Decizia nr. 218/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIE CIVILĂ NR.218/2012
Ședința din data de 16 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. G.: L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de E. I. - lichidator judiciar al SC C. C. S. împotriva sentinței civile nr. 3801 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Maramureș, în contradictoriu cu intimata SC C. C. S., având ca obiect procedura insolvenței - deschiderea procedurii simplificate.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 din L. nr.8. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3801 din 0(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Maramureș a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii simplificate de insolvență a debitoarei SC C. C. S. formulată de către lichidatorul E. I. B. M. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că societatea debitoare a fost dizolvată de drept în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b din L. nr. 31/1990 republicată întrucât nu a depus până la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale, demarându-se astfel procedura de dizolvare și subsecvent cea de lichidare voluntară potrivit alin. 6 din L. nr. 31/1990 republicată. Temeiul cererii de deschidere a procedurii simplificate de insolvență invocat de către lichidator îl constituie eșecul demersurilor la care a recurs pentru a intra în posesia actelor constitutive, a actelor contabile și a bunurilor societăți și pentru a lua legătura cu reprezentanții societății, precum și imposibilitatea stingerii creanței fiscale în cuantum de 172 lei înscrisă în fișa sintetică totală emisă de către A. finanțelor publice a mun. B. M., elemente care ar atrage incidența cazului de deschidere a procedurii reglementat de art.3 pct. 25 și art. 33 alin. 6 din L. nr. 8.. Potrivit art. 260 alin 4 din L. nr. 31/1990 „În termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerțului, pentru menționare în registrul comerțului, un raport privind situația economică a societății. Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplinește condițiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvență, lichidatorul are obligația de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii raportului";. Noțiunea de insolvență este definită prin art. 3 pct.1 din L. nr. 8. ca fiind „. stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile";. Scopul procedurii insolvenței constă în stingerea pasivului societății debitoare, însă acoperirea unei creanțe în cuantum de 172 lei cheltuielile pe care le presupune realizarea efectivă a procedurii sunt considerabil mai mari. Deschiderea procedurii simplificate de insolvență în temeiul art. 270 indice 1 din L. nr. 31/1990 care stabilește că în cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență, lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenței, supunând acestei proceduri și societățile comerciale cu privire la care s-a dispus dizolvarea, nu conține dispoziții derogatorii pentru aceste societăți. În consecință, rămân supuse condițiilor legale generale prevăzute de L. nr. 8. și anume: 1) debitorul să facă parte din categoriile enumerate în art. 1 alin. 1 și 2 din L. nr. 8.; 2) existența unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 90 de zile; 3) lipsa/insuficiența disponibilităților bănești pentru stingerea creanței, ultimă condiție care definește însăși insolvența și care este esențială așa cum reiese din ansamblul reglementării cuprinse de L. nr. 8.. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ indiferent de titularul cererii și cu atât mai mult în cazul în care cererea este formulată de către lichidator potrivit art. 260 alin 4 din L. nr. 31/1990, text de lege care face trimitere expresă la ";. condițiilor pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvență";. Obligația lichidatorului de a sesiza instanța în cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență se impune a fi îndeplinită cu respectarea condițiilor și a termenelor prevăzute de art. 260 alin.3 din L. nr. 31/1990 coroborat cu art.27 din L. nr. 8.. Lichidatorul a sesizat judecătorul sindic după un termen mai mare de 2 ani de la data la care a fost numit deși avea obligația legală de a solicita deschiderea procedurii în termen de 15 zile de la data depunerii raportului privind situația economică a societății , raport pentru a cărui depunere se stabilește prin art. 260 alin.3 din L. nr. 31/1990 un termen de 60 de zile de la data numirii. Pasivitatea lichidatorului sau a creditorilor societăți în lichidare este sancționată de lege cu radierea societății potrivit art. 260 alin.10 din L. nr. 31/1990 dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului menționat la alin. (1) oficiul registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere . Interdicția radierii societăților comerciale cu datorii față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum și față de alți creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanțelor judecătorești operează numai în cazul societăților dizolvate în temeiul Legii nr.314/2001 care nu are incidență în cauză. Având în vedere cuantumul redus al singurei creanțe a cărei existență s-a probat în cauză invocată ca temei al cererii de deschidere a procedurii deinsolvență formulată de către lichidator care potrivit art.723 Cod pr. civ. trebuie să își exercite drepturile procedurale potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, nu se justifică demersul judiciar al acestuia. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs debitoarea prin lichidatorul judiciar E. I. B. M., solicitând casarea cu trimitere spre rejudecare in vederea deschiderii procedurii simplificate de faliment. În motivarea recursului se arată că, potrivit art.1 alin.2 pct.3 și 4 și art.1 alin.2 lit.d) și e), lichidatorul judiciar a solicitat deschiderea procedurii simplificate și intrarea direct în faliment a debitoarei. Conform prevederilor art.270 ind.1 din L. nr.31/1990 în cazul în care societate în lichidare este în stare de insolvență lichidatorul judiciar este obligat să ceară deschiderea procedurii de insolvență. La soluționarea cererii judecătorul sindic a motivat respingerea acesteia pentru cuantumul redus, invocând totodată termenul prevăzut de art.260 alin.3 din L. 31/1990 coroborat cu art.27 din L. 8.. Consideră că nu este culpa lichidatorului judiciar că de la data pronunțării sentinței civile prin care s-a dispus dizolvarea ((...)) și pană la data numirii acesteia ((...)) societatea comercială nu a fost radiată din oficiu conform Legii nr.31/1990 coroborat cu art. 27 din L. nr. 8.. Judecătorul sindic a reținut greșit aplicarea art.260 alin.3 si alin 10 din L. 31/1990 întrucât acestea au fost introduse prin art.IV din OUG nr.43/2010. Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., precum și a celorlalte dispoziții legale relevante, curtea rețineurmătoarele: Potrivit art.3 alin.1 lit.a din L. nr.8., insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, iar insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Curtea apreciază că invocarea neplății unei creanțe a debitoarei al cărei cuantum este de 172 lei nu justifică starea de insolvență a debitoarei astfel cum este definită de textul legal citat. Nefiind îndeplinită această condiție esențială, curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs referitoare la aplicabilitatea art.260 alin.3 din L. 31/1990 în speță, precum și la respectarea termenului prevăzut de acest text legal. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.1 C.proc.civ. raportat la art.8 din L. 8., curtea va respinge recursul declarat de către recurentă ca fiind nefondat, și va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de recurenta SC C. C. S. prin lichidator judiciar E. I. împotriva sentinței civile nr.3801 din 0(...), pronunțate în dosarul nr.(...) al T.ui Maramureș, pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. M. S. C. P. A. M. C. L. F. Red.C.P./Dact.GC 2 ex/(...) Jud. sindic: M. H.
| ← Decizia nr. 7942/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 6339/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
