Sentința civilă nr. 2076/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2076/2013
Ședința publică din 19 noiembrie 2013
T. format din: PREȘEDINTE: C. V., judecător-sindic GREFIER: T. E.
Pe rol fiind cauza cu nr. de mai sus privind pe debitoarea SC I. B. S. B. aflată în procedura insolvenței prev. de Legea 85/2006 și examinarea cererii formulată de creditorul C. B. SA de sancționare al lichidatorul judiciar C. M. UV IPURL, în temeiul art. 22 alin. 3 din Legea nr.85/2006.
Cererea formulată de C. B. SA pentru sancționarea lichidatorului judiciar
C. M. UV IPURL a fost dezbătută în ședință publică din data de 5 noiembrie 2013, pronunțarea hotărârii judecătorești, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii, a fost amânată pentru data de 12 noiembrie 2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea s-a amânat pentru data e 19 noiembrie 2013.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus creditoarea C. B. SA, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar C. M. UV IPURL a solicitat amendarea lichidatorului judiciar, in conformitate cu art. 22, alin. 3 din Legea nr. 85/2006, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina sa și obligarea pârâtului la suportarea prejudiciului cauzat creditoarei prin neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 85/2006 în sarcina sa în ceea ce privește procedura insolvenței derulată față de debitoarea SC I. B. S. în cuantum de 759.259,46 lei. În motivare s-a arătat că la data de_ s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență față de debitoarea I. B. S., fiind numit in calitate de administrator judiciar SCP C. M. UV IPURL, reprezentata prin ec. Urs V., instanța dispunând in sarcina acestuia îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 20 si
art. 21 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
C. B. SA a fost înscrisă la masa credală a debitoarei cu o creanță în cuantum de 198.229,55 euro (echivalentul a 848.759,46 lei), garantată cu ipoteca de rang I asupra imobilului situat in localitatea B., str. Valea Jelnei, jud. B. -N., constând în teren-fânaț in suprafață de 4.275 mp, înscris în CF nr. 55308 (CF vechi 16307) aflat în proprietatea SC I. B. S. .
La data de_ s-a dispus deschiderea procedurii de faliment în forma simplificată, prin sentința comercială nr. 411/2010.
Singurul bun din patrimoniul debitoarei a fost imobilul descris mai sus, garantat în favoarea C. B. SA, acesta fiind evaluat în cadrul procedurii de insolvență la o valoare de piața de 338.500,00 lei.
Pe parcursul derulării procedurii de insolvență față de SC I. B. S., lichidatorul judiciar a convocat o singură ședință a Adunării Generale a Creditorilor, pentru data de_, având următoarea ordine de zi:
Aprobarea raportului de evaluare a bunurilor, a propunerilor privind modalitățile de vânzare si a regulamentului de vânzare;
Aprobarea remunerației lichidatorului judiciar in procent de 10% din valoarea sumelor recuperate precum si a decontului evaluatorului, in suma de 560 lei.
In regulamentul de valorificare, lichidatorul judiciar propune vânzarea prin licitație publica, cu următoarele reguli: prețul de pornire la prima licitație să se stabilească la valoarea de piață a bunului, a doua ia 75%, a treia la 50% iar ulterior bunul să fie vândut la cel mai bun preț oferit.
La ședință nu s-a prezentat niciun creditor, însă au fost transmise poziții prin corespondență, astfel: AFP B. (16,19%), care arată doar faptul că aprobă regulamentul de vânzare, cu condiția ca bunul să nu fie valorificat sub 50% din valoarea de piață; B. T. SA (10,58%), care confirmă lichidatorul judiciar și retribuția propusă și aprobă raportul de evaluare (nefăcând vreo referire și la regulamentul de vânzare); A. SA (4,37%), care arată că nu are posibilitatea să participe la ședință, sens în care solicită să fie informat cu privire la rezultatul voturilor (se apreciază că acest creditor nu putea fi consemnat ca fiind "prezent" la ședință, întrucât nu și-a exprimat votul cu privire la ordinea de zi a acesteia, ba dimpotrivă,a arătat faptul că nu se poate prezenta).
Astfel, se arată că ședința a fost în primul rând nestatutară (raportat la prevederile art. 15, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - care impun prezența a minim 30% din masa credală), participând creditori însumând 26,77% din totalul creanțelor înscrise în tabelul creditorilor (AFP B. si B. T. SA).
