Decizia civilă nr. 7254/2013. Procedura insolvenței

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ /a2

DECIZIE CIVILĂ Nr. 7254/2013

Ședința publică de la 18 Iunie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.

Judecător DP Judecător A. -I. A.

G. M. N. Țâr

Pe rol, judecarea recursului declarat SC B. L. I. SA împotriva sentinței civile nr. 1850 din_ pronunțată de către Tribunalul Maramureș în dosarul nr. _

/a2 în contradictoriu cu intimatul SC E. S. PRIN ADMINISTRATOR J. CII C.

L., având ca obiect procedura insolvenței contestație măsură lichidator .

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de

60 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefundat.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 1.850 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al

T. ui M., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de creditoarea SC B. L. I. SA B. împotriva tabelului preliminar rectificat al creanțelor debitoarei S.C. E. S.R.L. B. M., întocmit de administratorul judiciar C. de I.

C. L. . Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că S.C. B. L. I. SA B. și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 8 și 15 din contractul de leasing financiar încheiat cu debitoarea SC E. S. B. M. .

Potrivit celor statuate la art. 8 din contract, referitoare la plata și condițiile de plată ale ratelor de leasing, comisionului de management, taxelor stipulate la art. 3 și penalităților datorate pentru întârziere, plata contravalorii oricăreia dintre elementele ce constituie accesorii ale prețului se va efectua după data facturării acestora. Conform dispozițiilor art. 10.1 din contract, utilizatorul este obligat să achite în maximum 9 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, mai puțin această dată, inclusiv circuitul bancar, în contul locatorului specificat în factură sau notificare, rata de leasing precum și penalizările calculate (dacă este cazul) conform prezentului contract. U. ul va achita în aceleași condiții și restul sumelor datorate în baza prezentului contract, cu excepția obligațiilor de plată prevăzute la art. 8.2.

Este real faptul că prin art. 15.9 din contract, s-au stabilit obligațiile utilizatorului în situația rezilierii contractului din vina acestuia însă nici unul dintre punctele art. 15 nu prevede expres obligația de plată fără existența facturii.

În contextul celor de mai sus, administratorul judiciar C. I. de I. C.

a procedat corect la înscrierea creanței contestatoarei doar pentru suma de 750.760,12 lei reprezentând contravaloare facturi emise de acesta și neachitate de societatea aflată în insolvență. Față de cele arătate, este justificată înlăturarea penalităților în cuantum de 538.595 lei, capital în sumă de 29.850,29 lei și 29,76, sume ce nu au fost facturate de creditoare, situație în care susținerile contestatoarei nu au putut fi primite de instanță.

Din perspectiva considerentelor de fapt și de drept expuse, contestația formulată în cauză a fost neîntemeiată și a fost respinsă în baza art. 73 al. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea S.C. B. L. I. S.A

., solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot sentința recurata în sensul înscrierii sale în tabelul definitiv al creanțelor asupra averii debitoarei S.C. E. S.R.L. B. M. cu întreaga sumă solicitată, rectificată doar sub aspectul recalculării capitalului la cursul euro al BNR la data deschiderii procedurii.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., cu referire și la dispozițiilor art. 3041, art. 304 pct.7, 8 și 9 C.pr.civ., creditoarea a susținut că soluția administratorului judiciar de a o înscrie în tabelul preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei, doar parțial suma solicitată până la concurenta sumei de 750.760,12 lei, înlăturând diferența sumei pretinse cu titlu de penalități datorate în temeiul clauzelor contractului, art. 8.12 și cu titlu de daune interese conform art. 16.9,

calculate în temeiul clauzelor contractuale, constituie o soluționare eronată a pretențiilor pe care le-a invocat, cu încălcarea principiului forței obligatorii a contractului, deoarece dreptul său la daune interese s-a născut din contractele de leasing încheiate între părți, iar existenta sa nu este condiționata de emiterea unor facturi fiscale. Mai mult, sumele pretinse cu titlul de daune-interese au devenit certe, lichide și exigibile în momentul rezilierii contractelor, respectiv data de_, deci anterior deschiderii procedurii insolvenței fata de debitoare. Astfel că, în temeiul art. 8. pct. 12 din contract, "în caz de întârziere a oricărei plați, locatorul va avea dreptul sa aplice utilizatorului penalități de întârziere în cuantum de 0.5% din suma neachitata la scadenta pentru fiecare zi de întârziere."

