Decizia civilă nr. 269/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 269/2013
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. -A. N. Judecător S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de S. I. T. S. împotriva sentinței civile nr. 2837 din_ pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., privind și pe intimat intimat S._ KSERVICE S.
, intimat R. LS, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată rec imp Sent 2837/_ dep de SC I. T. SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Rupa M. și avocat Stefan Alexandra Diana, ambii în reprezentarea intimatei A. T. SRL, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul c nu s-a depus al dosar dovada achitări taxelor judiciare de timbru aferente recursului promovat.
C. ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Reprezentanții intimatei, care au solicitat cauza la amânări fără discuții, depun la dosar împuternicirea avocațială. Totodată, aceștia solicită acordarea unui nou termen de judecată în cauză, pentru a se solicita Tribunalului Comercial C. o copie integrală a sentinței atacate, cea existentă la dosar fiind incompletă, precum și a dovezilor de comunicare a sentinței atacate.
În subsidiar, înțelege să invoce excepția nelegalei timbrări, dacă până la sfârșitul dezbaterilor nu se va depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru.
C. ea, după deliberare, va respinge cererea de amânare formulată, având în vedere că instanța a luat la cunoștință de conținutul integral al sentinței atacate din sistemul Ecris, iar comunicarea acesteia s-a făcut prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Având în vedere excepția invocată de intimată, se lasă cauza la a doua strigare, în ordinea listei de ședință.
La reluarea cauzei, în aceeași prezență, se constată că recurenta, deși legal citată cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru aferente recursului, sub sancțiunea anulării cererii, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 66, nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței.
Raportat la această împrejurare, în considerarea dispozițiilor art. 137 alin 1 C.pr.civ. raportat la art. 20 alin 1-3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din
O.G. 32/1995, C. ea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția nelegalei timbrări.
Reprezentanții intimatei solicită admiterea excepției ci anularea recursului ca netimbrat.
În subsidiar, în cazul în care se va depune la dosar în timp util dovada achitării taxelor judiciare de timbru, înțelege să depună concluzii și pe fondul cauzei.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală, conform motivelor invocate în scris.
Urmare a solicitării instanței, se relevă de către reprezentanții intimatei că pasivul societății recurente este mare, de aproximativ un milion de Euro, că administratorul judiciar a propus înscrierea intimatei în tabel cu suma de 64884 lei și nu cu 50000 lei, diferența constând în penalități de întârziere. Debitoarea a contestat susținerile administratorului judiciar, solicitând îndepărtarea intimatei de la masa credală pentru aceleași motive pe care se întemeiază prezentul recurs, contestația nefiind încă soluționată.
Se mai relevă faptul că în procedură există un pasiv care derivă din titluri executorii și care nu a fost contestat de debitoare, astfel că starea de insolvență nu poate fi contestată.
Nu se solicită cheltuieli de judecată.
C. ea reține cauza în pronunțare prin prisma excepției nelegalei timbrări. În subsidiar, în cazul în care se va face dovada achitării taxelor judiciare de timbru până la sfârșitul dezbaterilor, curtea va rămâne în pronunțare pe fond asupra recursului promovat.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.837 din 27 iunie 2012 pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C. s-a admis cererea formulată de creditoarea SC_ KSERVICE SRL în contradictoriu cu debitoarea SC I. T. SA pentru deschiderea procedurii insolvenței și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC I. T. SRL, numindu-se administrator judiciar provizoriu pe R. LS care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006.
S-a stabilit în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune la dosar un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prev. art.59 din Legea nr.85/2006.
S-a dispus comunicarea prezentei instanțelor judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitoarei, tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, aceasta din urmă obligație fiind în sarcina administratorului judiciar și s-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar toate informațiile cerute cu privire la activitatea debitoarei, precum și lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
S-a dispus desemnarea administratorului special, iar în sarcina acestuia s-a dispus obligația de a efectua notificările prev. de art. 61 din Legea nr. 85/2006.
