Decizia civilă nr. 132/2013. Acțiune în daune contractuale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 132/2013
Ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. | -I. | I. |
Judecător M. | B. | |
Grefier A. | B. |
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - apelul declarat de apelanta C. S. DE A. ȘI R. SA împotriva Sentinței civile nr. 1834/2012 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimat SC T. T. S., având ca obiect actiune în daune contractuale despăgubiri.
Se constată că la data de 18 septembrie 2013 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de intimată, iar la 20 septembrie 2013 s-au înregistrat concluzii din partea apelantei.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 13 septembrie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.834 din 7 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta SC T. T.I S. B., împotriva pârâtei SC C. - SOCIETATE DE A. ȘI R. SA B. și în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 25.949 euro, în lei la cursul de schimb valutar de la data plății, plus dobânda legală de la l0.l2.2009 până la data plății efective, precum și suma de 4.798,85 lei cheltuieli de judecată.
A fost obligată pârâta să plătească suma de 500 lei diferența onorariu expert în favoarea Biroul Local al Experților B. de pe lângă Tribunalul B. - Năsăud.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între reclamantă și societatea pârâtă, prin Agenția B., s-a încheiat la_ poliția de asigurare RCP nr.00l7l8 privind răspunderea transportatorului în calitate de cărăuș în trafic internațional, pentru perioada_ - 25.09.20l0.
Pentru suma asigurată de 200.000 euro fiind stabilit o primă de asigurare de 500 euro, obiectul asigurării fiind semiremorca Viberti nr. de înmatriculare 962 EAN 95, nr.de identificare l0V34_ X0353 aparținând societății EGRETA din Franța.
Reclamanta în calitate de transportator internațional a încheiat cu această societatea un contract de transport nr.36/0l.ll.2008 (f.7), utilizând mijlocul de transport asigurat pentru efectuarea unui transport de hârtie preimprimată din Franța în România.
La 7.l0.20l0 autovehiculul asigurat a fost implicat într-un eveniment rutier în BABS BASEL Germania, urmare căruia s-au produs daune atât autovehiculului cât și mărfii transportate, respectiv 33 paleți ce conțineau 657 cutii de carton cu hârtie preimprimată, în greutate de l6.l5l kg. Așa cum rezultă
din declarația martorului Neamțu Toader, șoferul vehiculului implicat în acest eveniment rutier, capul tractor suferise avarii și devenise nefuncțional,iar remorca tractată a suferit avarii minore, dar mărfurile depozitate pe europaleți erau deplasate de pe amplasament și parte din cutiile de carton erau căzute în interiorul semiremorcii.
In aceste circumstanțe, martorul a procedat la asigurarea vehiculului și a solicitat trimiterea unui alt cap tractor pentru continuarea transportului spre țară.
După ajungerea la destinație, la l0.l2.20l0 (f.l2 - l3), s-a încheiat nota de constatare de către reprezentanții asigurătorului de răspundere CMR - C. SA, numitul Călin Gherghișor, ai reprezentanților SC Egreta România S., respectiv casa de expediție care a angajat reclamanta pentru efectuarea transportului în cauză și cei ai SC Interservice SA, care au stabilit că o cantitate de 320 cutii de hârtie preimprimată sunt deteriorate atât ca ambalaj cât și ca și conținut, iar în interiorul cutiilor foile de hârtie preimprimată sunt vălurite și/sau îndoite, mai ales în partea superioară și la colțuri, situație ce face ca acestea să devină inutilizabile.
In aceste circumstanțe, reclamanta a fost obligată să achite proprietarilor mărfurilor transportate suma de 25.949 euro (f.l7-l8).
Față de această stare de fapt, instanța de fond a reținut că, pârâta în calitate de asigurător în contractul de asigurare privind răspunderea transportatorului în calitate de cărăuș, reclamantul din prezenta cauză, deși a fost notificată să achite dauna suferită de către acesta a refuzat, invocând prin
întâmpinarea depusă la dosar faptul că, urmare evenimentului rutier, reclamanta a continuat transportul mărfurilor în aceeași semiremorcă, în condițiile în care nu a asigurat, sortat și ancorat materialul transportat, astfel că acesta s-a degradat de la locul evenimentului de circulație în Germania și până la beneficiar în România.
