Decizia civilă nr. 9875/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 9875/2013
Ședința publică din data de 18 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: B. M. JUDECĂTOR: I. M. -I. JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurentul SC E. CO S. împotriva Sentinței civile nr. 1102/2013 pronunțată de Tribunalul Specializat C. la data de_ în dosarul nr._ privind și pe intimatul pârât SC C. S. având ca obiect PROCEDURA INSOLVENȚEI.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă administratorul judiciar al societății recurente, N. S. P., pentru intimată, reprezentantul acestuia, avocat D. Lazăr, cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar (f.13).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs a fost repus pe rol la termenul de judecată din data de_, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul intimatei, avocat D. Lazăr, depune la dosar în probațiune extrase de cont (f.29-44) solicitând admiterea probei cu înscrisurile depuse și arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Administratorul judiciar al societății recurente, d-nul N. S. P., arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, C. ea în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Administratorul judiciar al societății recurente, d-nul N. S. P., depune la dosar concluzii scrise, solicitând instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele invocate, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației formulată de intimată și admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulată de recurentă, aflată în reorganizare judiciară, cu plata cheltuielilor de judecată la fond și recurs.
Apreciază că la dosar sunt suficiente acte care clarifică aspectele invocate în motivele de recurs.
Reprezentantul intimatei, avocat D. Lazăr, solicită instanței respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele invocate în întâmpinare, pe care arată că o susține în integralitate, cu consecința mențineri în ființă în integralitate ca legală și temeinică a sentinței recurate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial în conformitate cu înscrisul justificativ depus la dosar. A subliniat că nu a existat nici o notificare a intimatei de către recurentă, recurenta folosindu-se doar de clauzele care îi servesc din contract, ignorând alte clauze decisive. De asemenea, a subliniat că intimata a contestat însăși starea de insolvență, depunând balanțele lunilor decembrie 2012, ianuarie 2013, februarie, martie 2013 precum și extrase de cont din care reiese că intimata dispune de resurse financiare.
C. ea reține cauza spre soluționare.
C. EA,
Prin sentința civilă nr.1102 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a admis contestația formulată de debitoarea S.C.
C. S.R.L. în contradictoriu cu creditoarea S.C. E. CO S.R.L.
S-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea S.C. E. CO S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. S.R.L.
A fost obligată creditoarea S.C. E. CO S.R.L. la plata către debitoarea S.C.
C. S.R.L. a sumei de 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pentru a putea fi admisă cererea creditoarei pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, este necesară întrunirea cumulativă a cerințelor formale prevăzute de art. 31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, precum și cele de fond prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 din același act normativ. Astfel, este necesar ca creditoarea să dețină împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile, în cuantum de minim 45.000 lei.
În dovedirea raporturilor contractuale dintre părți, creditoarea S.C. E. CO
S.R.L. a invocat încheierea, în calitate de comodatar, cu debitoarea S.C. C. S.R.L., în calitate de comodant, a unui contract de comodat cu nr. 02/_, sens în care a depus la dosar copia unui înscris intitulat astfel și o anexă (filele 6- 9).
Potrivit clauzelor contractului de comodat încheiat între părți, creditoarea a cedat debitoarei cu titlu gratuit dreptul de folosință asupra utilajelor de bucătărie menționate în anexa la contract, pe o durată nedeterminată și până la data notificării debitoarei de către creditoare pentru restituirea bunurilor. Totodată, părțile au stabilit că restituirea bunurilor de către comodant se va face în termen de maxim 15 zile de la data comunicării notificării prin poștă cu confirmare de primire la sediul debitoarei, acesteia din urmă revenindu-i obligația ca în termen de 10 zile de la data primirii notificării de restituire a bunurilor de la creditoare, să procedeze la restituirea acestora, iar în caz contrar să achite contravaloarea bunurilor primite la valoarea anexei contractului, în baza facturii emise de către creditoare și în termen de 15 zile de la data primirii facturii de către debitoare.
La_, creditoarea a emis cererea de reziliere a contractului de comodat nr. 02/_, prin care a solicitat rezilierea contractului începând cu data de _
, "cu notificarea datei și orei restituirii utilajelor din anexă"; (fila 10). Cu privire la această adresă de reziliere, judecătorul sindic a constatat că aceasta poartă semnătura necontestată a reprezentantului debitoarei, aceasta fiind semnată cu aceeași semnătură cu cea din dreptul ștampilei debitoarei de pe contractul de comodat nr. 02/_ și anexa la acesta, semnături de asemenea necontestate de către debitoare. Prin urmare, reține că această adresă a fost înmânată debitoarei, sub semnătură de primire, la data menționată în cuprinsul acesteia,_ .