S-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor la data de_, termenul limită pentru verificarea creanțelor,
întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de_, termenul pentru soluționarea eventualelor contestații care se vor formula în termenul stabilit de art. 73 al 2 din Legea 85/2006 și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la_ .
S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor, la fiecare termen de continuare a procedurii, potrivit art.21 alin.1 din Legea nr.85/2006.
S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune raportul prevăzut de art. 54 din Legea nr. 85/2006 în termen de maxim 20 de zile de la data desemnării sale cu obligația de a notifica debitoarea în cazul formulării unei cereri de intrare în faliment în procedură simplificată și fixează termen pentru dezbaterea acestui raport pentru data de_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin contractul de furnizare prin card nr. 627620/_, debitoarea SC I. T. avea posibilitatea de a accesa combustibil distribuit în rețeaua A. . Rețeaua A. reprezintă o rețea de stații care acceptă cardul A. în Franța și în străinătate. Părțile au prevăzut la art. 4 care stipulează condițiile de tarifare, reducerile de preț care se aplică în stațiile din diferite state. Din prevederile art. 8 din condițiile generale de vânzare rezultă că facturile pentru combustibilul achiziționat de clientul SC I. T. SRL erau emise în moneda țării în care a avut loc furnizarea produsului. Conversia sumelor corespunzătoare tranzacțiilor efectuate din moneda țării în care a avut loc tranzacția în moneda de facturare a clientului trebuia să se facă la cursul de schimb de la data procesării facturii, iar clientul suporta orice diferență de curs. Facturile emise de emitentul cardului erau însoțite de o fișă (pentru fiecare țară în care s-a efectuat tranzacția) cu totalul sumelor și conversia acestora în moneda de facturare aleasă de client sau în moneda aplicabilă în țara în care emitentul își are sediul la cursul de schimb aplicabil la data procesării facturii. Conform art. 9 din condițiile generale de vânzare clientul răspunde pentru plata tuturor produselor cu care cardul său este debitat și se angajează să achite toate sumele datorate la datele de scadență și în condițiile stabilite. Pentru orice sumă neplătită la scadența menționată în
factură, părțile au prevăzut plata unei penalități de întârziere, echivalând cu dublul ratei dobânzii și un minim de 12% pe an.
Pentru combustibilul cumpărat de debitoare la stațiile A. din țară și din străinătate folosind pentru plată plata cardul emis creditoare, aceasta din urmă a emis facturile fiscale nr. 6300ARF001474/_ pentru suma de 839,98 euro, nr. 6300ARF001211/_ pentru suma de 62 lei și 7.429,22 euro, nr. 6300ART000973/_ pentru suma de 22.413,12 lei și 14.762,12 euro, nr. 6300ARF000714/_ pentru suma de 37.710,02 lei și 9.990,45 euro. și nr. 6300ARF000481/_ pentru suma de 53.058,3 lei și 15.353 euro. Pentru emiterea acestor facturi fiscale, creditoarea a avut în vedere facturile fiscale emise pentru combustibilul achiziționat de clientul SC I. T. SRL în țările în care a avut loc furnizarea produsului. Este adevărat că furnizarea combustibilului în străinătate nu s-a făcut de către societatea creditoare, însă pentru plata acestui combustibil debitoarea s-a folosit de cardurile emise de creditoare în baza contractului nr. 627620/2006, astfel încât debitoarea are obligația contractuală de a plăti serviciile furnizate de creditoare. Creditoarea nu a pretins contravaloarea unor produse livrate de alte societăți, ci a pretins valoarea creditului acordat debitoarei în temeiul contractului încheiat și care permitea debitoarei să obțină produsele achiziționate inclusiv de la stațiile din străinătate ale rețelei A. . Susținerea debitoarei conform căreia creditoarea pretinde plata unor produse vândute de alte societăți a fost apreciată de judecătorul sindic ca nefondată deoarece dreptul de creanță pretins de creditoare își are izvorul în contractul de furnizare încheiat între părți și care instituie obligația debitorului de a răspunde pentru plata tuturor produselor cu care contul său este debitat, conform contractului debitoarea având posibilitatea
de a achiziționa combustibil din rețeaua A., rețea care cuprindea stații atât în țară, cât și în străinătate.
