Decizia civilă nr. 1675/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1675/2013
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător A. -I. A. Judecător C. I.
G. M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea D. G. A F.
P. A J. M. împotriva sentinței civile nr. 3537 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. în contradictoriu cu intimații A.
F. P. A M. B. M., A. B. R. SA B., SC M. -R. S., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată deschiderea procedurii.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C u r t e a ,
Prin sentința civilă nr. 3537 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta A. BANK R. S.A. B. prin Sucursala B. M. .
A fost respinsă cererea de deschidere a procedurii de insolvență față de debitoarea S.C. M. - R. S.R.L., formulată de către creditoarea A.N.A.F.- A.
F. P. a mun. B. M. .
În considerente se reține că prin cererea înregistrată la Tribunalul Maramureș în data de_, creditoarea A.N.A.F. - A. F. P. B.
M., în nume propriu și în numele D. M., a solicitat deschiderea procedurii de insolvență față de debitoarea S.C. M. -R. S.R.L.
Debitoarea datorează bugetului de stat suma de 192.835 lei, cu titlu de obligație fiscală, creanță certă, lichidă și exigibilă.
Debitoarea s-a opus admiterii cererii, susținând că creditoarea nu este îndreptățită să solicite deschiderea procedurii întrucât creanța nu este certă și nici lichidă. Debitoarea a invederat că carcaterul cert, lichid și exigibil al creanței, la data introducerii cererii, este afectat de dispozițiile art. XI din OG nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 potrivit cărora pentru
obligațiile fiscale restante la 31 august 2011, s-au stabilit modalități de anulare sau reducere, cu scadență la data de 31 decembrie 2011 ori 30 iunie 2012, după caz.
La data de_, la dosarul cauzei a fost depusă o cerere de intervenție în interes propriu formulată de către creditoarea-intervenientă A. Bank R. S.A.
B., prin Sucursala B. M., prin care aceasta a solicitat respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoare ca fiind neîntemeiată, cu rea-credință și prematur introdusă, întrucât are cu debitoarea relații de creditare la nivelul sumei de 28934, 78 Euro.
Având a se pronunța asupra admisibilității cererii de intervenție, instanța a reținut că procedura insolvenței instituită prin prevederile Legii nr. 85/2006 nu prevede posibilitatea unui terț de a contesta, în locul debitoarei, pretențiile unui creditor, aceasta cu atât mai mult cu cât cererea de intervenție a fost făcută în interes propriu și fără a justifica interesul
Cu privire la cererea introductivă, de deschidere a procedurii de insolvență, instanța a reținut că prin prevederile art. XI din OUG 30/31 august 2011 s-au stabilit noi termene de scadență pentru obligațiile fiscale principale și dobânzile aferente, în funcție de data și modalitatea de stingere a acestor obligații, putând fi anulate ori reduse și penalitățile de întârziere, ceea ce, pentru acele intervale de timp cuprinse între data de 31 august 2011 și 31 decembrie 2011 ori 31 iunie 2012, anulează caracterul cert al acestor creanțe fiscale.
Raportat la prevederile legale mai sus indicate și având în vedere data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, situată în interiorul intervalului de timp pentru care au fost prevăzute acele facilități fiscale, instanța a reținut cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către creditoarea ANAF - A. F. P. B. M., în nume propriu și pentru D.
M. ca fiind neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. M.
,
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței în sensul modificării acesteia, iar rejudecând pe fond, solicită admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei.
În motivarea recursului recurenta arată că la o analiza a hotararii recurate se observa ca, judecatorul sindic s-a marginit, in mare, sa emita o hotarare care a îmbrățișat sustinererile debitoarei si cele ale intervenientului in interes propriu fara a-si motiva hotararea, respectiv fara a indica argumentele care subsumate normei legale ar duce la respingerea cererii noastre. Recurenta arată că, creantele sale indeplinesc toate conditiile prevazute in Legea nr. 85/2006, faptul ca, s-a prevazut posibilitatea esalonaril la plata a obligatiilor bugetare nu exclude plata creantei. Normele legale invocate in sustinerea opiniei judecatorului sindic se refera exclusiv la accesoriile creantelor bugetare, adică dobanzi si penalități si nicidecum la obligatiile bugetare principale, obligatii ce depasesc de departe ca si cuantum pragul cerut de normele legale incidente. Astfel, la data de_ cuantumul crentelor bugetare principale era în suma de 130.327 Ron si 62.508 ron accesorii.
Referitor la depasirea atributiilor puterii judecatoresti- motiv de recurs prevazut de arta 304 pct. 4 Cod Procedura Civila, arată următoarele:
Criticile subsumate acestui motiv de recurs sunt legate de modul in care judecatorul sindic a admis apararile debitoarei considerand ca avea competenta sa se pronunte asupra valabilitatii creantei acesteia, creanta bugetara- pentru care legea prevede o cale speciala de contestare si pentru care Legea nr. 85/2006 nu prevede posibilitatea diminuarii de catre judecatorul sindic.
