Decizia civilă nr. 4340/2013. Opozitie. Legea societatilor comerciale 31/1990
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4340/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. - A. M. JUDECĂTORI: S. -L. R.
L. U. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- reclamanta A.
F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 1997 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud, în contradictoriu cu intimata- pârâtă SC I. S., având ca obiect opoziție Legea nr.31/1990.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
Recurenta- reclamanta A. F. P. B. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1997 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de opoziție formulată de petenta A. F. P. A M. B. împotriva deciziei nr.2/l2.05.20l2 de cesiune părți sociale, a asociaților SC I. S. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia asociaților Cătană D. O. și Cătană C. Ancuța, nr.2 din l_, s-a hotărât cesionarea integrală, la valoarea nominală, a celor 26 părți sociale, în valoare de
260 lei, către persoane din afara societății, concomitent cu retragerea din societate a asociaților .
Această hotărâre, a fost depus la Of. Registrului Comerțului, fiind înregistrată sub nr. 5l4744 din 30.05.20l2.
Împotriva acestei hotărâri a formulat opoziție, în termenul legal, petenta
A.F.P. B., care a fost înregistrată prin Rezoluția directorului nr.5. din
0l.06.20l2 și apoi trimisă acestui tribunal pentru soluționare, în baza prev.art.62 din L.3l/l990, rep., privind societățile comerciale.
Analizând cererea de opoziție prin prisma motivelor invocate de reclamantă instanța a constatat că opoziția este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi redate în continuare.
Pentru a fi întemeiată o astfel de cerere, este necesar în primul rând ca prin hotărârea contestată să i se producă un prejudiciu creditorului social, or în speță reclamantei nu i se produce nici un prejudiciu prin emiterea hotărârii, datoria fiscală existând la data adoptării acesteia, mai mult hotărârea nu vizează această creanță iar prin emiterea ei nu se diminuează patrimoniul societății.
În al doilea rând prejudiciul la care face referire reclamanta a putut și poate fi recuperat și în continuare prin emiterea unui titlu executoriu și executarea silită a acestuia potrivit prev. OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală fără a fi necesară intervenția instanței.
Pentru considerentele menționate, văzând că în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 202 al. 23din Legea nr. 31/1990, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. F.
P. B.
solicitând admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea în întregime a Sentinței 1992/2012 atacate, și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii formulate de AFP a M. B., în sensul admiterii opoziției și obligării societății comerciale I. S. la repararea prejudiciului cauzat bugetului de stat, respectiv la achitarea debitelor restante în cuantum de
1.008 lei.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în fapt societatea comerciala I. S. B. datora bugetului general consolidat la data formulării acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, conform datelor furnizate de către Serviciul Evidenta pe Plătitor Persoane Juridice din cadrul instituției, obligații în cuantum de 1.008 lei, obligații fiscale ce se impun a fi executate de către organele fiscale.
Consideră că prin hotărârea atacata se aduc grave prejudicii bugetului de stat, iar cedarea parților sociale este doar o încercare a asociaților firmei debitoare de a se sustrage de la plata impozitelor și taxelor.
De asemenea, în opinia recurentei cesionarea de către asociații Catana D.
O. și Catana C. Ancuta este un abuz în legătură cu exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunurilor mobile necorporale ce sunt reprezentate de părțile sociale deținute, în sensul în care, prevalându-se de dreptul de înstrăinare a asociaților nu urmăresc altceva decât zădărnicirea oricăror acțiuni prezente ori viitoare, întreprinse de organele fiscale competente în vederea realizării creanțelor deținute față de respectivele societăți comerciale, inclusiv asupra propriului patrimoniu, în eventualitatea unei angajări a răspunderii solidare.