In al doilea rând, chiar dacă ar fi fost statutară (considerând în mod absurd ca
A. SA a avut calitatea de "creditor prezent" la ședința), hotărârile ar fi fost adoptate în mod unilateral de către AFP B., acesta deținând majoritate din creanțe participante la vot, care a solicitat expres ca bunul să nu fie valorificat sub 50%.
Mai mult, în ceea ce privește punctul (2) de pe ordinea de zi, având în vedere faptul că potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 retribuția lichidatorului se stabilește de către creditori deținând peste 50% din valoarea totală a masei credale, aceasta nu a putut fi aprobată în respectiva ședință, fapt consemnat și de către lichidatorul judiciar în cuprinsul procesului-verbal.
La data de_, imobilul a fost adjudecat în cadrul procedurii de insolvență in favoarea lui Ditiu I. n Andrei, pentru suma de 63.300,00 lei (18,70% din valoarea de piață a bunului).
Ca urmare a valorificării singurului bun din patrimoniul debitoarei, lichidatorul judiciar propune spre distribuire sumele încasate și, în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006, întocmește raport final, prin care solicita închiderea procedurii de insolvență. Se menționează că raportul de evaluare, precum și regulamentul de valorificare a bunurilor au fost prezentate creditoarei doar la momentul transmiterii raportului final.
Din prețul încasat (63.300,00 lei), lichidatorul judiciar reține cheltuielile de procedură, în cuantum total de 9.800,00 lei, din care onorariu de 7.849,20 Iei, propunând spre distribuire către C. B. SA suma de 53.500 lei.
Prin modul defectuos de îndeplinire a atribuțiilor de către lichidatorul judiciar, respectiv prin nerespectarea procedurii de insolvență astfel cum este reglementată de Legea nr. 85/2006, si mai ales prin lipsa transparenței în ceea ce privește demersurile întreprinse și informarea creditorilor cu privire la acestea, creditoarea a fost în mod evident prejudiciată.
Potrivit art. 22, alin. 3 din Legea nr. 85/2006 "Judecătorul-sindic va sancționa administratorul judiciar cu amendă judiciară de la 1.000 la 5.000 lei în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credință, nu își îndeplinește sau îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic."
Totodată, alin. 4 al aceluiași articol prevede ca "Dacă prin fapta prevăzută la alin. 3 administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părți interesate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs."
Neîndeplinirea/îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor - prejudiciul băncii, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 stipulează. "Citarea părților, precum si comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență"
In afară de notificarea privind deschiderea procedurii de insolvență și convocatorul privind Adunarea Generala a Creditorilor din data de_, singurele documente publicate de către lichidatorul judiciar in Buletinul procedurilor de insolvență au fost rapoarte de activitate, in cuprinsul cărora a arătat faptul că se efectuează demersuri de valorificare cu privire la bunul imobil identificat în patrimoniul debitoarei, procedura insolvenței nefiind respectată.
Astfel, deși legea prevede faptul că citarea și comunicarea actelor de procedură se efectuează prin intermediul publicărilor in Buletinul procedurilor de insolvență, se menționează că nici un act întocmit (sau care ar fi trebuit întocmit in cadrul procedurii) nu a fost transmis creditorilor, astfel că creditoarea nu a avut cunoștință despre măsurile lichidatorului judiciar.
Nu a fost publicat în Buletinul procedurilor de insolvență tabelul preliminar, deși art. 73, alin. 2 din lege prevede expres această obligație.
Nu a fost întocmit raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei (si implicit nici analiza activității si documentelor contabile aferente celor 3 ani anteriori deschiderii procedurii de insolvență), deși chiar și instanța a dispus în sarcina lichidatorului judiciar "să depună la dosar dovada de publicare a raportului întocmit în baza art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 si a tabelului definitiv consolidat" - prin încheierea de ședință din data de_ .
Nu a fost prezentat în nici unul dintre rapoartele de activitate publicate in Buletinul procedurilor de insolvență rezultatul analizei incidenței prevederilor art. 79 si 80 din Legea nr. 85/2006, respectiv a oportunității anularii unor acte frauduloase, sau vreo dovadă din care să reiasă faptul că au fost întocmite verificări cu privire la persoanele care s-ar putea face vinovate de starea de insolvență a debitoarei, dacă există creanțe de recuperat etc.