În opinia recurentei, administratorul judiciar, având calitatea de practician în insolvență, are cunoștința de prevederile incidente contractelor de leasing, înregistrate în contabilitatea debitoarei, respectiv art. 15 din OG nr. 51/1997. Prin urmare, părțile au convenit asupra daunelor-interese datorate pentru rezilierea contractelor, prin introducerea clauzei penale, căreia creditoarea B. L. I. SA a înțeles sa-i dea eficienta prin solicitarea acestor sume în cadrul declarației de creanța.

Rezilierea contractelor continuă să-si producă efecte, rămânând pe deplin aplicabile prevederile contractuale privind rezilierea și efectele acesteia, în raport cu care creditoare înțelege să solicite sumele cu titlu de daune interese aferente contractelor de leasing raportat la prev.art. 16.7, 16.8, 16.9 lit. C din Contractele de L.

.

Față de aceste aspecte, creditoarea apreciază că instanța fondului a ignorat prevederile art. 16 pct. 9 lit.c din contract, contract ce se constituie în legea pârtilor, a făcut o părtinitoare și inexacta interpretare a prev. O.G. nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și a Legii 85/2006, fără a avea în vedere prevederile art. 969 alin.l C.civ:

"Convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante".

Prin urmare, având în vedere că debitoarea a încheiat contractele de leasing financiar, creditoarea consideră că aceasta nu se poate prevala de dispozițiile legale

invocate și nici nu se poate retine ca fiind aplicabile raportului juridic dedus judecații actele juridice reținute în motivare de judecătorul sindic.

În raport de criticile aduse hotărârii recurate prin punctul 2 al motivelor de recurs, solicită să fie analizate prin prisma

În drept, invocă dispozițiile Legii nr. 85/2006 și pe cele ale O.G. nr. 51/1997.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 18 iunie 2013,intimatul C.I.I. C. L. administrator judiciar al SC E. S.R.L.,

a solicitat respingerea recursului ca nefondat, nelegal și nedovedit, cu consecința menținerii în întregime a sentinței civile atacate. În susținerea poziției sale, intimata arată că în cuprinsul recursului formulat, creditoarea nu a indicat nici un motiv de nelegalitate care să conducă la modificarea

sentinței recurate, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 3021alin. 1 lit. c C.pr.civ., recursul fiind nul.

Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea contestației arătând că a verificat creanța în conformitate cu dispozițiile art. 67 din Legea 85/2006 și a constatat că suma solicitată cu titlu de penalități de întârziere în sumă de 538.595 lei, precum și capital nefacturat în cuantum de 29.850,29 lei și alte cheltuieli de 29.76 lei nu au fost facturate, aspecte comunicate creditoarea prin adresa nr. 292/_ ,.

Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente

:

Cu privire la pretinsa nemotivare a recursului, invocată de către administratorul judiciar prin întâmpinare, instanța reține că excepția este neîntemeiată deoarece ne aflăm în prezența unui recurs reglementat de dispozițiile art. 304 indice 1 C.p.c., situație în care nu este necesară invocarea vreunuia dintre cazurile de recurs reglementate de art. 304 C.p.c., dimpotrivă, recursul poate fi motivat pe orice aspecte de fapt și de drept așa cum în cazul concret analizat recurenta a procedat.

În ceea ce privește fondul soluției pronunțate de către judecătorul sindic, instanța de recurs reține că poziția administratorului judiciar de a înscrie în tabelul preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei S.C. E. S.R.L. doar parțial suma solicitată până la concurenta sumei de 750.760,12 lei, înlăturând astfel diferența sumei pretinse cu titlu de penalități datorate în temeiul clauzelor contractului încheiat între părți, constituie o soluționare eronată a declarației de creanță a creditoarei recurente care încalcă principiului forței obligatorii a contractului, principiu aplicabil prin prisma art. 969 din vechiul cod civil incident prin raportare la momentul încheierii contractelor și potrivit principiului unanim admis în dreptul privat ,,pacta sunt servanda,,.