Raportat la această cerere de reziliere a contractului, judecătorul sindic a constatat însă că nu poate fi reținută ca fiind întrunită cerința contractuală a notificării debitoarei cu privire la restituirea bunurilor împrumutate. În acest sens, apreciază că nu prezintă relevanță că nu s-a făcut dovada comunicării prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a cererii de reziliere, de vreme ce aceasta este datată_ și poartă semnătura reprezentantului debitoarei, reținându-se față de aceste împrejurări că a fost înmânat debitoarei. În schimb, judecătorul sindic a constatat că prin cererea de reziliere din_ nu s-a solicitat restituirea bunurilor împrumutate, ci dimpotrivă, din cuprinsul
acesteia rezultă că părțile urmau să procedeze în continuare potrivit prevederilor contractului, la notificare în vederea predării bunurilor. Astfel, prin această cerere, creditoarea a solicitat rezilierea contractului începând cu_, "în condițiile contractului de comodat semnat între părți, cu notificarea datei și orei restituirii utilajelor din anexă";. Or, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unei notificări a debitoarei, în condițiile stabilite prin art. 3 din contractul de comodat încheiat între părți, deci prin poștă scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin care creditoarea să solicite debitoarei să procedeze la restituirea bunurilor ce au făcut obiectul contractului.
În schimb, creditoarea a emis debitoarei factura fiscală nr. 10001/_ în valoare de 80.542,69 lei (fila 11), pe care apare mențiunea debitoarei "se refuză fără contract original";, mențiune purtând semnătura necontestată și ștampila acesteia.
Ulterior, creditoarea a convocat debitoarea la conciliere directă, printr-o cerere intitulată "notificare"; cu nr. 3559/_ (fila 12), cu privire la care
judecătorul sindic a reținut că a fost primită de către debitoare, întrucât aceasta a emis la rândul său "răspuns la notificare"; (filele 13-14). Judecătorul sindic a constatat că nici raportat la notificarea din_ emisă de către creditoare, nu se poate reține întrunirea cerințelor contractului de comodat încheiat între părți, privind notificarea cererii de restituire a bunurilor, întrucât prin această notificare creditoarea a solicitat debitoarei să procedeze la achitarea sumei de 80.542,69 lei, iar nu să îi restituie bunurile obiect al contractului.
Prin propunerea de conciliere nr. 110/_ emisă de către debitoare, aceasta a făcut creditoarei o ofertă de cumpărare a bunurilor pentru suma de 51.881,58 lei (filele 15-16), înscris raportat la care nu s-ar putea reține că părțile ar fi convenit în vreun fel modificarea prevederilor inițiale ale contractului de comodat încheiat între ele, și respectiv că ar fi renunțat la condiția notificării debitoarei în vederea restituirii bunurilor.
Or, judecătorul sindic a reținut că de îndeplinirea acestei din urmă condiții depinde caracterul cert al creanței creditoarei, în baza art. 969 Cod civ. raportat la prevederile art. 3 și art. 4 lit. c din contractul de comodat nr. 02/_, întrucât părțile au stabilit prin contract că doar dacă debitoarea nu restituie bunurile obiect al contractului în termen de 10 zile de la primirea notificării de restituire a bunurilor emisă de către creditoare, și comunicată prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aceasta din urmă este îndreptățită să emită debitoarei factură pentru contravaloarea bunurilor, factură ce ar deveni scadentă în 15 zile de la primirea ei de către debitoare. De vreme ce creditoarea nu a făcut dovada notificării către debitoare a cererii de restituire a bunurilor obiect al contractului, nu se poate reține că aceasta ar fi fost îndreptățită la emiterea facturii fiscale nr. 10001/_ către debitoare.
Prin urmare, judecătorul sindic a reținut că creanța creditoarei reprezentând contravaloarea acestei facturi fiscale nu este certă, potrivit art. 379 alin. 3 Cod proc.civ. raportat la art. 1004 și 1011 Cod civ., nefiind îndeplinită condiția suspensivă a notificării către debitoare a cererii de restituire a bunurilor obiect al contractului, de care depinde nașterea obligației acesteia de plată a contravalorii facturii fiscale emise de către creditoare pentru suma prevăzută în anexa la contractul încheiat între părți.
