Decizia civilă nr. 9399/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a2
DECIZIA CIVILĂ NR. 9399/2013
Ședința publică din data de 07 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. S.
JUDECĂTOR :A. M. ION JUDECĂTOR :A. M. C. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta D. G. A F.
P. A J. C. pentru A. F. P. A M. C. N., împotriva sentinței civile nr. 3990 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC M.
I. E. S. PRIN ADMINISTRATOR J. B. R. S. F. C., având ca obiect procedura insolvenței contestație la tabelul preliminar al creanțelor.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare nu este îndeplinită cu părțile din litigiu. Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că recurenta prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
C. ea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs. Având în vedere lipsa de procedură cu părțile, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea verificării aspectelor constatate.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Se reține că, urmare a verificărilor făcute s-a constatat că din eroare procedurile de citare au fost anexat dosarul cu nr._ /a3, fiind detașate și anexate prezentului dosar.
ea constată că procedura de citare este legal îndeplinită și apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționarea a cauzei, cauza fiind în stare de judecată, declară închisă faza probatorie, declară deschise dezbaterile și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3990 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al Tribunalului Specializat C. s-a admis contestația formulată de creditoarea SC CEC BANK SA împotriva înscrierii creanței sale în tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC M. I. E. S. sub condiție suspensivă, înregistrată inițial sub nr._ /a1 și, în consecință:
S-a dispus înscrierea creanțelor creditoarei SC CEC BANK SA în tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC M. I. E.
S., atât în ceea ce privește creanța garantată, în cuantum de 52.902,96 lei,
cu o cotă de 69,73% din categoria creanțelor garantate, cât și în ceea ce privește creanța chirografară, în cuantum de 329.287,87 lei, cu o cotă de 93,58% din categoria creanțelor chirografare aflate sub incidența art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, ca nescadente, fără a fi afectate de vreo condiție.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de creditoarea
G. A F. P. a jud. C. împotriva neînscrierii creanței sale bugetare în cuantum de 152.516 lei în categoria creanțelor garantate, înregistrată inițial sub nr._ /a2.
A fost admisă în parte, cu modificările mai sus arătate, cererea administratorului judiciar HODOȘ B. R. S. - F. C., și, în consecință:
S-a dispus definitivarea tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC M. I. E. S. după cum urmează:
CREANȚE GARANTATE (art. 121 din Legea nr. 85/2006) :
BRD - GSG SA
22.965,31 lei
30,27% din grupă
CEC BANK SA
52.902,96 lei
69,73% din grupă
- nescadentă -
CREANȚE BUGETARE (art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006) :
MUNICIPIUL C. -N.
51.224,00 lei
24,97% din grupă
ITM al jud. C.
1.398,00 lei
0,68% din grupă
D. a jud. C.
152.516,00 lei
76,82% din grupă
CREANȚE CHIROGRAFARE (art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006) :
CEC BANK SA
329.287,87 lei
93,58% din grupă
- nescadentă -
NBG LEASING IFN SA
22.580,15 lei
6,42% din grupă
CREANȚE SUBORDONATE (art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006) :
ZĂGREAN
EMI.
A
306.000,00
lei
100%
din
grupă
S-a dispus înregistrarea și afișarea de către administratorul judiciar a tabelului definitiv al creanțelor la sediul Tribunalului Specializat C., conform art. 74 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
S-a stabilit termen pentru verificarea stadiului procedurii pentru data de 6 februarie 2013, sala 249, ora 8, termen pentru care lichidatorul judiciar va întocmi raportul de activitate și îl va publica în Buletinul procedurilor de insolvență.
În considerente se reține că, în ceea ce privește contestația creditoarei SC CEC BANK SA, judecătorul sindic a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. 4 și alin. 5 din Legea nr. 85/2006, creanțele
nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduita de Legea nr. 85/2006. Titularii creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanțele a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective.
Într-adevăr, Legea insolvenței distinge între creanțele nescadente (care sunt certe, dar a căror scadență este afectată de un termen - eveniment viitor care este sigur că va interveni) și creanțele afectate de o condiție suspensivă (al căror caracter cert și, implicit, și scadența, sunt afectate de o condiție suspensivă - eveniment viitor și care nu este sigur că va interveni). Legea nr. 85/2006 stabilește regimuri juridice distincte pentru cele două tipuri de creanțe, instituind interdicția de vot și de participare la distribuiri doar pentru creanțele afectate de condiții suspensive.