S-a convocat o singură ședință a Adunării generale a creditorilor, care nici măcar nu a fost statutară și în cadrul căreia nu au fost adoptate hotărâri legale si valabile. Astfel, lichidatorul nu a dat dovada de transparență și de colaborare cu creditorii. Legea insolvenței prevede obligativitatea prezentării/supunerii spre
aprobarea creditorilor a celor mai importante acte întocmite în cadrul procedurii: raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la starea de insolvență a debitoarei, raportul de evaluarea a bunurilor, modalitatea de valorificare, regulament de vânzare, rapoarte asupra fondurilor si planuri de distribuire (la fiecare 3 luni - art. 122 alin. 1), procesul-verbal de confirmare a lichidatorului si a retribuției acestuia (publicarea acestuia in BPI fiind, de asemenea, obligatorie) etc.
Astfel, se menționează că în prezent lichidatorul judiciar nu este confirmat de către creditori, și nu are o retribuție aprobată. Cu toate acestea, își reține din prețul încasat onorariul de 10% propus în cadrul ședinței din data de_ .
Și dacă s-ar admite că acea ședință a fost statutară și s-au putut adopta hotărâri legale, AFP B. (creditor majoritar in cadrul ședinței) a votat în sensul interzicerii valorificării prețului la sub 50% din valoarea de piață (adică 169.250,00 lei). Cu toate acestea, imobilul a fost vândut la 63.300,00 lei, adică 18,70% din valoarea de piața - creditorii neavand vreun cuvânt de spus cu privire la aceasta, având în vedere că nu s- a convocat nici o ședință spre informare sau în vederea supunerii spre aprobare a acestui preț.
Având în vedere faptul că lichidatorul judiciar a înțeles să eludeze prevederile speciale și să exceadă limitelor legale impuse de Legea nr. 85/2006, dând dovadă de totală lipsă de transparență în ceea ce privește demersurile întreprinse în cadrul procedurii, creditoarea nu a avut posibilitatea să ia la cunoștință despre măsurile acestuia până la publicarea in Buletinul procedurilor de insolvență a raportului final, cu propunere de închidere a procedurii.
Cu toate acestea, deși C. B. SA nu a avut posibilitatea să conteste în termen actele procedurale ale lichidatorului judiciar, pe motiv că acestea nu au fost aduse la cunoștința creditorilor (nefiind întocmite, sau, deși întocmite, nefiind publicate in BPI
- respectiv comunicate potrivit art. 7 alin. 1), nu înseamnă că creditoarea a renunțat la dreptul de a solicita acoperirea prejudiciul cauzat de către lichidatorul judiciar.
In ceea ce privește cuantumul prejudiciului pretins de către C. B. SA, acesta se ridică la valoarea creanței înscrise în tabelul definitiv, redusă cu suma propusă spre distribuire prin raportul final, totalul fiind de 759.259,46 lei.
Deși valoarea de piața a imobilului a fost stabilită în cadrul procedurii de insolvență la cuantumul de 338.500,00 lei, diferența până la valoarea creanței înscrise la masa credală ar fi putut fi acoperita de către organele de conducere ale debitoarei, în condițiile în care s-ar fi dovedit că acestea ar fi responsabile pentru starea de insolvență a debitoarei, concluzie la care ar fi putut să ajungă lichidatorul judiciar în condițiile în care și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile prevăzute de lege în sarcina sa.
Din modul in care practicianul în insolvență a înțeles să-și îndeplinească atribuțiile, acesta n-a făcut decât sa dea dovada că nu urmărește maximizarea averii debitoarei, respectiv îndeplinirea scopului legii insolvenței (acoperirea pasivului debitoarei), ci că se mulțumește cu încasarea unui procent din prețul obținut din valorificare, deci strict propriul interes.
Se apreciază că lichidatorul judiciar a dat dovada de rea-credință, tocmai prin faptul că nu a respectat procedura de comunicare cu creditorii a masurilor întreprinse pe parcursul procedurii și că pur și simplu a ignorat cu desăvârșire pașii procedurali impuși de lege, preocupându-se strict de vânzarea imobilului la orice preț. Se menționează că inclusiv informațiile prezentate în cuprinsul rapoartelor de activitate
sunt mult prea generale si sumare, fapt ce denotă intenția de a ascunde creditorilor informații esențiale care i-ar putea ajuta pe aceștia să conteste măsurile întreprinse.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 22 alin. 3 si 4 din Legea nr. 85/2006. Lichidatorul judiciar C. M. UV IPURL a depus la dosar întâmpinare,
prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că creditorul C. B. SA a solicitat judecătorului sindic amendarea lichidatorului judiciar pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege in sarcina sa, precum si obligarea la suportarea prejudiciului prin neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 85/2006. in ceea ce privește procedura insolvenței derulată față de SC I. B. S. .