Aceste susțineri ale pârâtei sunt infirmate de expertiza tehnică efectuată în cauză de experții Jiga Dan A., Munteanu Ștefan și Toma T., care în lucrarea întocmită (f.l45-l57), concluzionează că, la inițierea transportului din Franța raportat la natura mărfii transportate, aceasta a fost încărcată și asigurată corespunzător și nu se impunea asigurări suplimentare de natura celor sugerate de către pârâtă, respectiv elemente gofrate, așezate între paleți sau elemente de rigidizare între pereții semiremorcii și paleți.
Concluzia experților este că, avarierea mărfii s-a datorat evenimentului rutier din 7.l0.2009, situație în care, datorită impactului s-a produs o deplasare a mărfii pe paleți și nu deplasării paleților de lemn, aceștia fiind fixați corespunzător. Concluzionează experții că, nu există probe potrivit cărora să se poată demonstra avarii suplimentare aduse mărfi prin transportul efectuat, după evenimentul de circulație până la sosirea la destinație.
Nu au putut fi reținută nici susținerea pârâtei potrivit căreia, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de înștiințare a asigurătorului despre producerea evenimentului asigurat, deoarece așa cum rezultă din nota de constatare (f.ll-l4), reprezentanți ai casei de expediții ai beneficiarului precum și ai pârâtei SC C. SA au întocmit respectivul act din care rezultă, pentru fiecare palet în parte, numărul de cutii deteriorate total sau parțial precum și faptul că produsul transportat, respectiv hârtia preimprimată nu mai corespunde scopului pentru care a fost achiziționată.
Concluzionând, instanța de fond a reținut că nu pot fi reținute în sarcina reclamantei fapte de natura celor invocate de pârâtă, de a justifica refuzul pârâtei de la plata indemnizației de asigurare, motiv pentru care, în temeiul art. 969 C.civ, art.49 și 50 din L.l36/l995 cu modificările și completările ulterioare privind
asigurările și reasigurările în România, a admis acțiunea ulterior precizată formulată de reclamanta SC T. T. S. B., ca fiind întemeiată și a obligat pârâta să plătească acesteia suma de 25.949 euro, în lei la cursul de schimb valutar de la data plății plus dobânda legală de la l0.l2.2009, data constatării de către reprezentantul pârâtei a prejudiciului și până la data plății efective, iar în temeiul art.274 C.pr.civ. pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 4.798,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
De asemenea, pârâta a fost obligată să plătească suma de 500 lei cu titlu de diferență onorariu experți pentru lucrarea de expertiză tehnică efectuată în cauză de către experții Munteanu Ștefan, Jiga Dan, Toma T., către Biroul Local al Experților B. de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud.
Împotriva acestei sentințe, pârâta C. S. DE A. ȘI R. S.A. B. a formulat apel
, solicitând admiterea acestuia și modificarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că rapoartele de expertiză sunt subiective și lipsite de o argumentație științifică sens în care solicită înlăturarea acestora. Astfel, raportul de contraexpertiza retine faptul că avarierea mărfii s-a produs ca urmare a evenimentului rutier din data de 07J0.2009 care a determinat,prin șocul produs, deplasarea mărfii pe paleti. Se arată în acest sens si că baloții înfoliati s-au deplasat inițial spre înainte, alunecând cutiile una peste cealaltă datorită forței de recul - pentru ca apoi să apară posibilitatea, deplasării spre înapoi a paleților pe o distanta de cea 0,4 m si implicit căderea cutiilor de pe paleti, într-un spațiu "gol" de cea 2,5 în zona superioara si mai redus în zona inferioara.
Pentru a ajunge la concluziile științifice experții vorbesc despre forța de recul ce a intervenit în momentul impactului si care a avut drept consecința avarierea mărfii. Ceea ce este relevant este faptul că, pentru a fi calculată orice forță de recul în cazul tamponării a doua vehicule este necesar a fi cunoscută viteza de deplasare a acestora în momentul impactului. La dosarul cauzei nu exista nicio diagrama tahograf si niciun alt înscris care să emane de la autorități si din care să rezulte viteza de deplasare a celor două vehicule în momentul producerii impactului, după cum nu exista niciun înscris deviz estimativ, autorizație reparație din care să rezulte avariile celuilalt autovehicul implicat în eveniment si în funcție de care experții să stabilească viteza de deplasare.