La o simpla lecturare a dispozitiilor Legii nr. 85/2006, ar rezulta ca, judecatorul sindic are competenta de a verifica orice creanta, numai ca, acest
drept nu este unul absolut, ci se refera exclusiv la situatia creantelor pentru care nu exista titluri executorii. Pentru ca în cazul creantelor pentru care exista titluri executorii, legea le confera autoritatea de lucru judecat.
Hotararea recurata nu cuprinde motivele pe care se sprijina-art. 304 pct. 7 Cod procedura Civila.
În prezenta speta judecatorul sindic a incalcat dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 3 si 5 Cod Procedura Civila, norme ce stabilesc ca, hotararea trebuie sa cuprinda obiectul cererilor si dovezile administrate impreuna cu motivele ce au format convingerea instantei si care pot duce printr-un rationament logic la dispozitivul hotararii. Aceste norme au caracter imperativ. In speta, dedusa judecatii, judecatorul sindic s-a marginit sa copieze sustinerile debitoarei si ale intervenientei in interes propriu, fara a efectua o minima verificare a sustinerilor acestora si a realitatii aparilor Invocate.
Hotararea a fost data cu gresita aplicare a legi/- art. 304 pct. 9 Cod Procedura Civila: data fiind natura creantelor recurentei, acestea sunt excluse de la verificare in masura in care sunt constatata prin titluri executorii, iar pe de alta parte pentru contestarea acestora exista o procedura derogatorie prevazuta explicit de Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala, judecatorul slndic nu a dorit sa le ia in considerare.
In contradictie cu dispozitiile legale incidente, judecatorul sindic a hotarat ca, este indreptatit la diminuarea creantei, cu motivarea ca, debitoarea ar avea dreptul la esalonarea sau reducerea obligatiilor bugetare principale- ipoteza ce nu este sustinuta in nici un fel de norma legala invocată in hotarare, art. XI din O.G nr. 30/2011 norma care se refera la reducerea, anularea sau esalonarea obligatiilor accesorii si nu a obligatiilor principale. Intre notiunea de obligatii bugetare principale si accesorii exista o diferenta de substanta, diferenta ce nu s- a dorit a fi sesizata de judecatorul sindic.
Aceste ipoteze sunt in contradictie cu normele legale: atat cele cu caracter general prevazute de Legea nr. 85/2006, cat si cele cu caracter special in materia TVA prevazute de Codul Fiscal.
Astfel, prin art. 66 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006 se prevede explicit:
"Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constata te prin titluri executorii. Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciae".
Norma prevazuta de art. 66 alin. 2 exclude explicit creantele recurentei de la verificare in masura in care acestea sunt constatate prin titluri executorii.
Toate titlurile executorii sunt anexate cererii recurentei de deschidere a procedurii, cerere existenta la dosar.
Pe de alta parte, este adevarat ca art. XI din O.G nr. 30/2011 prevede posibilitatea amanarii, esalonarii, reducerii obligatiilor bugetare numai ca, acestea se refera exclusiv la accesoriile creantelor bugetare si nicidecum la obligatiile bugetare principale.
Examinând recursul, curtea reține următoarele:
Demersul judiciar al creditoarei D. G. a F. P. M. vizează deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC M. -R. S. pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de 1. lei.
Potrivit art.3 alin.1 lit.a din Legea nr.85/2006, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, iar insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
În speță temeiul cererii creditoarei reprezintă titlurile executorii depuse la dosar.
Potrivit art. 379 alin. 3 și 4 C.pr.civ., creanța certă este creanța a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul și este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță (…).
În speță, probele administrate au evidențiat fără echivoc împrejurarea că creanța creditoarei pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței rezultă din titlurile executorii emise de creditoare și necontestate de debitoare, astfel că se poate susține cu temei că aceasta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei, ipoteza normei legale din art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 fiind întrunită.
Întrucât debitoarea nu a demonstrat inexistența stării sale de insolvență, reținând că creanța creditoarei întrunește exigențele impuse prin art.31 din Legea nr.85/2006, Curtea va aprecia recursul ca fiind fondat iar în temeiul art.8 din Legea nr.85/2006 raportat la art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va admite, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut și conținutul deciziei nr.5/2011 pronunțată de către ICCJ cu prilejul soluționării recursului în interesul legii potrivit căreia în aplicarea dispozițiilor art.11 alin. (1) și art.12 din Legea nr.85/2006 coroborate cu dispozițiile art.312 alin. (2-4) din Codul de procedură civilă, curtea de apel, investită cu soluționarea recursului declarat împotriva hotărârii judecătorului sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței, admițând recursul, va casa hotărârea și va trimite cauza
judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de D.
G.
a F. P. M.
împotriva sentinței civile nr. 3537 din _
pronunțată în dosarul nr. _
al T. ui M. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC M. -R. S. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
G.
D.
P. A.
I.
A.
C.
I.
M. N. ȚÂR
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: E. C.
| ← Decizia civilă nr. 11677/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 895/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
