Decizia civilă nr. 2865/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2865/2013
Ședința publică de la 07 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de către creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 1554 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N., în contradictoriu cu SC M. S. PRIN LICHIDATOR J. CII P. I., O. R.
C. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD, D. G. A F. P.
B. N. și A. F. P. B., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare, în raport de conținutul căreia, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1554 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N. în baza art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii falimentului pornită împotriva debitoarei SC M. S. , înregistrată la ORC sub nr. J06/l63/l992, CUI 2734399.
S-a dispus radierea debitoarei cu datele de identificare de mai sus din Registrul C. jud.B. -N. ;
S-au respins ca neîntemeiate obiecțiunile creditorilor AVAS B. .
A fost aprobat decontul de cheltuieli depus de lichidatorul judiciar C.I. I. P.
I. și s-a dispus onorarea acestuia conf.art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006.
S-a dispus notificarea prezentei sentințe ORC B. -N. și DGFP B. -
N. pentru efectuarea mențiunilor prevăzute de lege.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele
: Prin sentința comercială nr.l848 din 30.ll.20l2 pronunțată de T. B.
-N. în dosar nr.5696/ll2/20ll a fost admisă cererea formulată de debitoarea SC
M. S.,
dispunându-se deschiderea procedurii insolvenței, a fost numit administrator judiciar, căruia i-au fost stabilite principalele atribuții, s-a dispus notificarea deschiderii procedurii, s-a pus în vedere debitoarei să depună la
dosarul cauzei actele și informațiile prev.de art.28 alin.l din lege, au fixate termene limită pentru depunerea declarațiilor de creanță la 30.0l.20l2, de verificare a creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar la l5.02.20l2, a fost fixat termen pentru soluționarea eventualelor contestații și afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 29.02.20l2 .
Prin raportul întocmit asupra cauzelor care au condus la apariția stării de
insolvență s-a arătat că intrarea debitoarei în procedura insolvenței s-a datorat unor factori obiectivi, de natura acumulării datoriilor față de bugetul de stat și bugetul fondurilor sociale, pierderi continue din activitatea financiară și nesincronizarea ritmului încasărilor de fonduri cu ritmul plăților acestora. Se mai arată că debitoarea nu are nici un bun în patrimoniu, nu au fost identificate transferuri patrimoniale susceptibile anulării în cond.art.79-80 din Legea 85/2006, iar starea de insolvență nu s-a datorat săvârșirii de către organele de conducere a unor fapte de natură să atragă suportarea de către aceștia a unei părți a pasivului societății.
La dosarul cauzei au fost depuse declarații de creanță, care au fost analizate de către administratorul judiciar și înscrise în tabelul preliminar, iar ulterior în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei(f.23 ).
l. A. F. P. B. cu o creanță bugetară în sumă de 24.970 lei;
2. AVAS cu o creanță bugetară în sumă de 472,34 lei.
In condițiile în care, în patrimoniul societății nu au fost identificate bunuri sau valori din a căror valorificare să se asigure continuarea procedurii, a fost întocmit raportul final (f. ll2), care a fost publicat în B.P.I., comunicat cu creditorii, debitoarea și afișat la instanță, prin care se solicită în temeiul art.l3l din L.85/2006 închiderea procedurii falimentului privind pe debitoare în condițiile în care societatea nu figurează în evidențe cu bunuri impozabile, că nu deține alte bunuri sau valori pentru a se acoperi cheltuielile administrative, iar creditorii care au depus declarații de creanță care au fost acceptate și înscrise în tabelul creanțelor nu s-au oferit să avanseze sume corespunzătoare.
Raportul final cu propunerea de închidere a procedurii în temeiul art.l3l din lege a fost comunicat creditorului (f.ll6 ).
La raportul final întocmit de lichidatorul judiciar, creditorul AVAS B. au formulat obiecțiuni, cu motivarea că propunerea de închidere a falimentului s- a făcut fără efectuarea unei analize în detaliu și completă a situației financiare a debitorului, dar și asupra incidenței răspunderii administratorului statutar în sensul disp.art.l38 din L.85/2006, în condițiile în care, lichidatorul nu a examinat temeinic toate aspectele ce ar putea fi imputabile reprezentanților debitoarei, făcând doar formal o mențiune în raport cu privire la faptul că debitoarea nu a mai desfășurat activități în ultimii ani, impunându-se așadar o analiză amănunțită asupra modului de administrare a societății debitoare.
Potrivit art.l3l din L.85/2006 privind procedura insolvenței, așa cum a fost modificat prin OG nr.l73/2008, " în orice stadiu al procedurii ,dacă se constată că nu sunt bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
In condițiile în care, urmare a activității desfășurate, lichidatorul judiciar desemnat nu a putut identifica în patrimoniul debitoarei alte bunuri sau valori pentru acoperirea cheltuielilor administrative și pentru plata creanțelor depuse de către creditori, iar creditorul nu s-a oferit să avanseze sume corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative, instanța în temeiul art.l3l din L.nr.
85/2006, a admis cererea formulată de către lichidatorul judiciar și a dispus închiderea procedurii privind pe debitoarea SC M. S. și radierea acesteia din evidențele O. ui R. C. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.
Referitor la obiecțiunile formulate de către creditor, instanța le-a respins ca fiind nefondate, în condițiile în care, în raportul întocmit de către lichidatorul judiciar, au fost analizate cauzele și împrejurările ajungerii societății debitoare în stare de insolvență, nu au fost identificate bunuri în patrimoniu, nu au fost identificate transferuri patrimoniale de natură celor supuse anulării în condițiile art. 79-8l din lege, și nici fapte de natura celor a atrage răspunderea materială a administratorilor sau a altor persoane de decizie din conducerea debitoarei, în cond.art.l38 din L.85/2006.
S-a aprobat decontul cheltuielilor în sumă de 3.300 lei depus de lichidatorul judiciar și s-a dispus onorarea acestuia conf.art.4 alin.4 din L.nr.85/2006.
In realizarea dispozițiilor art.l35 din lege, prezenta hotărâre a fost notificată Direcției Generale a F. P. B. -N. precum și O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor ce se impun.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI
solicitând admiterea prezentei căi de atac și modificarea hotărârii atacate in sensul admiterii obiecțiunilor A.V.A.S. și a dispunerii continuării procedurii, cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că, potrivit obiectiunilor formulate, AVAS a considerat prematura inchiderea procedurii solicitand continuarea acesteia cu masuri care sa conduca la recuperarea sumelor datorate inclusiv prin promovarea unei actiuni in atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății, membrii de conducere, În condițiile În care speța se Înscrie perfect În sfera de aplicabilitate a art. 138 din Legea nr. 85/2006, argumentand si motivele pentru care se impune antrenarea raspunderii patrimoniale.
Instanta a apreciat ca in conditiile in care in raportul intocmit de lichidatorul judiciar au fost analizate cauzele si imprejurarile ajungerii debitoarei in insolvență, nu au fost identificate bunuri in patrimoniu, transferuri patrimoniale de natura celor supuse anularii in conditiile art. 79-81 din lege si nici fapte de natura celor a atrage raspunderea materiale a administratorilor si a altor persoane de decizie din conducerea societatii in conditiile art.138 din Legea 85/2006 se impune inchiderea procedurii in temeiul art.131 din Legea insolventei.
Nu împărtășește acest punct de vedere si asa cum a invederat instantei in obiectiunile formulate, raspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse În Încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite, insa in dosarul de fond, aceste mijloace nu au putut fi exercitate de institutia creditoare datorita inchiderii premature a procedurii insolventei debitoarei. Din punctul de vedere al institutiei creditoare, pornind de la insasi izvorul creantei solicitate de AVAS, respectiv creanta pe care debitoarea o datora CAS B. N. ,o aplicare a dispozitiilor art. 138 din Legea nr. 85/2005 reprezinta, de fapt, gasirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat si folosite in alte scopuri decat cel prevazut de lege, respectiv virarea sumelor retinute catre CAS, o incalcare flagranta si constanta a dispozitiilor art. 94 din OUG nr. 150 / 2002 modificata, conform carora utilizarea in alte scopuri
sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform prevederilor art. 3021din Codul penal (în prezent art. 454 C.pen.) .
Ca urmare a savarsirii faptei de deturnare de fonduri, statul roman, reprezentat in cauza de fata prin A.V.A.S. a suferit un prejudiciu "a carui existenta certa se stabileste prin constatarea de catre judecatorul-sindic nu numai a faptului ca societatea a ajuns in incetare de plati ci si a imprejurarii ca obligatiile fata de creditori nu pot fi platite integral din averea debitorului ." - (Ion
T. - Raspunderea organelor de conducere ale debitorului in procedura insolventei).Aceste fapte trebuie privite in contextul starii de insolventa a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau conditii care au dus sau au favorizat ajungerea societatii in incetare de plati. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsita de lichiditati tocmai pentru ca, probabil, a fost administrata cu rea-credinta sau cu neglijenta, creditorii nemaiputandu-si recupera creantele, scopul acestei dispozitii legale fiind tocmai punerea la indemana creditorilor a unor proceduri speciale, prin care sa poata sa-si acopere creantele de la persoanele vinovate de ajungerea societatii in incapacitate de plata, atat in ceea ce priveste judecarea acestora, cat si in ceea ce priveste probatiunea, legea instituind prezumtii de culpa si de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
Mai mult, inchiderea procedurii pe motiv ca "nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare pentru continuarea procedurii" consideră ca este deosebit de neproductiva cel putin din prisma creditorilor care nu isi pot permite aceasta cerinta.
Desigur, dacă am da curs unei astfel de solicitari de a fi avansate sume de către AVAS in vederea acoperirii cheltuielilor de procedură, creanța recurentei ar suferi modificări in sensul majorării cuantumului acesteia, ceea ce este contrar spiritului și literei Legii nr. 85/2006 care are ca scop recuperarea creantelor nu majorarea cuantumului acestora. Astfel ca, AVAS nu înțelege să își însușească aceste cheltuieli în măsură a majora nejustificat creanța deținută asupra falitei si considera necesar sa se faca aplicabilitatea dispozitiilor art.4 aliniat 4 din Legea 85/2006.
AVAS nu si-a recuperat creanta cu care a fost inscrisa in tabelul creditorilor ceea ce constitue un prejudiciu produs institutiei creditoare si implicit bugetului de stat. Pornind de la insasi izovorul creantei solicitate de AVAS, respectiv creanta pe care debitoarea o datora CAS B. N., din care o parte reprezinta contributii retinute de la angajatii asigurati apreciază ca judecatorul sindic trebuia sa constate intemeiate obiectiunile formulate de AVAS la raportul final.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 304 pct.9, ale art. 3041si pe celelalte dispozitii legale mentionate mai sus.
În cauză a formulat întâmpinare C.I.I. P. I. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC M. S.
solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală - filele 8-9.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În cauză, lichidatorul judiciar, prin raportul întocmit în baza prev. art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, a arătat că a intrat în posesia actelor contabile ale debitoarei iar în urma analizării acestora a concluzionat că debitorul nu are bunuri sau sume de bani în patrimoniu. De asemenea se arată că nu s-au identificat elemente pentru a promova cerere în atragerea răspunderii materiale a administratorului statutar.
Prin sentința recurată, în baza disp.art.131 din lege, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei și radierea acesteia din registrul de publicitate.
Obiect al prezentului recurs îl constituie dispoziția referitoare la admiterea cererii de închidere a procedurii insolvenței debitoarei, solicitându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivele de recurs se arată că au fost prejudiciate drepturile și interesele acestui participant, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea constatării situației reale a debitoarei și a
identificării persoanelor responsabile de starea de insolvență.
Analizând aceste motive de nelegalitate, prin prisma celor mai sus arătate, Curtea constată că susținerile creditoarei nu își găsesc fundament în modul în care judecătorul sindic a înțeles să administreze procedura insolvenței debitoarei.
Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare împrejurarea că, așa cum rezultă din textul art.131 din Legea nr.85/2006, condițiile care trebuie îndeplinite sunt numai lipsa bunurilor din averea debitoarei, sau insuficiența acestora, raportat la cheltuielile procedurii și refuzul creditorilor de avansare a sumelor corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Or, așa cum reiese din cererea întocmită de către lichidatorul judiciar, ambele cerințe sunt prezente în speță, astfel încât sentința pronunțată este temeinică și legală.
În acest context, nu pot fi reținute susținerile conform cărora art.131 din lege nu are o natură imperativă, întrucât modificarea acestor dispoziții, survenită prin O.U.G. nr. 173/19 noiembrie 2008, a stabilit în mod imperativ în sarcina judecătorului sindic obligația de a închide procedura în acele situații prevăzute în mod clar și explicit în lege, situații în care în patrimoniul debitoarei nu există bunuri sau bunurile existente sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, condiționat de refuzul creditorilor de a se oferi să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
În final, important de subliniat este și faptul că, raportat la temeiul legal invocat de către judecătorul sindic pentru închiderea procedurii, respectiv art.
131 din lege, orice referire la activitatea prestată de către lichidator, apreciată prin recurs ca fiind superficială, în lipsa clarificării cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, este neavenită, în condițiile în care pentru continuarea demersurilor în acest sens nu există fonduri în averea debitoarei, iar creditoarea nu s-a oferit, nici chiar prin recurs, să avanseze sumele corespunzătoare.
Astfel, în optica legiuitorului, dezideratele obiective ale degrevării fondului de lichidare și ale asanării circuitului comercial prevalează față de cele subiective invocate de către recurentă, în situația în care aceasta nu înțelege să-și asume riscurile avansării sumelor necesare continuării procedurii.
Sub aspectul criticii privind insuficienta analiză a posibilității demarării acțiunii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că lichidatorul judiciar, în discordanță cu aserțiunile creditorului recurent, a analizat situația debitoarei insolvente sub acest aspect reținând pertinent că pentru a opera răspunderea reglementată de textul legal precitat este necesar ca organele de conducere a debitoarei să aibă calitatea de autori a faptelor prevăzute de lege în art. 138 alin. 1, aceste fapte să se fi produs în mandatul lor iar fapta să fi cauzat prejudiciul care a determinat starea de insolvență a debitoarei. Așa cum s-a arătat, administratorilor statutari ai debitoarei nu li s-a putut reține o conduită culpabilă de natură a face posibilă antrenarea răspunderii pe temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Nu în ultimul rând, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin.1, aceasta poate
fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor, ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor; de asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
Prin urmare, cu atât mai mult nu se justifică admiterea recursului din perspectiva invocată, respectiv cea a nedemarării acțiunii reglementate de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin 1 C.p.c. recursul va fi respins ca neîntemeiat și sentința recurata va fi menținuta ca fiind pe deplin legala și temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 1554 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
L. U.
JUDECĂTOR,
M. D.
JUDECĂTOR,
R. -R. D.
GREFIER,
M. T.
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: P. I.
| ← Decizia civilă nr. 10131/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 1076/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