Așa fiind, judecătorul sindic a constatat că nu sunt întrunite în cauză condițiile cumulative prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 din Legea nr. 85/2006, întrucât creditoarea nu a făcut dovada deținerii unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 90 de zile, în cuantum de minim 45.000 lei, împotriva debitoarei.
Totodată, a constatat că debitoarea a contestat și starea de insolvență în ce o privește, sens în care a depus la dosar balanțe de verificare aferente lunilor decembrie 2012, ianuarie 2013, februarie 2013 și martie 2013, din care rezultă că aceasta deține în casă și în conturi bancare disponibilități bănești în cuantum superior creanței invocate de către creditoare.
Prin urmare, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 din Legea nr. 85/2006, iar debitoarea nefiind în stare de insolvență, în baza art. 33 alin. 5 din același act normativ, judecătorul sindic a admis contestația formulată de debitoarea S.C. C. S.R.L., în contradictoriu cu creditoarea S.C. E. CO S.R.L., și a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea S.C. E. CO S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. S.R.L.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC E. CO S.
- în reorganizare, prin administrator judiciar N. S. P.
solicitând sa se admită recursul si sa se modifice sentința atacata in sensul: respingerii contestației formulata de către intimata SC C. S. si al admiterii cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de către creditoarea SC E. CO S. - in reorganizare judiciara, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocațial achitat cu ocazia promovării cererii pe fond la Tribunalul Comercial Cluj precum si cel achitat pentru promovarea prezentului recurs.
Consideră ca instanța de fond in mod greșit a reținut faptul ca intimata nu a fost niciodată notificata in vederea restituirii utilajelor către creditoare.
In acest sens, arată ca intimata a semnat la data de_ inscrisul "Cerere, Reziliere contract de comodat" inscris prin care creditoarea in baza contractului de comodat, in mod unilateral a solicitat rezilierea contractului de comodat incepand cu data de_, cu notificarea datei si orei restituirii utilajelor din anexa.
Instanța de fond a interpretat acest inscris in mod greșit, contrar normelor legale si contrar intelegerii părtilor.
Astfel, prin acest inscris s-a solicitat in mod clar, fara echivoc, rezilierea contractului de comodat dintre parti. Conform normelor legale, rezilierea unui contract încheiat intre 2 parti contractante presupune incetarea contractului pentru viitor, acest contract nemaiavand nici un efect din momentul rezilierii. Așadar, contractul dintre parti fiind reziliat incepand cu data de_, nu mai exista absolut nici un motiv sau temei legal pentru care intimata sa nu restituie bunurile deținute de către aceasta si sa se folosească in continuare de ele.
Conform intelegerii pârtilor, art.3 si 4 din contractul de comodat nr.2/_
, creditoarea trebuia sa solicite prin Notificare restituirea bunurilor predate, ceea ce a si facut prin inscrisul Cerere, Reziliere contract de comodat din data de _
. Nicăieri in contractul de comodat părțile nu au stabilit anumite condiții de forma ale cererii de restituire a utilajelor. Termenul de "Notificare" pentru restituirea utilajelor a fost un termen uzual, general, care se referea la efectuarea unei cereri.
Consideră ca este clar faptul ca atâta timp cat bunurile au fost predate intimatei in mod gratuit, pe perioada nedeterminata, creditoarea reziliind contractul de comodat, trebuie sa isi primească bunurile inapoi, in starea in care le-a predat si in termen de 15 zile de la data de la care contractul este reziliat si s-a solicitat restituirea bunurilor.
Mai mult, in cererea de reziliere ultima fraza s-a solicitat rezilierea contractului, "cu notificarea datei si orei restituirii utilajelor". Așadar in aceasta cerere care desființează pentru viitor toate raporturile contractuale dintre parti apare si sintagma "notificarea datei si orei restituirii utilajelor" aceasta fiind in
mod evident o solicitare din partea creditoarei de a i se restitui utilajele, cu Notificarea datei si orei la care intimata poate sa le predea la Zalău, sediul creditoarei.
Cu siguranța ca părțile știau faptul ca din momentul in care nu mai exista un contract intre parti trebuiesc restituite utilajele, nemaiexistand intelegere/temei legal pentru a le păstra, acesta obligație legala fiind intarita prin ultima parte, "cu notificarea (din partea intimatei) a datei si orei restituirii utilajelor".