Judecătorul sindic a arătat că nu poate primi argumentele administratorului judiciar în sensul existenței unei condiții suspensive care ar afecta creanța creditoarei SC CEC BANK SA constând în neîndeplinirea de către debitoare a obligațiilor de rambursare a creditului. Un astfel de eveniment - într-adevăr viitor și incert - nu afectează însăși existența dreptului de creanță creditoarei de a SC CEC BANK SA, ci ar putea influența doar accelerarea scadenței creanței, prin mecanismul declarării de către creditoare a exigibilității anticipate a întregii creanțe. Dreptul de creanță al creditoarei contestatoare este însă cert și neafectat de vreo condiție, avându- și izvorul în contractele de credit anexate cererii de admitere a creanței, acte juridice necontestate de debitoare.
În consecință, judecătorul sindic, reținând faptul că administratorul judiciar a încadrat creanța creditoarei SC CEC BANK SA în mod nelegal în categoria creanțelor afectate de condiții suspensive, în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 64 alin. 4 și alin. 5 din Legea nr. 85/2006, a admis contestația formulată de creditoarea SC CEC BANK SA împotriva înscrierii creanței sale în tabelul preliminar al creanțelor împotriva
averii debitoarei SC M. I. E. S. sub condiție suspensivă, înregistrată inițial sub nr._ /a1 și, în consecință, a dispus înscrierea creanțelor creditoarei SC CEC BANK SA în tabelul preliminar al creanțelor
împotriva averii debitoarei SC M. I. E. S., atât în ceea ce privește creanța garantată, în cuantum de 52.902,96 lei, cu o cotă de 69,73% din categoria creanțelor garantate, cât și în ceea ce privește creanța chirografară, în cuantum de 329.287,87 lei, cu o cotă de 93,58% din categoria creanțelor chirografare aflate sub incidența art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, ca nescadente, fără a fi afectate de vreo condiție.
Referitor la contestația creditoarei D. a jud. C., judecătorul sindic a reținut că această creditoare s-a prevalat de un drept de gaj pentru a solicita înscrierea creanței sale în categoria creanțelor garantate împotriva averii debitoarei, născut din aplicarea unui sechestru asupra bunurilor mobile ale debitoarei, care, potrivit art. 151 alin. 8 din OG nr. 92/2003, dă naștere în favoarea creditorului fiscal a unui drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.
Regimul juridic al garanției reale mobiliare este stabilit prin dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 99/1999, care, conform art. 3 din acest act normativ, este aplicabil și gajului, în ceea ce privește ordinea de prioritate și publicitatea. În consecință, constituirea gajului prin aplicarea de către
creditoarea fiscală a sechestrului rămâne guvernată de dispozițiile Codului de procedură fiscală, nefiind supusă cerinței impuse de art. 14 alin. 2 din titlul VI al Legii nr. 99/1999.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 din titlul VI al Legii nr. 99/1999, contractul de garanție se încheie în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată și trebuie semnat de către debitor… Cu excepția condiției de a indica valoarea maximă a sumei garantate, conform art. 15 din titlul VI al Legii nr. 99/1999, legea nu impune vreo altă condiție de validitate acestor convenții, acestea fiind, deci, legal încheiate sub forma înscrisului sub semnătură privată. Cu toate acestea, faptul că aceste convenții sunt valabil încheiate nu face în mod automat opozabil dreptul de garanție terților. Astfel, potrivit art. 28 din titlul VI al Legii nr. 99/1999, față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispozițiilor titlului VI al Legii nr. 99/1999 au rangul de prioritate stabilit în momentul în care garanția reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute de capitolul 3 al titlului VI al Legii nr. 99/1999. Corelativ, potrivit art. 36 din titlul VI al Legii nr. 99/1999, orice creditor care, fără a fi parte într-un contract de garanție, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele provenite din impozite, taxe, amenzi și din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le sunt datorate, are prioritate asupra garanției reale a creditorului asupra bunului în cauză numai în momentul în care privilegiul îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea acestuia la arhivă (AEGRM) sau prin posesia bunului.
Aplicând dispozițiile legale mai sus citate în speță, judecătorul sindic a reținut că opozabilitatea față de garanției reale mobiliare sau a gajului este condiționată de înscrierea acestui drept în AEGRM. În cazul deschiderii procedurii față de debitorul din cadrul unui raport obligațional de garanție reală mobiliară sau gaj opozabilitatea față de ceilalți creditori a garanției reale mobiliare sau a gajului este condiționată de formularea cererii de înscriere a garanției reale mobiliare sau a gajului în AEGRM cel târziu în ziua premergătoare pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii, conform art. 50 din Legea nr. 85/2006. În consecință, nu poate fi primită o eventuală susținere a creditoarei fiscale potrivit căreia caracterul garantat al creanței sale ar putea poate fi opus celorlalți creditori din prezenta procedură indiferent dacă a înscris sau nu garanția sa reală mobiliară în AEGRM, deoarece simpla exhibare a procesului verbal de sechestru asupra bunurilor mobile ulterior deschiderii procedurii lipsește acest act de opozabilitate față de ceilalți creditori, în măsura în care nu a fost înscris în arhivă. Chiar dacă respectivul proces verbal este, prin definiție, opozabil debitoarei, caracterul concursual al procedurii impune ca analiza ordinii de prioritate a creanței să fie analizată în contradictoriu cu celelalte creanțe declarate în cadrul procedurii și nu doar în contradictoriu cu debitoarea.
