Decizia civilă nr. 173/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 173/2013
Ședința publică din 20 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: V. C.
JUDECĂTOR I. P. JUDECĂTOR I. U.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul P.
V., împotriva sentinței civile nr. 2738 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamant SC. F. S., având ca obiect obligația de a face.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 06 martie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, pentru termenul din 13 martie 2013 când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru termenul de azi.
T R I B U N A L U L
Deliberând,constată:
Prin sentința civilă nr. 2738 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a admis acțiunea civilă precizată de reclamanta SC F. S., în contradictoriu cu pârâtul P. V., și pe cale de consecință a fost obligată pârâtul la plata sumei de 8.000 lei, în favoarea reclamantei, reprezentând parte din contravaloarea utilajelor: semănătoare pentru porumb și un disc mare, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
A fost Obligată pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 482,3 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare -cumpărare nr.182 încheiat la data de_, reclamanta SC F. S. a vândut numitului Glodea Profir Laurian la prețul total de 15000 lei mai multe utilaje agricole, printre care și o semănătoare pentru porumb și un disc, plata prețului cu privire la toate utilajele vândute, urmând să se facă în două tranșe egale în cursul anului 2006.
Din actele dosarului acvirat cu nr._ al Judecătoriei B., prin care reclamanta l-a chemat în judecată pe numitul Glodea Profir Laurian, pentru ca instanța să-l oblige pe acesta din urmă la restituirea utilajelor către reclamantă, mai exact din declarația martorului în acel dosar P. V. - pârât în dosarul pendinte, rezultă că Glodea Profir Laurian, i-a dat spre folosință pârâtului două din utilajele
2
cumpărate de la reclamantă, respectiv semănătoarea pentru porumb și discul, care nu i-au mai fost înapoiate reclamantei.
Conform Declarației scrise a pârâtului, aflată la fila 18 din dosar, precum și din interogatoriul luat pârâtului (f.11), se confirmă starea de fapt descrisă de reclamantă, pârâtul arătând totodată că este de acord să restituie cele două utilaje agricole ori contravaloarea acestora.
Faptul juridic prin care partrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic, reprezintă o îmbogățire fără justă cauză. Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel ce își vede mărit patrimoniul său, de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul. Acestuia din urmă i se recunoaște posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție - actio de in rem verso - prin care pretinde restituirea bunurilor ori contravaloarea acestora.
Astfel, în speța de față, instanța constată în baza probelor de la dosar faptul că patrimoniul reclamantei a fost diminuat în favoarea patrimoniului pârâtului, care deține cele două utilaje agricole ale reclamantei, în cauză operând îmbogățirea fără just temei și având în vedere solicitarea reclamantei de a i se restitui contravaloarea celor două utilaje - valoare stabilită conform contractului de vânzare cumpărare de la fila 12-13 - precum și acordul pârâtului în acest sens, a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 8.000 lei, în favoarea reclamantei, reprezentând parte din contravaloarea utilajelor: semănătoare pentru porumb și un disc mare, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâtul P. V. să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 482,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal pârâtul P. V., care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate și nelegale.
In motivarea recursului s-a arătat că ,în esență, că instanța de fond a interpretat greșit raporturile juridice între părți, făcând precizarea că nu există vreun raport juridic între el și reclamanta SC F. S., că el a preluat utilajele de la numitul Glodea Profir Laurian, având convingerea că acesta este proprietarul utilajelor și că el, recurentul, nu a semnat vreo declarație că se obligă să restituie către SC F. S. cele două utilaje și deși a arătat primei instanțe că nu este semnătura sa pe declarație, instanța nu a procedat la verificarea acestor susțineri.
De asemenea, s-a susținut că nu este aplicabil în speță principiul îmbogățirii fără just temei reținut de instanța de fond, respectiv să existe o îmbogățire a pârâtului în detrimentul însărăcirii reclamantului prin micșorarea patrimoniului său.
In fine, în recurs s-a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune prin raportare la data de l9.l2.2005, când s-a născut raportul juridic dedus judecății, respectiv contractul încheiat între reclamantă și numitul Glodea Profir Laurian, cu precizarea că nu poate fi luată în considerare data de l_ - data declarației care nu reprezintă un raport juridic între el, P. V. și intimata SC F.
S. .
Instanța de recurs a examinat cu prioritate, potrivit disp.art.l37 C.pr.civ., prescripția dreptului la acțiune, invocată de recurent și a constatat că este neîntemeiată această excepție, urmând a fi respinsă ca atare întrucât,potrivit disp.art.
3
7 alin.l din Decretul nr. l67/l958, "prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită";.
De asemenea, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea (art.8 alin.l din Decr.l67/l958) iar potrivit alin.2 de la art.8, aceleași dispoziții de aplică prin asemănare și în cazul îmbogățirii fără just temei.
In speță, dreptul la acțiune, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, așa cum a reținut și instanța de fond, începe să curgă de la l_, dată la care numitul P. V. a recunoscut că este în posesia celor două utilaje, semnând personală această declarație (f.l8 dosar fond) și nu a solicitat instanței, în mod concret, o verificare de scripte în condițiile art.l77 - l85 C.pr.civ., și nici nu s-a înscris în fals dacă aprecia că semnătura sa este falsificată.
Pe fond, de asemenea, tribunalul apreciază că recursul este nefondat și se va respinge ca atare întrucât, examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
In mod corect a apreciat instanța de fond că patrimoniul reclamantei a fost diminuat în favoarea patrimoniului pârâtului, care deține cele două utilaje agricole ale reclamantei, în cauză operând îmbogățirea fără just temei, a patrimoniului pârâtului în detrimentul patrimoniului reclamantei care este proprietara utilajelor,așa cum a rezultat din probele administrate.
Față de aceste considerente, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune formulată de recurentul P. V. .
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. V., domiciliat în B.
, str. E. G. nr. l9, ap.l6, jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.2738 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr.6613/l90/201l.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
V. C. | I. P. | - I. U. L. | C. | A. |
Red/dact UI/CR 2 ex/ 22.04.20l3
Jud.fond:B. V.
| ← Decizia civilă nr. 255/2013. Obligatie de a face | Încheierea civilă nr. 1683/2013. Obligatie de a face → |
|---|