Un alt aspect pentru care pârâta solicită înlăturarea rapoartele de expertiza derivă din împrejurarea că experții nu au ținut cont de depoziția conducătorului auto Neamtu Toader. Astfel, conform declarației administratorului reclamantei, paletii de marfa s-au deplasat în față, unii din ei fiind înclinați (nu căzuți), iar conform depoziției martorului Neamtu Toader, mai multe pachete se deplasaseră, s-au ciocnit de alte pachete aflate pe alți boxpaleti, dar nu erau căzute la nivelul platformei semiremorci deoarece boxpaletul ocupa întreaga suprafață"
Totuși în momentul recepției marții conform procesului-verbal de constatare întocmit si a CMR-ului " s-au constatat că mai multe cutii erau căzute de pe paleti si erau deteriorate";.
Este evident așadar, susține pârâta, că între momentul impactului si momentul recepției mărfii au intervenit avarii suplimentare, care au avut drept consecință sporirea prejudiciului.
O a doua critică adusă hotărârii vizează întinderea prejudiciului, având în vedere faptul că reclamanta prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu probează contravaloarea prejudiciului. Depunerea unei facturi fiscale emise nu de către furnizor, ci de casa de expediții în condițiile în care nu s-a făcut dovada unui proces-verbal de casare a mărfii avariate nu este de natura a proba întinderea prejudiciului.
Mai mult decât atât, desi instanța de judecata în mod eronat a reținut faptul că, reclamanta a fost obligată la plata prejudiciului, aceasta nu a făcut dovada achitării contravalorii mărfii avariate către furnizorul mărfii, neexistând la dosarul cauzei niciun ordin de plată, chitanța sau extras decont și nici înscrisuri care, potrivit condițiilor contractuale, să fie opozabile si asigurătorului si în baza cărora acesta să fi avut posibilitatea cuantificării prejudiciului.
Sub acest aspect, pârâta invocă dispozițiile art. 969 C civil potrivit cărora "convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante";, iar contractul de asigurare reprezintă voința părtilor, fiind evident că fiecare parte contractuală trebuie să-și îndeplinească obligațiile sale. Or, prin contractul de asigurare reclamanta se obliga să avizeze în termenul legal producerea evenimentului, să limiteze întinderea prejudiciului si să-i dea posibilitatea asigurătorului de a participa în mod direct prin reprezentanții săi la cuantificarea/constatarea daunei. Din această perspectivă, cum reprezentantul/ mandatarul societății de asigurare nu a participat niciodată la constatarea avariilor, în condițiile în care deteriorarea pachetelor de hârtie nu a fost certificată de un reprezentant al asigurătorului, care de altfel nu a avut nici posibilitatea inventarierii efective a pachetelor de hârtie deteriorate, pârâta consideră că nu îi poate fi opozabilă o inventariere aleatorie făcuta de o terță persoană a contractului de asigurare.
Ultima critică vizează respectarea prevederilor legale si ale clauzelor contractuale de către ambele părti contractante. Astfel, conform prevederilor contractuale, respectiv art. 8 alin. 5 lit. d din Obligatiile asiguratului, acestuia îi revenea obligația de a înștiința imediat asigurătorul în scris, despre producerea evenimentului asigurat, dar această obligație nu a fost îndeplinită de către asigurat, avizarea de daună făcându-se la mai bine de 2 luni de la producerea riscului, iar faptul că nu si-a îndeplinit aceste obligații a generat imposibilitatea cuantificării prejudiciului produs urmare a evenimentului din_ .
Prin prisma celor arătate mai sus și în baza prev. art. 19 din Legea nr. 136/1995, art. 8 pct. din Condițiile de asigurare, pârâta consideră că reclamanta nu a respectat obligațiile ce îi revin ca urmare a producerii evenimentului asigurat, astfel că este eliberată de obligația de plată a despăgubirilor.
Reclamanta intimată S.C. T. T. S.R.L. B. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii apelate, cu obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
În argumentarea acestei poziții, reclamanta a arătat că în temeiul Poliței de
A. seria RCP 0017418, privind răspunderea transportatorului în calitate de cărăus în trafic internațional - CMR, s-a asigurat răspunderea pentru avarierea mărfurilor în traficul internațional efectuat cu semiremorca marca VIBRETI, cu număr de înmatriculare 962 EAN 95, având număr de identificare ZCV34_ X0353, auto aparținând de EGRETA - Franța și și-a respectat obligația contractuală de achitare a primei de asigurare în valoare de 500 euro, însă asiguratoarea nu a efectuat plata despăgubirilor ce i se cuvin în calitate de cărăuș asigurat în regim CMR.
Totodată, pârâta C. S. DE A. ȘI R. S.A. B. la data de_ a depus concluzii scrise
prin care a reiterat cele susținute în cuprinsul recursului formulat (f.42).
