prin sentința civilă nr. 6. 29 noiembrie 2010 pronunțată de

Judecătoria Bistrița în dos. nr. (...) s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și ca o consecință a fost declinată competența de soluționare în favoarea T.ui B.-N.

Pentru a dispune astfel J. a reținut în esență că pe calea ordonanței președințiale nu se rezolvă fondul litigiului și nu se soluționează fondul dreptului contestat, în sensul de a se crea pentru părți o situație definitivă, ci se iau doar măsuri provizorii care vizează direct acest fond (drept litigios).

J. mai reține că, pentru a se stabili instanța competentă să judece astfel de cereri, prin prisma disp. art. 581 C.pr.civ., este necesar a se stabili care este fondul dreptului invocat și ce instanță este competentă pentru soluționarea lui.

În această analiză se reține că reclamantul solicită a se pronunța o soluție provizorie, până la soluționarea dos. nr. (...) însă o atare cerere nu face în mod automat din respectivul dosar, obiectul care privește fondul ordonanței.

Se conchide că în urma analizei cererii reclamantului, și reținând că prin demersul său reclamantul solicită suspendarea unui contract de credit (act juridic care a fost calificat ca și contract comercial), se apreciază că fondul ordonanței președințiale în speță este un litigiu comercial neevaluabil în bani, iar urmare acestei calificări cu trimitere la art. 2 pct. 1 lit. a) C.pr.civ., tribunalului îi aparține competența materială.

2. În urma învestirii, prin acest declinator de competență, T. B.-N. a statuat prin sentința comercială nr. 12 din 12 ianuarie 2011 pronunțată în dos. nr. (...) că aparține competența pentru soluționarea acestui litigiu J. B.- N., sens în care a procedat la declinarea de competență.

Totodată, a constata ivit conflictul negativ de competență dintre cele două jurisdicții și a sesizat Curtea de A. C. în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a dispune astfel, T. a reținut că fondul pricinii asupra căruia urmează a se lua măsura suspendării pe calea ordonanței președințiale este dat de obiectul dos. nr. (...) și că dat fiind încadrarea în drept a acestei cereri fundamentată pe dispozițiile L. nr. 1. republicată privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori și care conform art. 12 din lege atrag competența de soluționare a judecătoriei în a cărei rază teritorială s-a săvârșit fapta sau în care presupusul contravenient își are domiciliul, sau după caz, sediul, cererea de ordonanță președințială privitoare la un astfel de obiect, aparține judecătoriei drept instanță competentă să o soluționeze.

Curtea constă că este legal sesizată și conform art. 22 alin. 2 C.pr.civ. urmează a proceda la analiza conflictului negativ de competență ivit între cele două jurisdicții, reținând următoarele:

Dezlegarea prezentului conflict trebuie și este necesar să plece de la analiza dispozițiilor legale ce reglementează competența materiale a instanțelor judecătorești în materie de ordonanță președințială.

Așa cum rezultă fără echivoc din dispozițiile art. 581 alin. 2 C.pr.civ. text special ce instituie norma de competență materială în cadrul procedurii ordonanței președințiale, cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului.

Astfel fiind, competența materială se determină prin raportarea la dispozițiile corespunzătoare în ceea ce privește cererea pe fondul dreptului, aceeași fiind soluția și în cazul competenței teritoriale.

Dacă există un litigiu pe fond pendinte, cererea de ordonanță președințială se va îndrepta la instanța sesizată cu judecarea litigiului respectiv, conform art. 17 C.pr.civ.

Din această perspectivă, Curtea are în vedere că, prealabil introducerii cererii de ordonanță președințială care vizează suspendarea provizorie și limitată în timp a contractului de credit, a fost înregistrat la aceeași instanță un alt litigiu ce are obiectul circumscris incidenței OUG nr. 50/2010 și a L. nr. 1. și care vizează același contract de credit, ce face obiectul suspendării pe calea ordonanței președințiale(f. 23-28 Jud. B.).

Or, conform celor mai sus reținute competența materială a cererii de ordonanță președințială se subordonează și se aliniază competenței materiale a cererii ce vizează fondul dreptului.

Reținerea altor criterii de stabilire a competenței materiale, altele decât cele legale, este esențial eronată și nelegală.

Astfel, nu se poate stabili că între cererea ce vizează fondul dreptului

și cererea de ordonanță președințială nu ar exista o relație câtă vreme în speță chiar reclamantul i-a imprimat un astfel de efect, și astfel, înlăturând artificial această relaționare să se ajungă la concluzia că obiectul cererii de ordonanță președințială ar fi prin sine însuși un fond distinct de fondul dreptului dedus judecății prin cererea principală și astfel, privite în mod independent cele două cereri, să se ajungă la stabilirea competenței materiale.

O astfel de distincție este artificială, fără suport faptic, probator și pertinent argumentată și se îndepărtează astfel de la dispozițiile art. 581 alin. 2 coroborat cu art. 17 C.pr.civ.

Curtea mai reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială este neprejudecarea fondului, care decurge în mod natura din condiția vremelniciei măsurii.

Or, pentru a reține aplicabilă condiția neprejudecării fondului judecătorul de ordonanță președințială trebuie să facă un examen sumar al cauzei, legea dându-i dreptul să „pipăie fondul";, pentru a se vedea de partea cui este aparența dreptului.

Astfel, dacă nu se admite că între cererea principală ce vizează fondul dreptului și cererea de ordonanță președințială, ce presupune luarea unor măsuri provizorii pentru a se păstra dreptul alegat ce s-ar păgubi prin întârziere ori pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, nu ar exista o relație de la principal la accesoriu, s-ar denatura însăși esența procedurii ordonanței președințiale, ceea ce este de neadmis.

Așa cum corect a reținut T. obiectul cererii dedusă judecății în dos. nr.

(...) pendinte la Judecătoria Bistrița vizează fondul cauzei și astfel dat fiind că este invocată Legea nr. 193/200 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, sunt incidente dispozițiile art. 12 din acest act normativ care atrage în speță competența materială și teritorială a J. B..

Pe cale de consecință, în temeiul art. 21 rap. la art. 22 alin. 2 C.pr.civ. coroborat cu art. 581 alin. 2 și art. 17 C.pr.civ., Curtea urmează a stabili competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială în favoarea J. B..

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

:

Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul MIA, în contradictoriu cu pârâta BCR SBN, având ca obiect ordonanță președințială, în favoarea J. B.-N.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de al comunicare.

Pronunțată în ședința de la 24 F. 2011

Red. L.U./Dact.L.U.

2 ex./(...)

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința comercială nr. 133/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii