Decizia civilă nr. 371/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a2

DECIZIA CIVILĂ NR. 371/2013

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. GREFIER: V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta D. G. A F.

P. C. în reprezentarea A. F. P. PENTRU C. M. C., împotriva sentinței civile nr. 1475/C din_ pronunțată în dosarul nr. _

/a2 al T. ui Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC DP prin lichidator judiciar T. M. C., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată - contestație la raport.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_ s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea lichidatorului judiciar al debitoarei, prin care solicită respingerea recursului.

C. ea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.1475/C din_ pronunțată de T. Specializat

C. în dosarul nr._ /a2, a fost admisă excepția invocată din oficiu și în consecință a fost respinsă ca fiind tardivă contestația formulată de creditoarea D.

G. A F. P. A J. C. în reprezentarea A. F. P. PENTRU C. M. împotriva raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitoarei SC DP IMPEX S. publicat în BPI nr.1581/_ .

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin contestația înregistrată la data de 7 februarie 2012, creditoarea D. G. A F. P. A J. C. în reprezentarea A. F. P. PENTRU C. M., a contestat raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitoarei SC DP IMPEX S. publicat în BPI nr.1581/_ ,

solicitând judecătorului sindic

admiterea

contestației și reanalizarea

împrejurărilor privind întrunirea

condițiilor

pentru atragerea răspunderii

organelor de conducere ale debitoarei în temeiul art.138 aloin.1 din Legea nr.85/2006.

În motivarea contestației creditoarea a arătat că prin raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitoarei lichidatorul judiciar a ajuns la concluzia că insolvența debitoarei se datorează unor cauze obiective, fără a implica culpa unei persoane concrete din conducerea societății, apreciindu-se că nu au fost săvârșite fapte prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006. Creditoarea apreciază, însă, că în speță sunt îndeplinite cel puțin condițiile prev. de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, respectiv contabilitatea debitoarei nu a fost condusă potrivit prevederilor legale. Motivele pentru care se consideră aplicarea prev. art.138 lit.d din legea insolvenței sunt prevăzute pe larg în raportul de inspecție fiscală generală nr.FCJ 277/_, în dispoziția nr.28/_ privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală și în decizia de impunere nr.FCJ 307/_, acte care au fost comunicate lichidatorului judiciar la data de_ .

Conform prev. art. 21 alin. 3 din lege contestatia la raport se formuleaza in trei zile, calculat de la data depunerii raportului contestat, iar in speta contestatia s-a formulat cu incalcarea acestui termen procedural, calculat pe zile libere, conform art. 101 c.pr.civ., deoarece raportul asupra cauzelor, intocmit conform art. 59 sin lege a fost depus la dosarul de insolventa la o data anterioara publicarii in BPI. Data publicarii raportului in BPI, in raport cu care contestatia ar fi fost in termen, nu are relevanta fata de reglementarea expresa data de art. 21 din lege.

In consecinta exceptia a fost admisa, iar in baza ei a fost respinsa contestatia ca fiind tardiv formulata.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs D. G. a F. P. C.

arătând că în mod nelegal a fost respinsă ca tardivă contestația formulată.

Recurenta a învederat că potrivit alin.1 al art.21 din Legea nr.85/2006 un extras al raportului cuprinzând descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor se publică în BPI astfel că deși nu se prevede expres că raportul trebuie simultan înregistrat și la dosarul cauzei și publicat în BPI extrasul trebuie publicat în aceeași zi în care se depune la dosar pentru a da posibilitatea creditorilor să se încadreze în termenul prevăzut de normele legale.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 304/1 C.pr.civ., C. ea reține următoarele:

Potrivit art.21 alin.2 și 3 din Legea nr.85/2006, împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, debitorul persoana fizică, administratorul special oricare dintre creditori și orice altă persoană interesată pot face contestație în baza art.21 alin.2 din Legea nr.85/2006, contestația urmând a fi înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin.1 conform prevederilor art.21 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței.

Analizând dispozițiile legale enunțate, C. ea constată că judecătorul sindic a reținut în mod corect că termenul pentru formularea contestațiilor curge de la data la care a fost depus raportul de activitate la dosarul cauzei și nu de la data la care acest raport a fost depus spre publicare la BPI sau de la data publicării acestuia.

Textul art.21 alin.3 stabilește în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul pentru înregistrarea contestației pentru persoanele interesate, respectiv de 3 zile de la depunerea raportului prevăzute la alin.1.