Care ar fi fost motivația rezilierii unilaterale a unui contract de comodat din partea creditoarei daca nu pentru a reintra in posesia bunurilor cedate in mod gratuit ? De ce sa fi făcut creditoarea o cerere de reziliere datata, sa se asigure ca e semnata de primire de către intimata, dar totuși sa se lipsească in mod intenționat de atributele rezilierii, nesolicitand restituirea utilajelor ? Mai mult daca ar fi dorit ca Notificarea de restituire sa se realizeze ulterior ar fi scris altfel acest aspect. In plus, in aceasta situație, de ce sa fi formulat cererea de reziliere ?
Nu consideră corect si normal a se interpreta in sensul de a nu avea efect si a se lipsi de efecte juridice o cerere unilaterala de reziliere in care este prevăzut si aspectul litigios "al Notificării restituirii utilajelor". Mai ales ca acest lucru este realizat de către o persoana cu studii juridice si nu de către reprezentanții intimatei.
Apoi, cu privire la starea de insolvabilitate a intimatei arată ca Legea 85/2006 instituie o prezumție de insolvabilitate in situația existentei unei creanțe certe, lichide si exigibile mai mari de 45.000 lei si mai vechi de 90 de zile.
Consideră ca prin depunerea unor bilanțuri intimata nu a răsturnat aceasta prezumție de insolvabilitate deoarece chiar daca ar avea in rubrica conturi sume mai mari decât creanța avuta, acest aspect nu inseamna ca este neapărat si real, scriptic intimata putând trece orice in declarații orice sume dorește existând procedura legala a rectificării ulterioare a declarațiilor contabile. Dovada ca intimata nu este in insolvabilitate trebuia făcuta cu extrase de cont emise de către banca din care sa reiasă ca are acest disponibil in cont.
Fata de toate cele expuse solicită admiterea recursului cu modificarea sentinței atacate in sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolventei si a respingerii contestației formulate de către intimata.
În apărare, debitoarea intimată S.C. "C. "; S. a formulat întâmpinare,
conținând poziția procesuala a debitoarei fata de recursul declarat si motivat in cauza de către S.C.E. CO S., solicitând sa se respingă ca nefondat recursul, sa fie obligată recurenta, ca parte căzuta in pretenții, la plata cheltuielilor de judecata realizate de debitoare in recurs, reprezentând onorariu avocațial, in conformitate cu inscrisul justificativ depus la dosar.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, C. ea constată următoarele:
Creditoarea-recurentă a promovat in fata instanței de fond o cerere prin care a solicitat judecătorului sindic pronunțarea unei sentințe de deschidere a procedurii insolventei împotriva debitoarei S.C. C. S. .
În susținere, s-a relevat faptul că între societatea creditoare si SC C. S. s-a încheiat contractul de comodat nr.2/_, ocazie cu care i-a predat debitoarei, cu titlu gratuit, dreptul de folosința asupra utilajelor de bucătărie enumerate in înscrisul " Anexa la contractul de comodat 02/_ ". Utilajele de bucătărie au fost predate in data de_ si sunt in valoare totala 92.926,20 de lei.
La data de_, a solicitat debitoarei rezilierea contractului de comodat nr. 02/_ . Întrucât debitoarea nu a inteles sa restituie utilajele de bucătărie, in temeiul clauzelor din contractul de comodat nr.02/_, la data de_, a
emis si comunicat cu debitoarea prin curier factura cu prețul utilajelor predate, în valoare de 80.542,69 lei, ea nefiind onorată de către debitoare. Ca atare, aceasta este creanța pe care o deține față de debitoare, ea fiind în cuantum superior valorii prag.
Intimata a formulat contestație la cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de către creditoare, aceasta contestând in esența: existenta intre parti a unei creanțe certe, lichide si exigibile precum si existenta stării de insolvență a acesteia.
Instanța de fond, prin hotărârea atacată, a reținut in esența inexistenta unei creanțe certe a creditoarei, dedusă din faptul că, contractul de comodat nr.02/_ nu a fost respectat de către creditoare in sensul ca, cu toate ca in data de_, intimata a primit cererea de reziliere a contractului, aceasta nu ar fi fost niciodată notificata de către creditoare sa restituie utilajele, neîndeplinindu-se condiția contractuala pentru a se solicita intimatei achitarea prețului stabilit de părți pentru utilaje.