Curtea, analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la schimbarea sentinței primei instanțe.
În privința stării de fapt, Curtea reține că aceasta a fost stabilită în mod corect de către prima instanță, rapoartele de expertiza tehnică efectuate
confirmând producerea unei daune parțiale în urma accidentului rutier în care a fost implicată semiremorca Vibreti, autovehicul asigurat la societatea apelantă pentru transport marfă în trafic internațional.
Pretențiile deduse judecății derivă din polița de asigurare pentru răspunderea transportatorului în calitate de cărăuș în trafic internațional nr. RCP 0017418 din 0_ încheiată între reclamanta SC T. TI S. și pârâta SC
S. DE A. ȘI R. S.A.
, având ca obiect semiremorca Vibreti cu nr. de inmatriculare 962 EAN 95.
Polița de asigurare acoperea o indemnizație de despăgubire de 200.000 euro pentru fiecare eveniment survenit în perioada asigurată.
In cadrul perioadei de asigurare, respectiv la 7 octombrie 2009, cu ocazia efectuării unui transport marfă la cererea casei de expediții Stralfors către destinatarul SC ACCOR SERVICE S., semiremorca Vibreti tractată de autocamionul MAN cu nr. de înmatriculare_ a fost implicată într-un accident rutier în Babs Basel, km 6. - Germania ( f. (8). Potrivit mențiunilor consemnate în CMR, la recepția mărfii transportate, destinatarul a constatat o avarierea parțială a mărfii transportate ( f. 171). Cu această ocazie a fost întocmit un proces verbal în prezența șoferului reclamantei în care se consemna că 320 de cutii cu hârtie preimprimată erau deteriorate, atât în privința ambalajului cât și a conținutului ( f. 48). Potrivit scrisorii de trăsură, marfa transportată avea o greutate totală de 16151 Kg, fiind așezată pe 33 de paleti.
Întrucât riscul asigurat s-a produs, reclamanta a solicitat asigurătorului plata unor despăgubiri în sumă de 25.949 euro, reprezentând contravaloarea mărfii deteriorare în urma transportului.
Atât la fond cât și în fața instanței de apel, societatea de asigurare a susținut că refuzul de a onora plata despăgubirilor solicitate este justificat în considerarea următoarelor argumente: 1. reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a lua măsuri adecvate pentru asigurarea mărfii pentru a preîntâmpina majorarea prejudiciului după producerea accidentului rutier, 2. imposibilitatea stabilirii întinderii prejudiciului și 3. neîndeplinirea de către asigurat a obligației de a înștiința imediat asigurătorul despre producerea evenimentului asigurat.
Raportat la probațiunea administrată, Curtea nu poate valida niciuna din apărările pârâtei evocate mai sus.
Referitor la pretinsa neîndeplinire de către reclamantă a obligației de a lua măsuri adecvate pentru asigurarea mărfii pentru a preîntâmpina majorarea prejudiciului după producerea accidentului rutier, Curtea reține că această susținere este infirmată de concluziile celor două rapoarte de expertiză tehnică auto efectuate în cauză.
Concluzia fermă ce se poate desprinde din cele două lucrări de specialitate este aceea că deteriorarea parțială a mărfii transportate de reclamantă s-a produs cu ocazia accidentului rutier din data de_, datorită impactului și forței de recul ce a determinat deplasarea mărfii pe paleți, inițial spre înainte și ulterior spre înapoi.
S-a reținut de asemenea că marfa a fost încărcată și asigurată corespunzător, fiind înfoliată pe paleți de lemn și blocată în zona din spate cu o traversă fixată pe stâlpii verticali ai semiremorcii, rămânând un spațiu liber de 0,40 m. Constatând că prin modul de dispunere în interiorul remorcii s-a realizat o imobilizare a paleților, experții au stabilit că nu se impunea o asigurare suplimentară cu elemente gofrate așezate între paleți și cu elemente de rigidizare așezate între pereții semiremorcii și paleți sau orice alte elemente de ancorare a mărfii. Prin urmare obiecția pârâtei potrivit căreia marfa transportată nu ar fi fost asigurată corespunzător de către cărăuș se impune a fi înlăturată.
Nici apărarea pârâtei conform căreia neasigurarea corespunzătoare a mărfii pe perioada transportului după momentul producerii accidentului ar fi condus la daune suplimentare nu poate fi primită de vreme ce aceleiași experți exclud această posibilitate. Având în vedere că în mod obiectiv nu se impunea luarea unor măsuri de ancorare a mărfii după producerea accidentului, depozițiile contradictorii ale celor doi conducători auto referitoare la căderea cutiilor de hârtie preimprimată de pe boxpaleți sunt irelevante.