In susținerea cererii, creditorul susține că în regulamentul de vânzare a bunurilor, lichidatorul judiciar propune vânzarea prin licitație publică, prețul de pornire la prima licitație fiind la valoarea de piață a bunului, a doua la 75%, a treia la 50% iar ulterior bunul să fie vândut la cel mai bun preț oferit. Această susținere nu este reală, lichidatorul judiciar a prevăzut în regulamentul de vânzare a bunurilor, procedura de vânzare prevăzută în codul de procedură civilă, în cazul executării silite, respectiv începerea licitației la primul termen la valoarea de evaluare, iar începând cu al doilea termen de licitație, prețul de pornire a licitației fiind de 75% din cel la care a fost evaluat bunul. Nicăieri în regulamentul de vânzare a bunurilor nu a fost prevăzut și nu s-a făcut vorbire despre un preț de pornire de 50% din valoarea de evaluare.
Creditorul invocă în susținerea cererii că ședința adunării creditorilor din data de_ a fost in primul rând nestatutară. Cu privire la acest aspect se invocă excepția lipsei calității procesuale a creditorului precum si excepția tardivității formulării cererii conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 85/2006.
Conform prevederilor art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006, ""hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor". Creditorul C. B. SA nu este îndreptățit să formuleze obiecțiuni cu privire la hotărârea adunării creditorilor din data de_, deoarece nu a votat în cadrul adunării respective, împotriva hotărârii adunării, solicitând în mod expres consemnarea votului respectiv în procesul verbal al adunării și nici nu a făcut dovada că a lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor. Pe de alta parte, conform prevederilor art. 14 alin 8 din Legea nr. 85/2006, cererea prevăzuta la alin. 7 trebuia să fie depusă la dosarul cauzei "în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor". Invocarea nelegalității ședinței adunării creditorilor si respectiv a hotărârii adunării creditorilor este din acest punct de vedere tardivă.
In alta ordine de idei, susținerea creditorului este si neîntemeiată, așa cum rezultă din procesul verbal al adunării creditorilor, la adunare au participat prin corespondență un număr de 3 creditori care întruneau procentul minim prevăzut la art. 15 alin. 1, respectiv creditori care dețineau 31,14% din valoarea totală a creanțelor înscrise în tabelul definitiv. Faptul că unul dintre creditori nu a votat într- un fel sau altul dar a trimis lichidatorului judiciar o scrisoare care se referea în mod expres la adunarea creditorilor cu ordinea de zi publicată, a fost menționat în procesul verbal si a fost interpretat ca o abținere la vot, așa cum s-a precizat în procesul verbal al adunării. Dacă creditorul C. B. SA are altă poziție cu privire la acest aspect, avea
posibilitatea să solicite judecătorului sindic, în termenul legal de 5 zile de la data adunării, anularea procesului verbal si respectiv al hotărârii adunării creditorilor. Creditorul C. B. SA a dat dovadă de o pasivitate totală pe întreaga perioadă a procedurii insolvenței si respectiv a falimentului, până în momentul în care a văzut raportul final, fapt care nu poate fi luat în considerare. In concluzie, adunarea creditorilor din data de_ s-a desfășurat conform prevederilor legale și a luat o hotărâre legală și valabilă. De altfel, creditorul admite într-un fel, așa cum rezultă din primul aliniat, pag. 3 din cerere, "posibilitatea ca ședința adunării creditorilor să fi fost statutară".
Creditorul invocă că AFP B. ar fi solicitat în cadrul adunării în mod expres ca bunul să nu fie valorificat sub 50%. Această susținere este neîntemeiată, deoarece, votul creditorului AFP B. fiind exprimat in scris, se poate lesne observa că nu este nicăieri scris așa ceva. Creditorul AFP B., a făcut referire la prețul de pornire "prețul de pornire nu va putea fi mai mic de 169.205 lei, respectiv 50% din prețul de evaluare" si nu a prețul de adjudecare. Conform regulamentului de vânzare întocmit și a raportului de evaluare a bunurilor și propunerile privind modalitățile de vânzare, au fost aprobate in forma propusă de lichidator, iar din regulamentul de vânzare aprobat rezultă în mod evident că după al doilea termen, bunul va putea fi vândut la cel mai mare preț oferit. In vânzarea bunului, lichidatorul a respectat în totalitate prevederile legale. Au fost organizate un număr de 74 termene de licitație la care nu s-a prezentat nici un cumpărător, datorita lipsei de interes pentru bunul imobil - terenul respectiv.