Totodată, s-a constatat că balanța pe luna martie reiese ca intimata are fonduri bănești mai mari decât creanța solicitata, astfel ca aceasta nu se află în stare de insolvență.
Prin recursul declarat, creditoarea critică aceste statuări, apreciindu-le ca nelegale, în contextul greșitei interpretări a probelor existente la dosarul cauzei, care sunt de natură să ateste că a fost emisă și solicitarea de restituire a utilajelor ce au făcut obiectul contractului de comodat. Totodată, se arată că teza inexistenței stării de insolvență nu este susținută decât de acte ce emană în mod unilateral de la debitoare, fiind necesară depunerea la dosar a unor extrase de cont.
C. ea constată că, deși ambele părți au înțeles să-și exprime pe larg poziția cu privire la chestiunea care privește existența unei creanțe certe, lichide și exigibile mai mare decât valoarea prag, rezultată din modul în care s-au derulat între ele raporturile juridice născute din contractul de comodat nr.02/_, nu trebuie uitat că întregul litigiu se derulează în limitele impuse de Legea nr. 85/2006, din perspectiva căreia este esențială constatarea stării de insolvență a pârâtei-intimate. Cu alte cuvinte, numai dacă debitoarea se află în stare de insolvență și numai dacă aceasta este cauza neachitării creanței invocate de către reclamantă, se poate declanșa mecanismul prevăzut de LPI, cererea de deschidere a procedurii insolvenței nefiind una prin care se inițiază un proces de drept comun.
Așa fiind, se va da întâietate criticilor privind greșita reținere de către tribunal a inexistenței stării de insolvență, iar în contextul în care ele nu pot fi validate, celelalte aspecte, care privesc fondul raporturilor juridice dintre părți, devin lipsite de relevanță și urmează a fi tranșate în alt cadru procesual.
În acest context, se ia act de faptul că judecătorul sindic în mod corect a reținut că din balanțele de verificare aferente lunilor decembrie 2012 (anterior formulării cererii de către recurenta), ianuarie 2013, februarie 2013 si martie 2013, așadar pana in luna anterioara pronunțării hotărârii de fond, rezultă situația financiara prospera a debitoarei, ce deține in conturi bancare si casa sume net superioare creanței solicitate de recurentă (f. 141-155, dosar fond).
Chiar dacă creditoarea a arătat prin recurs că aceste documente nu sunt relevante, din perspectiva faptului că emană în mod unilateral de la intimată, în calea de atac au fost depuse extrase de cont (f. 31-37), care susțin pe deplin teza validată de către tribunal, în sensul în care disponibilitățile bănești ale debitoarei sunt, și la acest moment, în cuantum superior creanței.
Așa fiind, C. ea consideră că se impune respingerea recursului, în condițiile în care procedura insolvenței a fost instituită în vederea urmăririi și
recuperării creanțelor unei debitoare aflate în stare de insolvență, în cadrul unei proceduri concursuale și colective.
Astfel, independent de considerațiile care ar putea fi făcute în ceea ce privește existența sau inexistența unei creanțe care să îndeplinească cerințele legale, aceste împrejurări sunt de natură a confirma teza conform căreia nu se impune deschiderea procedurii, din moment ce debitoarea nu este insolvență, prin raportare la faptul că își derulează în continuare activitatea curentă, aspect dovedit și de rulajul conturilor, precum și de plățile efectuate către partenerii contractuali și către bugetul general consolidat.
În consecință, s-a răsturnat în cauză prezumția instituită de textul art. 3 pct. 1 lit. a din LPI, circumstanțele cauzei fiind de natură să ateste că neplata sumei invocate în cerere nu s-a datorat lipsei disponibilităților bănești, ci faptului că debitoarea consideră că nu o datorează, aspecte care vor putea fi tranșate ulterior fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, ele ieșind de sub jurisdicția judecătorului sindic și, implicit, de sub cea a instanței de recurs învestite în acord cu prev. art. 8 din LPI.
Ca atare, recursul creditoarei va fi respins ca nefondat, făcându-se aplicarea prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ. Totodată, în baza prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, recurenta va fi obligată să plătească intimatei suma de 2100 lei cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial (f. 18).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de SC E. CO S. - în reorganizare prin administrator judiciar N. S. P. împotriva sentinței civile nr.1102 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatei SC C. S. C. suma de 2100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
M. B.
Judecător,
M. -I. I.
Judecător,
C. I.
Grefier,
D. B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: V. L. Oros
| ← Sentința civilă nr. 4872/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 583/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