Plata de către debitoare numai a produselor cumpărare din stațiile aflate pe teritoriul României și refuzul de a achita contravaloarea produselor cu care contul său a fost debitat ca urmare a achizițiilor efectuate în străinătate nu se justifică raportat la clauzele contractului încheiat.
În legătură cu posibilitatea creditoarei de a folosi pentru plata pretențiilor pretinse garanția constituită de debitoare în temeiul art. 13 din contract, judecătorul sindic reține că această garanție a fost folosită. Astfel, din corespondența electronică a părților rezultă că garanția constituită în cuantum de 21.002,34 euro a fost folosită pentru achitarea sumei de 9.990,45 euro facturată prin factura nr. 6300ART000712/_ și pentru achitarea sumei de
11.011,89 euro facturată prin factura nr. 6300ART000973/_ (din suma de 14.762,12 euro a rămas de achitat suma de 3.750,23 euro). Astfel, la momentul formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, debitoarea avea un debit în cuantum de 12.019,34 euro și 64.887,59 lei. În cursul derulării prezentului litigiu, debitoarea a mai achitat suma de 70.000 lei, creditoarea precizând că valoarea creanței neachitate este de 50.145,04 lei care este compusă din debit principal - 29.912,58 lei și penalități de întârziere -10.232,46 lei.
Penalitățile de întârziere al căror cuantum nu a fost contestat de debitoare, sunt datorate în temeiul art. 9 din contractul încheiat între părți, fiind fără relevanță faptul că aceste penalități au fost sau nu facturate. Însă independent de valoarea penalităților de întârziere pretinse de creditoare, judecătorul sindic reține ca neîntemeiată afirmația debitoarei conform căreia prin plata unei părți din debitul principal, valoarea creanței a ajuns sub valoarea prag prevăzută de lege.
Judecătorul sindic a reținut că valoarea creanței pretinse de creditoare la momentul formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței îndeplinea condițiile impuse de art. 3 pct. 6 și pct. 12 din legea insolvenței.
Raportat la înscrisurile aflate dosarul cauzei, judecătorul sindic a apreciat că cererea creditoarei întrunește condițiile pentru deschiderea procedurii insolvenței, respectiv creanța solicitată este mai mare decât valoarea prag prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, este o creanță certă, lichidă și exigibilă al cărui cuantum rezultă din titlurile executorii aflate la dosarul cauzei, scadența acesteia fiind împlinită cu mai mult de 90 de zile în urmă, putându-se astfel prezuma că debitoarea este în insolvență potrivit disp. art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care a procedat conform dispozitivului mai sus menționat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, debitoarea S.
I. T. S. . C. -N.,
solicitând instanței admiterea acestuia, desființarea sentinței recurate ca nelegală și netemeinică și, pe cale de consecință, admiterea contestației și respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței precum și suspendarea efectelor hotărârii atacate, în sensul art. 300 alin. 2 C.pr.civ. rap. la art. 8 alin. 5 lit. a din Legea nr. 85/2006, cu cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina debitoarei-recurente obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 60 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, sumele datorate cu
titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că debitoarea- recurentă nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de_ (f.66), lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 60 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de fond ale acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de debitoarea S. I. T. S. . C.
-N. împotriva sentinței civile nr. 2.837 din 27 iunie 2012 pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE,
M. B.
JUDECĂTOR,
G. -A. N.
JUDECĂTOR,
S. AL H.
GREFIER,
A. B.
Red.G.A.N./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: S. Ivănescu.
| ← Sentința civilă nr. 2661/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 631/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