Curtea nu va da curs solicitării pârâtei de înlăturare a celor două rapoarte de expertiză deoarece nu aduce argumente convingătoare care să susțină teza referitoare la subiectivismul experților și la lipsa unei fundamentări științifice a lucrărilor întocmite. Expertul a explicat în cuprinsul raportului de expertiză considerentele pentru care a avut în vedere o viteză de 87km/h în evaluarea impactului produs în urma coliziunii celor două autovehicule. De asemenea din declarațiile martorilor audiați nu reiese în niciun caz că dinamica producerii accidentului ar fi fost alta decât cea prezentată în cuprinsul rapoartelor de expertiză. Judecătorul fondului s-a preocupat să verifice veridicitatea afirmației pârâtei referitoare la survenirea unor avarii suplimentare, dispunând în acest scop efectuarea unei expertize și a unei contraexpertize. În condițiile în care concluziile ambelor expertize sunt convergente Curtea nu găsește niciun argument rezonabil pentru a le înlătura.
De asemenea afirmația pârâtei referitoare la implicarea semiremorcii într- un alt accident la_ a rămas la stadiu de simplă speculație în lipsa unei probațiuni pertinente sub acest aspect. Menționarea acestei date în două email- uri expediate reclamantei de un terț față de prezentul litigiu ( INTERSERVICES SA f. 33, 34 dos. Apel ) este cu siguranță rezultatul unei erori materiale evidente în contextul în care restul corespondenței purtate face trimitere la accidentul produs în_ .
Nici critica referitoare la imposibilitatea stabilirii întinderii prejudiciului nu se impune a fi validată.
Pentru a proba întinderea prejudiciului suferit, reclamanta s-a prevalat de factura fiscală din_ emisă de Egetra SARL, de corespondența comercială purtată cu această societate și de notele de constatare a daunelor. În fața instanței de apel, a mai fost depus un înscris emanând de la Egetra SARL prin care i s-a comunicat că suma de 25.949 euro reprezentând contravaloarea unor facturi de transport a fost stinsă prin compensare cu suma datorată ca urmare a deteriorării mărfii transportate cu autovehiculul_, implicat în accidentul produs în Germania în data de_ ( f. 20 ).
Toate aceste înscrisuri probează că marfa avariată a fost evaluată la 25.949 euro, prejudiciu efectiv suferit de reclamantă, ca urmare a compensării operate de Egetra SARL, proprietarul mărfii transportate. Corespondența comercială purtată între casa de expediții Stralfors, proprietarul mărfii Egetra, destinatarul mărfii SC ACCOR SERVICE S., România și reclamanta-intimată din prezenta cauză, coroborată cu facturile fiscale emise în acest scop probează faptul că în urma accidentului rutier produs în Germania la_ au fost avariate 300 de cutii de carton conținând 24.000 de tichete restaurant, cu o greutate totală de 7374 kg. Deși la recepția mărfii efectuată de SC ACCOR SERVICES S. în_ (
f. 48 dosar fond ) și în nota de constatare din 10 dec. 2009 s-a consemnat că au fost avariate 320 de cutii de hârtie preimprimată, proprietarul mărfii transportate, Egetra, s-a limitat la a solicita despăgubiri pentru o cantitate inferioară, respectiv pentru 300 de cutii de carton astfel cum rezultă din mențiunile cuprinse în factura fiscală din_ . Prin urmare, cuantificarea prejudiciului prin raportare la un număr mai mic de cutii de carton ( 300 ) decât cel menționat în procesul verbal de recepție și nota de constatare (320) ca fiind
deteriorate îi profită asigurătorului din prezenta cauză, diminuând indemnizația de despăgubire proporțional cu valoarea celor 20 de cutii de carton pentru care proprietarul a înțeles să nu solicite despăgubiri de la transportator. În nici un caz această diferență nu este de natură a ridica dubii asupra prejudiciului de 25.949 euro suportat în mod efectiv de către reclamanta-intimată din prezenta cauză.