Se precizează că terenul care a făcut parte din patrimoniul SC I. B. S. este situat într-o zonă de deal, este un teren in parte accidentat iar în acea zonă, așa cum organele locale atenționează prin acte emise pentru terenuri din aceea zonă, că zona prezintă risc de alunecări de teren. Există în mun. B. și în jurul acesteia numeroase terenuri de vânzare, piața terenurilor fiind supra-saturată, vânzările de terenuri se fac la preturile pieței care sunt incomparabil mai mici decât cele care erau pe piața în urma cu 5-6 ani. Faptul că creditorul C. B. SA a acordat un credit debitoarei luând în garanție un bun supra-evaluat, reprezintă un risc pe care și l-a asumat și eventual o culpă proprie.
Creditorul invocă în sarcina lichidatorului și alte acuze total neîntemeiate. De exemplu menționează că raportul de evaluare precum și regulamentul de valorificare a bunurilor i-au fost prezentate doar la momentul transmiterii raportului final. In fapt și în această situație poate fi vorba de propria sa culpă datorată lipsei totale de interes in participarea la procedura insolvenței față de SC I. B. S. .Documentele invocate au fost depuse la dosarul cauzei iar in convocatorul publicat in BPI nr. 62 din data de_ s-a făcut precizarea că documentele invocate de către creditor pot fi consultate la dosarul cauzei. Faptul că creditorul nu a făcut acest lucru, este problema sa personală. De altfel, pe întreagă durată a procedurii creditorul C. B. SA a dat dovadă de o indiferență totală și de lipsă de participare la orice act în cadrul procedurii.
Solicitarea din partea creditorului a sancționării lichidatorului judiciar în condițiile în care lichidatorul a respectat prevederile legii nr. 85/2006 și în condițiile în care el nu a participat la nici un act de procedură în cadrul dosarului, este neîntemeiată si dovedește rea credință.
Reaua credință din partea creditorului este mai evidentă atunci când solicită obligarea lichidatorului la suportarea prejudiciului cauzat creditorului. Această solicitare ar fi trebuit să fie făcută eventual împotriva unor persoane din cadrul C. B. SA care au acordat credite indiferent cărei persoane solicita acest lucru, pe baza unor garanții supra-evaluate si care nu aveau nici o atractivitate pe piață.
Conform prevederilor art. 21 alin. (2) si (3), contestațiile formulate de către oricare dintre creditori trebuiau înregistrate în termen de 3 zile de la depunerea rapoartelor și a documentelor respective la dosarul cauzei, orice contestație depusă înafara acestui termen, fiind formulată tardiv.
Invocarea unor motive care puteau fi eventual invocate la momentul respectiv și nu după aproape 4 ani de zile, este inadmisibilă. Creditorul susține că nu a fost întocmit raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei, deși chiar el anexează cererii un extras din BPI in care la poziția nr. 7 este menționată publicarea raportului preliminar, acesta fiind depus și la dosarul cauzei. Dacă ar fi făcut un foarte mic efort pentru a se deplasa măcar o dată la dosarul cauzei, ar fi constatat că documentele pe care le invocă ca nefiind întocmite există la dosarul cauzei depuse la momentele respective. Creditorul susține că legea prevede obligativitatea prezentării/supunerii spre aprobarea creditorilor a unor documente cum sunt raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au condus la starea de insolvență. Raportul de evaluare a bunurilor, modalitatea de valorificare si regulament de vânzare, rapoarte asupra fondurilor si planuri de distribuire etc., pe care lichidatorul nu le-ar fi întocmit. Aceasta susținere este neîntemeiată.