Dreptul de gaj al creditoarei D. a jud. C. acesta nu a fost înscris în AEGRM, nefiind, deci, opozabil celorlalți creditori din procedura insolvenței SC M. IMP EXP S., astfel cum rezultă din dispozițiile art. 36 din titlul VI al Legii nr. 99/1999.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 și art. 1169 C.civ., judecătorul sindic a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de creditoarea D. G. A F. P. a jud. C. împotriva neînscrierii creanței sale bugetare în
cuantum de 152.516 lei în categoria creanțelor garantate, înregistrată inițial sub nr._ /a2.
Ulterior soluționării celor două contestații, analizând propunerea de definitivare a tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC M. IMP EXP S., judecătorul sindic a constatat că administratorul judiciar a respectat procedura prevăzută de art. 72 și următoarele din Legea nr. 85/2006, verificând cererile de admitere a creanțelor și comunicând tabelul preliminar întocmit debitoarei, fiind urmată și procedura de afișare a lui la ușa instanței, iar contestațiile formulate au fost soluționate după cum s-a arătat mai sus.
În consecință, judecătorul sindic a admis în parte, cu modificările mai sus arătate, cererea administratorului judiciar HODOȘ B. R. S. - F.
C., și, în consecință, a dispus definitivarea tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC M. I. E. S. conform dispozitivului.
S-a dispus înregistrarea și afișarea de către administratorul judiciar a tabelului definitiv al creanțelor la sediul Tribunalului Specializat C., conform art. 74 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
S-a stabilit termen pentru examinarea stadiului procedurii pentru data de 6 februarie 2013, sala 249, ora 8, termen pentru care lichidatorul judiciar a întocmit raportul de activitate și îl va publica în Buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. a jud. C.
în calitate de creditor al SC MAPOMOND IMP EXP S., solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a sentinței atacate, in sensul admiterii contestației formulate de creditoarea D. G. a F. P. a jud. C. .
Critica hotărârea pronunțata de prima instanța sub aspectul prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
În motivarea recursului se arată că prin sentința civila nr. 3990/_ pronunțata de Tribunalul Specializat C., in soluționarea dosarului nr. _
, judecătorul sindic a respins contestația formulata de creditoarea D. G. a F. P. a jud. C. împotriva reînscrierii creanței in cuantum de
152.516 lei la categoria creanțelor garantate.
In considerentele hotărârii, judecătorul sindic a reținut ca dreptul de gaj al creditoarei D.G.F.P. a jud. C. nu a fost înscris in AEGRM, nefiind opozabil celorlalți creditori din procedura insolventei SC MAPOMOND IMP EXP S., asa cum rezulta din dispozițiile art.36 din titlull VII al Legii nr. 99/1999.
Sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei se arată că, în tabelul preliminar al creditorilor SC MAPOMOND I. E. S. administratorul judiciar a înscris creanța declarata, in suma de 152.516 lei de D. G. a F. P. a jud. C. pentru A. F. P. a mun. C. -N. la categoria creanțelor bugetare.
Prin declarația de creanța inregistrata la dosarul cauzei la data de_ a solicitat ca suma de 152.516 lei sa fie trecuta in categoria creanțelor garantate, întrucât pentru executarea creanțelor bugetare s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prin Procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 37.257/_ .
Recurenta arată că nu împărtășește punctul de vedere al instanței de judecata întrucât potrivit dispozițiilor art. 151 (8) din Codul de procedura fiscala: "Prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori
aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun".
Raportat la prevederile articolului mai sus menționat apreciază că creanța sa îndeplinește toate condițiile pentru a fi înscrisa in tabelul creanțelor ca si creanța garantata, motiv pentru care solicita instanței admiterea prezentului recurs si modificarea in parte a sentinței atacate, in sensul admiterii contestației formulate de creditoarea D. G. a F.
P. a jud. C. si înscrierea creanței declarate de instituția noastră la categoria creanțelor garantate.
Analizând recursul formulat, curtea reține următoarele:
Astfel cum în mod corect a apreciat prima instanță, în cauză nu se poate reține, în ceea ce privește creanța de care se prevalează creditoarea D.