Legiuitorul folosește în alin.1 a art.21 din Legea nr.85/2006 vocabula

"depune"; doar în ceea ce privește raportul care se depune la dosarul cauzei, pentru BPI menționându-se că se publică un extras.

Dispoziția de trimitere, în consecință, nu poate fi interpretată decât în raport de conținutul normei la care se trimite și care în mod expres stabilește doar momentul depunerii ca moment de început al curgerii termenului.

Aserțiunile recurentei referitoare la nelegala interpretare a dispozițiilor art.21 alin.3 din Legea nr.85/2006 de către prima instanță prin omisiunea raportării acestora la prevederile art.7 din Legea nr.85/2006 nu pot fi primite.

Dispozițiile art.7 din Legea privind procedura insolvenței, au instituit regula în ceea ce privește citarea părților și comunicarea actelor de procedură, a convocării și a notificării prin buletinul procedurilor de insolvență în privința tuturor acelora ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului sindic în condiții de contradictorialitate .

Justificarea instituirii regulilor prevăzute de art.7 alin.1 în raport de numărul mare al părților participante la procedură și la numărul mare de acte de procedură pentru asigurarea celerității procedurii nu poate fi realizată în detrimentul asigurării exercitării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil pentru acele persoane interesate să participe la procedură dar pentru care nu devin incidente normele derogatorii.

Legiuitorul însă a fost obligat să stabilească un echilibru între respectarea principiului celerității și accesul efectiv la justiție așa cum apare acesta garantat de art.21 din Constituția României.

Stabilind un termen scurt care nu se raportează la momentul publicării actului de procedură în BPI legiuitorul a urmărit tocmai asigurarea unui acces efectiv la procedura insolvenței a tuturor persoanelor vizate sau interesate prin raportare la un moment care să fie același pentru toți cei vizați de art.21 alin.2 respectiv cel al înregistrării raportului ce se dorește a fi contestat.

Lipsa unui termen pentru depunerea raportului de către administratorul judiciar nu poate fi apreciată ca o împrejurare în raport de care dispoziții exprese și clare care stabilesc termene precise să fie ignorate.

Considerentele evidențiate au relevat că judecătorul sindic a realizat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale determinate ca incidente, reținând că în raport de data depunerii raportului, înregistrarea contestației la_, apare ca fiind tardivă.

De altfel, chiar dacă am admite că termenul de formulare a contestației curge de la momentul publicării în BPI, C. ea constată că nici acest termen nu a fost respectat de către contestator și că și în raport de data publicării, contestația apare ca tardivă.

Nu se poate susține cu temei că prin această soluție C. ea înlătură liberul acces al contestatorului la justiție, făcând astfel imposibilă cenzurarea pe fond a unui act juridic care pretinde că îi vatămă drepturile.

C. ea reține că dreptul consacrat de art.21 din Constituția României și cel prevăzut de art.6 paragr.1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului nu este absolut însă trebuie să fie efectiv deoarece Convenția apără drepturi concrete și efective nu drepturi teoretice și iluzorii (Cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33),

Cu toate acestea, jurisprudența constantă a CEDO recunoaște că una dintre limitările dreptului de acces la o instanță vizează reglementarea condițiilor procedurale ale acțiunii în justiție (cauza Golder c. Marea Britanie, cauza Stubbings c. Marea Britanie). Între aceste restricții se regăsesc și dispozițiile legale enunțate anterior și care vizează termenele pentru promovarea contestației.

C. ea apreciază că stabilirea termenului de contestare a raportului ca fiind de 3 zile de la depunerea acestuia nu poate îngrădi partea în a-și formula apărarea, a cunoaște probele dosarului sau de a combate argumentele invocate de partea adversă, întrucât legiuitorul nu a îngrădit drepturile procesuale a părții

în derularea procedurii ci a stabilit doar un termen de exercitare a unei contestații prin raportare la un moment bine determinat: depunerea raportului.

Prin urmare, C. ea apreciază că în limita marjei de apreciere existente, principiul egalității armelor a fost respectat, contestatorul fiind ținut la respectarea normelor juridice imperative aplicabile.

Pentru toate aceste considerente, C. ea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea nr.85/2006 îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr.1475/C din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui Specializat C. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

M.

S. C.

P.

A. M. C.

GREFIER

V. D.

Red.A.M.C./S.M.D.

2 ex./_

J. fond.D. D.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 371/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)