Sentința civilă nr. 6078/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a3
SENTINȚA CIVILĂ NR.6078
Ședința publică din 28 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O.
- judecător sindic
GREFIER: D. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației formulată de creditoarea Direcția Generală a F. P. M. (în prezent Administrația J. a F.
P. M. ) cu sediul în B. M., Al.S. nr.2A împotriva tabelului definitiv consolidat al creanțelor împotriva debitoarei SC V. F. IV S. întocmit de lichidatorul judiciar C. de I. R. S. cu sediul în A., str.S. G., nr.3A, județul A. .
Se constată că s-dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 14 octombrie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință, încheiere care face parte integrantă din prezenta și prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 21 octombrie 2013, apoi pentru data de azi, când în urma deliberării judecătorul sindic a pronunțat hotărârea de mai jos.
JUDECĂTORUL SINDIC
Asupra contestației de față,
Prin contestația înregistrată sub dosar nr._ /a3 la data de_ creditoarea Direcția Generală a F. P. M. a solicitat refacerea tabelului definitiv consolidat al creanțelor SC V. F. IV S. în sensul înscrierii sale la masa credată cu suma de 560.428 lei astfel:
280.619 lei cu rang de preferința conform art.121 alin.1 pct.2 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare - garantate
279.809 lei cu rang de preferința conform ari 123 alin.1 pct.4 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare.
Urmare a deschiderii procedurii generale a falimentului debitoarei conform sentința civila nr.1763/_, D. M. a depus declarație de creanță prin care a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 560.428 Iei reprezentând obligații fiscale către bugetul general consolidat al statului, astfel:
280.619 lei cu rang de preferința conform art121 alln.1 pct.2 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare - garantate
270.800 lei cu rang de preferință conform art123 alln.1 pct.4 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare.
Contestatoarea a arătat că a depus la dosarul cauzei înscrisul în temeiul cărora D. M. urmează să fie înscrisă in tabelul creditorilor ca și creditor garantat. Astfel, a depus Avizul Inițial AEGRM nr.638/_ .
Lichidatorul judiciar însă a înscris D. M. în Tabelul definitiv consolidat astfel: total creanța: declarata 560.428 lei (68 lei + 560.360 lei), acceptata 560.428 tei creanța bugetara.
Din înscrisurile depuse de
către Administrația F.
P.
Viseu de Sus, rezultă faptul
că, cuantumul creanței
garantate
al
D.GF.P. M. împotriva
debitoarei S.C, V.
F.
IV
S.R.L.. este în cuantum de 280.619 lei.
In conformitate cu prevederile art.142 si 171 Cod de procedura fiscală, efectuarea formalităților de publicitate AEGRM a creanței fiscale, determină constituirea unei garanții reale mobiliare fără deposedare asupra tuturor veniturilor viitoare ale debitoarei fără a fi necesară întocmirea unui contract cu debitorul.
Înscrierea creanțelor fiscale în AEGRM se face printr-o procedură aprobată prin ordin emis MFP.
Totodată s-a arătat că în conformitate cu art.3 pct.9 din Legea nr.85/2006
"creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau terț garantat fata do persoanele beneficiare ale garanțiilor reale";.
În drept au fost invocate prevederile art.73 din Legea nr.85/2006.
Prin concluziile scrise formulate în cauză de către lichidatorul judiciar C. de I. R. S. Arat s-a solicitat respingerea contestației formulate ca neîntemeiată.
În esență, s-a reținut că înscrierea creanțelor bugetare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu conferă acestora de drept caracterul de creanță garantată, motiv pentru care întreaga creanță declarată a fost înscrisă ca și creanță bugetară. S-a arătat că dispozițiile art.121 din Legea
nr.85/2006 statuează că plata creanțelor garantate se realizează din vânzarea bunurilor asupra cărora este instituită garanția.
Așadar, nu putem vorbi de o prioritate a creditorului garantat decât în prezența afectării unui bun pentru plata respectivei creanțe, în sensul constituirii unei garanții reale în favoarea creditorului, ceea ce nu se poate susține în privința sumei de 280.619 lei declarată de contestatoare. Prin urmare, în lipsa individualizării, în cuprinsul avizului inițial a vreunui bun al debitorului, creanța fiscală nu poate beneficia decât de prioritatea conferită de art.123 alin.4 din Legea nr.85/2006, neaflându-ne în prezența unei creanțe garantate.
În ceea ce privește calitatea creanței DGFP M. de a fi garantată ca urmare a înscrierii în AEGRM s-a arătat că dispozițiile art.230 din OG 92/2003 nu menționează în mod expres că înregistrarea în AEGRM conferă creditorilor fiscali un drept de gaj asupra bunului debitorului.
Mai mult, dispozițiile art.151 alin.8 Cod procedură fiscală care reglementează dreptul de gaj, se dobândește de creditorul fiscal numai prin sechestru înființat asupra bunurilor mobile, iar nu prin înscrieri în AEGRM.
Analizând actele și lucrările de la dosar, judecătorul sindic reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.2140 pronunțată de judecătorul sindic la data de_ s-a admis cererea creditoarei DGFP M. și s-a deschis procedura generală de insolvență cu privire la debitoarea SC V. F. IV S. desemnându-se ca și administrator judiciar C. de I. R. S. .