Chiar dacă înscrisurile prin care se probează întinderea prejudiciului nu emană de la pârâta C. S. DE A. ȘI R. S.A. acestea nu pot fi ignorate de vreme ce se circumscriu mijloacelor de probă enumerate de art. 46 din Codul comercial prin care se probează obligațiile comerciale. De asemenea prejudiciul nu a fost stabilit în mod arbitrar și unilateral de reclamanta-intimata, ci de către proprietarul mărfii transportate care s-a raportat la criterii obiective, respectiv la prețul pe care acesta trebuia să îl încaseze de la destinatarul mărfii, SC ACCOR SERVICE S., împrejurare ce rezultă din compararea facturilor de la filele 23 și 24 din dosarul de apel ( factura din_ - marfă greutate 16151 kg, preț 58.365,52 euro și factură din_, marfă greutate 7374 kg, pret 25.949 euro ).
Deși apelanta contestă că ar fi fost notificată să participe la constatarea de daună din 9 decembrie 2009, email-ul transmis de reclamantă la data de 7 decembrie 2009 ( f. 33 dosar apel) infirmă teza acesteia. Reclamanta probează că a transmis invitația de a participa la constatarea de daună angajatului apelantei, Călin Gheorghisor; faptul că acesta nu a dat curs solicitării nu îi este imputabil reclamantei, ci prepusului apelantei.
Referitor la obiecția de neîndeplinirea de către asigurat a obligației de a înștiința imediat asigurătorul despre producerea evenimentului asigurat, Curtea admite că în condițiile generale de asigurare o astfel de obligație subzistă în sarcina asiguratului ( art. 8 pct. 5 ).
Întrucât în contractul de asigurare părțile nu au stabilit un termen fix, obligația de notificare a apelantei, în calitatea sa de asigurat, trebuia a fi îndeplinită într-un termen rezonabil de la aflarea producerii riscului asigurat.
Probațiunea administrată în cauză relevă că apelanta a fost notificată în scris despre producerea riscului asigurat cel târziu la data de 7 decembrie 2009 așa cum s-a statuat într-un paragraf anterior. Aparent, ar rezulta că reclamanta nu și-a îndeplinit de îndată obligația de înștiințare a asigurătorului despre ivirea riscului asigurat, ci cu o întârziere de aproximativ 2 luni.
Particularitățile cazului de față conduc însă Curtea către o altă concluzie. Astfel, pentru clarificarea acestei aspect Curtea consideră elocvente explicațiile părților date cu ocazia dezbaterilor pe fond asupra apelului în cadrul cărora ambele părți au susținut că apelanta a fost informată în timp util despre producerea accidentului rutier din 7 octombrie 2009 în care a fost implicat autovehiculul reclamantei, deoarece aceasta mai avea în derulare cu apelanta un contract de asigurare de bunuri CASCO pentru autocamionul MAN cu nr. de înmatriculare_ care tracta semiremorca în care era încărcată marfa avariată. Apelanta a constituit dosar de daune pentru această poliță de asigurare și a despăgubit-o pe reclamantă.
De vreme ce avarierea capului tractor și a mărfii transportate s-a produs cu ocazia aceluiași eveniment rutier, iar bunurile au fost asigurate la același asigurător, teza apelantei privitoare la neinformarea sa despre producerea riscului asigurat și în privința încărcăturii transportate apare lipsită de logică.
Prin urmare, chiar dacă reclamanta nu a făcut dovada informării în scris, de îndată, a asigurătorului despre producerea riscului asigurat și în privința mărfii transportate, din modul de instrumentare a dosarului de daune în privința celeilalte polițe de asigurare se poate desprinde concluzia că apelanta a fost informată în timp util despre producerea riscului asigurat care a cauzat pagube
complexe. Apărările apelantei sunt formulate în privința acestui aspect cu rea- credință și vor fi înlăturate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în temeiul art. 296 C.proc.civ. și art. 969 C.civil va respinge apelul declarat de pârâta C. S. DE A. ȘI
R. S.A. B. împotriva sentinței civile nr. 1.834 din 7 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, pe care o păstrează în întregime.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., Curtea va respinge cererea intimatei S.C. T.
T. S.R.L. B. privind acordarea cheltuielilor de judecată, față de soluția pronunțată asupra apelului promovat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul declarat de pârâta C. S. DE A. ȘI R.
S.A. B. împotriva sentinței civile nr. 1.834 din 7 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, pe care o menține în întregime.
Respinge cererea intimatei S.C. T. T. S.R.L. B. privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||||
M. | I. I. | M. | B. | A. | B. |
Red.M.I.I./_ .
Dact.H.C./5 ex. Jud.fond: P. I. .
| ← Decizia civilă nr. 1335/2013. Acțiune în daune contractuale | Sentința civilă nr. 16501/2013. Acțiune în daune contractuale → |
|---|