Potrivit art. 202 alin.2/3 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, orice persoana prejudiciata prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea parților sociale pot formula o cerere de opoziție, prin care să solicite instanței obligarea societății sau a asociațiilor la repararea prejudiciului. Prin urmare, atâta vreme cât creanțele debitoarei către bugetul de stat sunt certe, lichide și exigibile, prin neplata acestora se creeza în mod cert și un prejudiciu către bugetul de stat.
Prin prisma dispoziției legale mai sus amintita, rezultă cu claritate condiția de admisibilitate a cererii de opoziție ca fiind aceea prin care hotărârea asociaților privitoare la transmiterea parților sociale să fie păgubitoare pentru creditor, respectiv să cauzeze acestuia un prejudiciu, or în cazul din speța,
instituția recurentă a făcut dovada existentei unor datorii ale intimatei către bugetul statului, astfel că prejudiciului este cert și dovedit.
Se impune să menționeze aici și faptul că, la data formulării prezentului recurs creanțele nu sunt achitate, mai mult decât atât, cuantumul datoriilor ajunge la suma de 1.008 lei, astfel că prejudiciului este cert și dovedit.
Astfel că, solicită admiterea opoziției în sensul obligării asociaților debitoarei la achitarea debitelor restante, modificarea în întregime a sentinței atacate, și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii formulate de AFP B., în sensul admiterii opoziției și obligării societății comerciale I. S. la repararea prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Analizind recursul declarat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciaza ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente
:
In esenta in motivele de recurs recurenta reclamanta arata ca a facut in speta dovada indeplinirii cerintelor legale in vederea admiterii opozitiei sale prin imprejurarea ca societatea comerciala a carei parti sociale au fost cesionate are datorii la bugetul de stat ,datorii al căror cuantum este de 1.008 lei.
Practic recurenta apreciaza ca simpla existenta a unei datorii la bugetul de stat este suficienta in vederea admiterii opozitiei la cesiunea de parti sociale .
Curtea apreciaza ca simpla existenta a datoriei respective nu este suficienta in vederea admiterii opozitiei la cesiunea de parti sociale .
Conform art. 202 alin 2 indice 3 din leega 31/1990 republicata creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, precum și, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale. Dispozițiile art. 62 se aplică în mod corespunzător.
Din acest text de lege rezulta ca pentru a se admite o asemenea opozitie este necesar ca reclamantul sa faca dovada prejudiciului pe care il sufera ca urmare a cesiunii de parti sociale .
In speta simpla existenta a unei datorii a societatii comerciale de 1.008 lei nu prejudiciaza reclamanta din perspectiva textului de lege sus mentionat si nu fac dovada existentei unui prejudiciu cert si dovedit .Ceea ce ar putea-o prejudicia ar fi existenta acestei datorii coroborata cu lipsa posibilitatii de recuperare a acestei sume in oricare dintre modalitatile prevazute de lege
,context in care ar putea solicita repararea prejudiciului de catre asociatii respectivei societati .
In speta insa recurenta reclamanta nici nu a invocat si nici dovedit un asemenea prejudiciu .Aceasta proba era posibila avind in vedere ca in speta creanta era stabilita prin titluri de creante ce sunt si titluri executorii,iar reclamanta putea dovedi prin demararea unei proceduri de executarea silita o eventuala imposibilitate de recuperare a acestei sume.
In plus in speta raportat la aspectele deja expuse recurenta reclamanta nu a facut nici dovada vreunei exercitari abuzive a dreptului de instrainare a partilor sociale .
Avind in vedere aceste considerente, in baza textelor de lege mai sus mentionate si a art. 304 indice 1 C.pr.civ corob cu art. 312 C.pr.civ Curtea va respinge recursul formulat si va mentine sentinta recurata ca fiind legala si temeinica .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 1997 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. A. M. S. L. R. L. U.
GREFIER,
M. V. -G.
Red. A.A.M./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond: U. I.
| ← Decizia civilă nr. 8435/2013. Opozitie. Legea societatilor... | Sentința civilă nr. 2075/2013. Opozitie. Legea societatilor... → |
|---|