Susținerea din partea creditorului ca lichidatorul a dat dovada de totală lipsă de transparență in ce privește demersurile întreprinse in cadrul procedurii, iar creditorul
C. B. SA nu a avut posibilitatea să ia la cunoștință despre măsurile lichidatorului până la publicarea in BPI a raportului final cu propunerea de închidere a procedurii, demonstrează o lipsă totală de bun simț precum și o crasă indiferență față de ceea ce s-a întâmplat în cadrul procedurii pe o perioadă de cca. 4 ani. La dosarul cauzei au fost depuse toate documentele întocmite în cadrul procedurii, au fost prezentate rapoarte la toate termenele stabilite de judecătorul sindic, au fost publicate in BPI documentele prevăzute de lege ca trebuind sa fie publicate, însă este evident că acest creditor nu a participat la nici un termen stabilit de către judecătorul sindic, la nici un act din cadrul procedurii, pentru acest fapt fiind singur răspunzător pentru lipsa sa de informare. De asemenea se apreciază că este singurul răspunzător pentru eventualul prejudiciu suportat.
Nepriceperea precum și reaua credință din partea creditorului C. B. SA este evidentă dacă avem în vedere că solicită în sarcina lichidatorului un prejudiciu în valoare de 759.259,46 lei, reprezentând diferența dintre valoarea creanței înscrisă în tabelul definitiv și suma înscrisă în planul de distribuire. In opinia creditorului, lichidatorul judiciar este cel vinovat de faptul că el a acordat un credit pentru care nu și-a luat măsuri de asigurare a unor garanții acoperitoare, precum si de faptul că valoarea de vânzare a bunurilor imobile, în special terenuri, a scăzut într-un mod drastic față de cea existentă în urmă cu 5-6 ani, precum și de faptul că aceste bunuri luate în garanție nu se mai pot vinde decât într-un ritm foarte lent datorat pieței actuale. Deși în patrimoniul debitoarei a fost identificat un singur bun imobil, terenul în cauză care a fost evaluat la suma de 338.500 lei, creditorul, ca urmare a relei sale credințe, solicită în sarcina lichidatorului chiar și diferența dintre valoarea creanței
totale a C. B. SA și suma distribuită, deci chiar si pentru valori care nu au existat în patrimoniul debitoarei. Responsabilitatea eventualului prejudiciu al creditorului trebuie să și-o caute în propria ogradă, acordând creditul respectiv unei societăți care nu avea un patrimoniu care să îi asigure recuperarea creanței sale.
În drept s-au invocat prevederile art. 14, art. 15, art. 21 alin. (2) si (3), art. 116- 120 din Legea nr. 85/2006.
Creditoarea C. B. SA și lichidatorul judiciar au depus la dosar și concluzii scrise prin care reiterează susținerile din cererea introductivă respectiv din întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține starea de fapt ce va fi redată în continuare.
Prin sentința comercială nr. 1087/2009 pronunțată de T. B. -N. în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de creditoarea AFP B. și în consecință s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC B.
S. iar ulterior prin sentința comercială nr. 411/2010 pronunțată în același dosar s-a dispus intrarea societății debitoare în faliment și a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar practicianul în insolvență C. M. IPURL.
După deschiderea procedurii au fost înscrise în tabelul definitiv consolidat creanțe în cuantum total de 1.337.342,25 lei.
Creditoarea C. B. SA - S. B. a fost înscrisă cu o creanță în valoare de 850.108,06 lei respectiv cu întreaga creanță solicitată prin declarația de creanță formulată în cauză, din care suma de 146.459,46 lei creanță negarantată și suma de
lei creanță garantată.
Lichidatorul judiciar a convocat pentru data de 14 ianuarie 2011 adunarea creditorilor având pe ordinea de zi următoarele puncte:
Aprobarea raporturilor de evaluare a bunurilor, a propunerilor privind modalitatea de vânzare și a regulamentului de vânzare.
aprobarea remunerației lichidatorului judiciar în procent de 10% din valoarea sumelor recuperate precum și a decontului evaluatorului în sumă de 560 lei.
La adunare nu s-a prezentat nici un creditor însă și-au exprimat votul în scris creditorii care dețin 31,14% din valoarea totală a creanțelor înscrise în tabelul definitiv, fiind întrunite astfel condiția de cvorum de cel puțin 30% prevăzută de art. 15 din Legea nr. 85/2006.
Adunarea creditorilor cu o majoritate de 85,97% din cei ce și-au exprimat votul în scris a aprobat raportul de evaluare, propunerile privind modalitățile de vânzare și regulamentul de vânzare în forma propusă de lichidator (f. 498).