Contrar celor susținute de către practicianul în insolvență și contrar celor reținute de către judecătorul sindic, dreptul recurentei la plata penalităților și a daunelor interese s-a născut în baza contractelor de leasing încheiate între părți, iar existenta sa nu este condiționata de emiterea unor facturi fiscale. Mai mult, recurenta susține întemeiat că sumele pretinse cu titlul de daune-interese au devenit certe, lichide și exigibile în momentul rezilierii contractelor, respectiv data de_, deci anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare.

Astfel, rezultă cu forța evidenței potrivit clauzelor contractuale că în temeiul art.

8. pct. 12 din contract, "în caz de întârziere a oricărei plați, locatorul va avea dreptul sa aplice utilizatorului penalități de întârziere în cuantum de 0.5% din suma neachitata la scadenta pentru fiecare zi de întârziere." Potrivit acestei clauze, pentru întârziere la plata ratelor scadente debitoarea datorează suma de 538.595 lei. În ceea ce privește emiterea facturilor pentru penalități, instanța reține argumentul judecătorului fondului ca neîntemeiat deoarece chiar în aplicarea art 10.1 din contract au fost emise facturi pentru debitul principal care nu au fost achitate, în consecință au început să curgă penalități ,,ex contractu,, care au devenit certe, lichide și exigibile chiar în condițiile contractuale asumate de către părți.

Mai mult, prevederile legale incidente contractelor de leasing, respectiv art. 15 din O.G. nr. 51/1997 conferă creditoarei recurente dreptul ca în caz de reziliere să obțină toate sumele datorate cu titlul de rată până la data restituirii bunului. Astfel,

,,Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligația de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutiv, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul și să

p lăt ea scă to ate sum ele d a to rate, p ân ă la d a ta restitu irii în temeiul contractului de

leasing.

Prevederile legale nu fac vreo mențiune cu privire la emiterea facturii și în baza acestei dispoziții legale debitoarea datorează 29.850, 29 lei.

Trebuie precizat și un al aspect relevant în economia dosarului. Potrivit art. 8 din

O.U.G. 51/1997, ,,contractele de leasing, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii,,. În consecință, contractul de leasing are valoare de titlul executoriu pentru toate sumele datorate, inclusiv cu privire la penalitățile asumate de către debitoare, independent de emiterea unor facturi cu privire la aceste sume. Prin urmare, părțile au convenit asupra daunelor-interese datorate pentru rezilierea contractelor, prin introducerea clauzei penale, căreia creditoarea B. L. I. SA a înțeles sa-i dea eficienta prin solicitarea acestor sume în cadrul declarației de creanța. Debitoarea datorează aceste sume în baza clauzelor contractuale, independent de emiterea facturilor, iar contractul are valoare de titlu executoriu fapt care atrage și incidența art. 66 alin. 1 din Legea 85/2006. Altfel spus, neemiterea unor facturi pentru aceste sume nu echivalează cu o clauză de exonerare de răspundere a debitoarei intimate.

În baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c. și art. 304 indice 1 C.p.c., instanța va admite recursul declarat de creditoarea S.C. B.C.R. L. I. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1.850 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui M., pe care o va modifica în sensul că va admite contestația formulată de către creditoarea

S.C. B.C.R L. I. S.A. și, în consecință va dispune înscrierea integrală a creanței solicitate în cuantum de 1.319.235,17 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite recursul declarat de creditoarea S.C. B.C.R. L. I. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1.850 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui M.

, pe care o modifică în sensul că admite contestația formulată de către creditoarea

S.C. B.C.R L. I. S.A. și, în consecință, dispune înscrierea integrală a creanței solicitate în cuantum de 1.319.235,17 lei.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

C.

I. D.

P.

A.

A.

I.

G. ,

N. ȚAR

Red.A.A.I./_ .

Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: I. V. .

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 7254/2013. Procedura insolvenței