Decizia civilă nr. 867/2013. Procedura insolvenței

Dosar nr._ /a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 867/2013

Ședința publică de la 25 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.

Judecător M. B.

Judecător G. -A. N. Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de SC C. DE C. C.

S. împotriva sentinței civile nr. 2508 din_ pronunțată în dosar nr. _

/a1 al Tribunalului Specializat C., privind și pe intimat SC C. DE C.

C. S., având ca obiect procedura insolvenței rec imp Inch 2508/2012 dep de SC C. DE C. C. S. .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.

C. ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

C. ea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 306 raportat la art. 303 C.pr.civ și art. 8 din Legea nr. 85/2006, invocă și pune în discuție excepția tardivității formulării recursului și reține cauza în pronunțare prin prisma excepției invocate.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.2508 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a admis cererea de repunere pe rol formulată de către debitoarea S.C. C. DE C. C. S.R.L., prin lichidator CII M. M. .

S-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulate de debitoarea S.C. C. DE C. C. S.R.L., prin lichidator CII M. M.

.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că lichidatorul debitoarei a făcut dovada, cu adeverință medicală, că a fost în concediu medical în perioada_ -_ (fila 29), împrejurare față de care, dată fiind suspendarea cauzei în baza art. 155 ind. 1 alin. 1 Cod proc.civ. dispusă la termenul de judecată din_, judecătorul sindic a constatat că în cauză sunt incidente prevederile art. 248 alin. 2 Cod proc.civ.

Potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, în forma în care era în vigoare la data introducerii cererii, "insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile";, insolvența fiind prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor";, și fiind "iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei";.

Din înscrisurile depuse în probațiune a rezultat existența doar a unei datorii de 491 lei a debitoarei față de D.G.F.P. C., sumă în raport de care, având în vedere cuantumul redus al acesteia, nu se poate reține existența stării de insolvență a debitoarei, nefiind făcută dovada imposibilității debitoarei de a face plata unei sume modice, precum cea în cauză.

Raportat la dispozițiile art. 1169 Cod civ., conform cărora "cel care face o propunere în fața judecății, trebuie să o dovedească";, judecătorul sindic reține că debitoarei prin lichidator, ca titulară a cererii introductive, îi revenea sarcina de a face dovada stării de insolvență în ce o privește, simpla existență a unei datorii în cuantum redus a debitoarei neputând conduce și la concluzia inexistenței fondurilor bănești necesare pentru achitarea acesteia, câtă vreme este vorba despre o sumă mică.

Lichidatorul nu a probat efectuarea demersurilor pentru identificarea eventualelor bunuri ale debitoarei în urma valorificării cărora să poată fi acoperită datoria, constând în solicitarea de date Municipiului C. -N., pentru a se verifica dacă debitoarea figurează în evidențele acestuia cu bunuri impozabile. Totodată, nu au fost analizate actele contabile ale societății debitoare, iar în cazul nepredării acestora, cele aflate în evidențele oficiale, din care să poată rezulta încetarea efectuării de plăți de către debitoare sau a desfășurării de activitate, declarația administratorului statutar al debitoarei în sensul intenției de intrare în procedura simplificată a insolvenței nefiind relevantă în acest sens, în lipsa dovezilor privind situația financiară actuală a debitoarei.

În acest sens, judecătorul sindic a reținut că lichidarea societăților comerciale trebuie realizată în principiu conform normelor generale în materie, cuprinse în titlul VII al Legii nr. 31/1990, și doar în situația de excepție în care societatea comercială este în stare de insolvență, lichidarea acesteia se face conform prevederilor Legii nr. 85/2006, ce reprezintă norma specială în materie. Astfel, titlul VII al Legii nr. 31/1990 reglementează întâi atribuțiile lichidatorului, în cuprinsul art. 255 alin. 1 și art. 257 din Legea nr. 31/1990, și doar apoi situația de excepție, în cuprinsul prevederilor art. 260 alin. 4 din același act normativ, conform cărora "în termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerțului, pentru menționare în registrul comerțului, un raport privind situația economică a societății";, iar "dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplinește condițiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvență,

lichidatorul are obligația de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii raportului";.

Dealtfel, raportat la cuantumul modic al datoriei debitoarei invocate de către lichidator, judecătorul sindic a reținut că nici sub aspectul oportunității, nu s-ar justifica deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, datoria creditorului fiind mult inferioară onorariului maxim prevăzut pentru practicienii în insolvență, de Ordinul ANAF nr. 2289/2010, pentru instrumentarea procedurilor în care nu există bunuri sau sume de bani în patrimoniul debitoarei.

Pentru considerentele arătate, în baza art. 32 raportat la art. 27 alin. 1 și art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulate de debitoarea S.C. C. DE C. C. S.R.L., prin lichidator CII M. M. .

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC C. DE C.

C. S. solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței formulate de debitoarea SC C.

DE C. C. S. prin lichidator C. .M. M., fără cheltuieli de judecată

.

C. ea, din oficiu, a invocat la prima zi de înfățișare excepția tardivității introducerii recursului, raportat la data comunicării sentinței, respectiv data de 11 iulie 2012 și raportat la data introducerii căii de atac, respectiv data de 25 iulie 2012, ultima zi în care putea fi formulat recursul fiind data de 19 iulie 2012, întrucât termenul de recurs era de 7 zile de la comunicare.

Analizând cu prioritate această excepție

, în conformitate cu dispozițiile art. 316, 298 Cod procedură civilă coroborat cu art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, C. ea reține următoarele:

În cuprinsul art. 8 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 se prevede că împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic, se poate declara recurs în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Sentința civilă nr. 2508 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat cluj a fost comunicată debitoarei la data de 11 iulie 2012 așa cum reiese din dovada de comunicare de la fila 33 din dosarul de fond.

Recurenta-debitoare avea posibilitatea să introducă calea de atac a recursului cel mai târziu la data de 19 iulie 2012. În concret recursul a fost declarat la 25 iulie 2012.

Potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Cum niciuna din aceste situații nu este incidentă în speță, în baza considerentelor mai sus reținute și în temeiul art. 312 Cod procedură civilă și art. 8 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, recursul debitoarei va fi respins ca tardiv, păstrându-se în întregime sentința atacată.

Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de recurs privind fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E CI D E

Admite excepția tardivității invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de SC C. DE C. C. S. împotriva sentinței civile nr. 2508 din_ pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

S.

AL H. M.

B.

G.

A. N. A.

B.

red.S.Al H./A.C.

2 ex. - _

jud.fond. Oros V.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 867/2013. Procedura insolvenței