În procesul-verbal al adunării creditorilor s-a consemnat că poziția SC A. SA a fost apreciată ca o obiecție la vot.
În raportul de expertiză tehnică întocmit de evaluatorul Pavelea Ieronim a fost stabilită valoarea de piață a terenului în discuție la suma de 338.500 lei respectiv la o valoare mai mică decât suma de 183.825 euro la cât a fost evaluat în contractul de ipotecă încheiat de C. B. SA cu SC I. B. S. (f. 335).
Creditoarea C. B. SA nu a formulat obiecțiuni cu privire la valoarea de piață stabilită la data de 20 octombrie 2010 și nici nu a contestat hotărârea adunării creditorilor din data de 14 ianuarie 2011 în conformitate cu prev. art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 referitor la punctul 1 al ordinii de zi.
Având în vedere fluctuațiile valorii de piață a imobilelor cât și a parității leu/euro instanța reține că este posibil ca terenul în cauză să aibă o valoare de piață la data de 8 august 2007 data încheierii contractului de ipotecă și o altă valoare la data întocmirii raportului de evaluare în cadrul procedurii insolvenței 20 octombrie 2011.
De asemenea se constată că în adresa AFP B. către lichidator se face referire la prețul de pornire a licitației care să nu scadă sub 50% din valoarea imobilului stabilită prin raportul de evaluare (f. 501) și nu la prețul de adjudecare.
Lichidatorul judiciar a organizat un număr de 75 de licitații în vederea valorificării terenului astfel cum rezultă din procesele verbale de licitație depuse la dosarul cauzei din care la primele 74 de licitații organizate nu s-a prezentat nici un cumpărător astfel cum rezultă din procesele verbale de licitație depuse la dosar (f. 519, 532-569, 574-617, 621-643, 648-698).
În final imobilul a fost vândut cu suma de 63.300 lei fără TVA (f. 696-698).
Din actele existente la dosar rezultă că vânzarea s-a făcut cu respectarea regulamentului privind vânzarea bunurilor debitoarei și ale prevederilor art. 488-571 referitoare la urmărirea silită asupra bunurilor imobile din codul de procedură civilă cu care Legea nr. 85/2006 se completează în conformitate cu prev. art. 149 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea creditoarea C. B. SA nu a făcut dovada relei credințe a lichidatorului judiciar iar aceasta nu se prezumă.
Și lucrul cel mai important sub acest aspect creditoarea nu a contestat vânzarea efectuată de lichidatorul judiciar în temeiul prev. art. 21 alin. 2-3 din Legea nr. 85/2006.
Din aspectele mai sus menționate rezultă că în cauză nu sunt întrunite condițiile care să conducă la angajarea răspunderii patrimoniale a lichidatorului judiciar față de creditoarea C. B. SA în conformitate cu disp. art. 22 al. 4 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea instanța constată că în speță nu s-au dovedit culpa sau reaua credință a lichidatorului judiciar care să justifice amendarea sa în baza disp. art. 22 al. 3 din legea citată, la dosar fiind depus actele cerute de Legea nr. 85/2006 (f. 188, 196-203, 218, 222, 463, 470-472, 475, 477-478, 503, 507-510, 517, 527, 571, 646
precum și dovezile privind efectuarea comunicării și publicării actelor prin buletinul procedurilor de insolvență conform prev. art. 7 din Legea nr. 85/2006 (f. 190-192, 464-466, 476, 504-506, 517, 518, 529, 647).
În legătură cu susținerile creditoarei din cererea introductivă mai este de menționat faptul că în lipsa dovedirii săvârșirii faptelor prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu poate fi atrasă răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale societății debitoare.
Pentru considerentele menționate și văzând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de disp. art. 22 alin. 3-4 din Legea nr. 85/2006 instanța urmează să respingă ca neîntemeiată acțiunea formulată de creditoarea C. B. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de creditorul C. B. SA, cu sediul în B., Piața
P. R., nr. 7A, sc. C-D, jud. B. -N., în contradictoriu cu lichidatorul judiciar
C. M. UV IPURL
, cu sediul în B., bvd. Decebal, nr.9, sc.B, ap. 27, jud.
B. -N., în temeiul art. 22 alin. 3 și 4 din Legea nr.85/2006. Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. V. T. E.
Red/dact: CV/HVA 5.02ș.2014/2 ex
| ← Sentința civilă nr. 740/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 3371/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