G. a F. P. C., caracterul de creanț ă g ar an tată
al acesteia, ca urmare a împrejurării instituirii sechestrului asupra bunurilor mobile ale debitoarei.
În procedura concursuală a insolvenței, creanțele fiscale beneficiază ope legis de o ordine specială de preferință, astfel cum reiese din dispozițiile art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006. Astfel, în măsura în care aceste creanțe îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate drept creanțe bugetare conform art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006, se situează înaintea creanțelor creditorilor chirografari, dar sunt precedate de creanțelor creditorii garantați (art. 121 din Legea nr.86/2006).
În anumite circumstanțe, creditorii bugetari pot beneficia de o creanță garantată, însă, conform art. 3 pct. 9 din Legea nr.85/2006, pentru a califica creanța alegată de recurentă drept garantată este necesar să se probeze existența unei garanții reale.
În prezenta cauză, curtea reține, din cuprinsul art. 1725 din Codul civil (1864), că privilegiile creanțelor statului și ordinea în care se exercită ele sunt reglementate prin legi speciale, creanțele statului neputând obține un privilegiu în contra drepturilor terțelor persoane dobândite anterior.
După cum se poate constata, norma din art. 1725 este o normă de trimitere. Ea nu instituie o cauză de preferință, ci doar menționează faptul că, în domeniul creanțelor statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, eventualele cauze de preferință vor fi stabilite prin legi speciale.
Preferința acordată creditorilor fiscali este reglementată de Codul de procedură fiscală care, în art. 151 alin. 4, stipulează că executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un terț, sechestrul instituindu-se printr-un proces verbal, iar conform art. 151 alin. 8, prin sechestru înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia, în raport cu alți creditori, aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.
Astfel cum reiese din aceste dispoziții legale, preferința acordată statului pentru creanțele bugetare rezultă din instituirea unui gaj legal asupra anumitor bunuri ale debitorului care au făcut obiectul unui sechestru aplicat de către organele fiscale.
Cu toate acestea, după cum în mod argumentat a reținut și judecătorul sindic, preferința statului asupra bunurilor mobile ale debitorului va dobândi rang de la data la care ea este făcută publică față de terți prin înregistrarea sa la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
În acest sens trebuie interpretate și dispozițiile art. 142 alin. 7 din Codul de procedură fiscală, conform cărora față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de
prioritate care se stabilește de la momentul în care acestea au fost făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de lege.
Prin urmare, preferința creanțelor organelor fiscale va fi asigurată numai în măsura în care bunurile asupra cărora se constituie gajul prin sechestru sunt menționate în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Față de un anumit creditor privilegiat, opozabilitatea se va mai putea asigura și prin trimiterea unui exemplar din procesul-verbal de sechestru, astfel cum dispune art. 152 alin. 6 din Codul de procedură fiscală, dar aceasta modalitate nu poate da naștere unei opozabilități erga omnes, ci doar o opozabilitate punctuală față de creditorul care a primit acea copie a procesului-verbal.
Așadar, creditorii fiscali pot avansa în ordinea de preferință specială instituită de legislația insolventei dacă instituie un sechestru asupra bunurilor debitorului, anterior deschiderii procedurii, însă simpla instituire a sechestrului nu este suficientă, de vreme ce o astfel de creanță rămâne ocultă, terții neavând cunoștință de existența ei și, prin urmare, nu le poate fi opozabilă.
Pentru a face gajul fiscal opozabil față de terți, creditorul fiscal trebuie să îndeplinească și formalitățile generale de opozabilitate, de vreme ce Codul de procedură fiscal trimite la dreptul comun pentru a determina regimul juridic al gajului fiscal.
În consecință, pentru a beneficia de drepturile conferite de art. 121 din Legea nr. 85/2006, gajul fiscal instituit prin procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 37.257/_ trebuia făcut public prin menționarea sa în Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare.
Creditoarea D. G. a F. P. C. neprobând în cauză
înscrierea dreptului său de gaj în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, creanța de 152.516 de lei declarată de această creditoare nu poate fi înscrisă în tabelul preliminar al creditorilor SC M. I. E. S. în categoria creanțelor garantate, susținerile recurentei fiind neîntemeiate.
Având în vedere aceste considerente, curtea, în temeiul textelor de lege sus menționate, a art. 312 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul declarat de D. G. a F. P. C., pentru A. F.
P. C. -N., împotriva sentinței civile nr. 3990 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului Specializat C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. C. pentru
A. F. P. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 3990 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
M.
SA M.
ION
A.
M. C.
GREFIER
V. D.
Red. A.M.I. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: F. -I. Moțu
| ← Sentința civilă nr. 2669/2013. Procedura insolvenței | Sentința civilă nr. 2135/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