Deși în tabelul preliminar întocmit pentru data de_ și publicat în BPI 8922/_ administratorul judiciar a înscris creanța creditoarei DGFP
M. în întregime pentru suma de 560.428 lei ca și creanță bugetară, aceasta nu a înțeles că formuleze contestație la tabelul preliminar, după cum nu a contestat nici tabelul definitiv întocmit de administratorul judiciar pentru data de_ (dosar nr._ ).
Abia tabelul definitiv consolidat întocmit la_, a nemulțumit creditoarea DGFP M. care a formulat prezenta contestație cu nerespectarea termenelor prescrise de dispozițiile art.73 din Legea nr.85/2006.
Într-adevăr, potrivit art.9 al art.3 din Legea insolvenței, creanțele garantate suni creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale.
Raportat la prevederile art. 121 din același act normativ, fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de Ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție da orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine: 1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, precum și plata remuneraților persoanelor angajate în condițiile art.10, art.19 alin.2, art. 23 și 24; 11, creanțele creditorilor garantați născute în timpul procedurii de insolvență după confirmarea planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan. Aceste creanțe cuprind capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel; 2. creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice iei, precum șl cheltuielile, pentru creanțele născute înainte de deschiderea procedurii.
De asemenea, este de necontestat că ari. 230 din Codul de procedură fiscală statuează cărpentru creanțele fiscale administrata de căire Ministerul Economiei și F., acesta este autorizai ca operator care, prin unitățile sale teritoriale, ca agenți împuterniciți, să înscrie creanțe cuprinse în titluri executorii la Arhiva Electronică de Garanții Reale Moblare, iar avizul de ipoteca inițial nr. 157/_ a fost înregistrat la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare sub nr. ID 2012 -000234796927S0"CPP în data de 31 Ianuarie 2012, ora 15, min. 19, sec. 03, reținerea Judecătorului-sindic privitoare la omiterea avizului de garanție ca fiind după deschiderea procedurii insolvenței și cu încălcarea art.35 alin. 2 din legea-cadru fiind eronată, cu atât mai mult cu cât textul menționat vizează anularea unui transfer cu caracter patrimonial, ceea ce nu este cazul în apela.
Cu toate acestea, creanța Direcției Generale a F. P. A. nu este decât una bugetară, aceasta nefiind garantată cu nici un bun din averea societății debitoare. Or, este cunoscut faptul că garanția reală mobiliară este un contract accesoriu prin care debitorul se obligă ca, în cazul in care nu-și va îndeplini obligația rezultată dintr-un contract principal, să dea creditorului dreptul de a-și recupera creanța prin executarea silită asupra bunului mobil care formează obiectul acelei garanții reale.
Astfel, ari. 59 al Titlului VI - Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare
- al Legii m. 99/1S99 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, impune ca avizul de garanție reală să cuprindă, printre altele, bunurile sau drepturile afectate garanției, numărul/seria de înscriere a titlului privind bunul afectat garanției, date despre imobilul principal, dacă bunurile afectate garanției sunt accesorii ale acestuia și dacă obligația garantată este condiționată, limita de timp pentru expirarea înscrierii - potrivit contractului de garanție. Pe de altă parte, potriva art. 29 din aceeași lege, cu toate că garanțiile reale și sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidența acestui titlu, îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție reală la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, înscrierea la arhivă nu conferă validitate unei garanții reale lovite de nulitate.
Or, este evident faptul că, din moment ce Legea insolvenței statuează că numai fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite cu prioritate
creditorilor garantați pentru stingerea creanțelor născute înainte de deschiderea procedurii, în lipsa individualizării, în cuprinsul avizului de ipoteca inițial a vreunui bun al debitorului, creanța fiscală nu poate beneficia decât de prioritatea conferită de pct. 4 al art. 123 din acest act normativ, neaflându-se în prezența unei creanțe garantate. în alte cuvinte, nu putem vorbi de o prioritate a creditorului garantat decât In prezența afectării unui bun pentru plata respectivei creanțe, în sensul constituirii unei garanții reale în favoarea creditorului, ceea ce nu se poate susține în privința sumei de 5.218 (ei declarată de recurentă. Aceasta, întrucât garanția reala acordă creditorului garantat dreptul de a-șl satisface creanța cu bunul afectat garanției înaintea oricărui creditor negarantat și înaintea altor creditori ale căror garanții reale sau drepturi asupra bunului afectat garanției au un grad de prioritate inferior
Reținând că simpla înscriere în arhiva electronică de garanții reale a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanță care beneficiază de o cauză de preferință, judecătorul sindic respinge contestația conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de către creditoarea Direcția Generală a
F. P. M. (în prezent Administrația J. a F. P. M. ) cu sediul în B. M., Al.S. nr.2A împotriva tabelului definitiv consolidat al creanțelor împotriva debitoarei SC V. F. IV S. întocmit de lichidatorul judiciar C. de I. R. S. cu sediul în A., str.S. G., nr.3A, județul A. .
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte, G. ier,
S. O. D. H.
Red.S.O./_
Tehnored.D.H./_ 5 ex
| ← Decizia civilă nr. 10431/2013. Procedura insolvenței | Încheierea civilă nr. 720/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
