Decizia civilă nr. 1010/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1010/2011
Ședința publică din 08 martie 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: C. I. JUDECĂTOR : D. P. JUDECĂTOR: A.-I. A. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., împotriva sentinței civile nr. 4503 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., cauza privind și pe intimatul C. F., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3 pct. 1 C.pr.civ. și 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar Curtea, apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 4503 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. a fost admisă acțiunea reclamantului C. F. și a fost obligată pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. să înmatriculeze, în condițiile legii, autoturismul marca VOLKSWAGEN GOLF nr.de identificare WVWZZZ1JZYD030226, fără plata taxei pe poluare. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că argumentele invocate de reclamant în sprijinul cererii sale sunt pertinente și pe deplin lămuritoare în sensul că „taxa de poluare"; ce trebuie achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, în conformitate cu prevederile O. nr. 5., are în realitate aceeași finalitate (scop) cu „taxa specială de primă înmatriculare"; prevăzută de art. 2141 - 2143 Cod fiscal, - pe care, de altfel, o înlocuiește - și anume, restricționarea la import a autovehiculelor, în special a celor „second-hand";, inclusiv cele provenite din spațiul U. E.. Prin această măsură restrictivă la import, se încalcă însă normele primare de drept comunitar, obligatorii și cu aplicabilitate directă de către statele membre ale U. E., așa cum sunt ele interpretate și dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a C. E. (CJCE) de la L. În acest sens, art. 90 pct. 1 din T. de instituire a C. E. prevede că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare";. De altfel, Curtea de Justiție a C. E. a stabilit pentru prima oară, în anul 1974 (cauza Dassonville) că toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica, direct sau indirect, în fapt sau potențial comerțul intercomunitar sunt considerate măsuri echivalente cotelor vamale, în speța de fațătaxa specială de primă înmatriculare, ceea ce contravine prevederilor T.ui Constitutiv al U. E.. Noțiunea de taxă cu efect echivalent a fost dezvoltată în jurisprudența CJCE în sensul că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, și care reprezintă o taxă specială de înmatriculare propriu-zisă constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE și 25 CE (a se vedea, în special, hotărârile din 17 iulie 1997, Haar Petroleum, C-90/94, Rec. p. I-4085, punctul 20, din 2 aprilie1998, Outokumpu, C- 213/96, Rec. p. I-1777, punctul 20, precum și cea din 5 octombrie 2006, Nadasdi- Nameth). După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă în cadrul T.ui CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 și C-41/05, încă republicată în Recueil, punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, citată anterior, punctul 45). De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat că articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (a se vedea hotărârile din 29 aprilie 2004, Weigwl, C- 387/01, Rec. p. I-4981, punctul 66 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi si Nemeth, citată anterior, punctul 46). În plan intern, Constituția României prevede în mod expres (art. 148), că urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin. 4). Prin D. în cauza Costa/Enel (1964), CJCE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a C. însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto (taxa de poluare) a fost introdusă în legislația internă prin O. nr. 50/(...) privind modificarea Codului Fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJCE a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale."; Un alt motiv de inaplicabilitate al O. nr.5. este legat de împrejurarea că acest act normativ tinde să modifice Codul fiscal, după cum rezultă din prev. art. 14 alin.(2) care spune că";la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență( adică, 1 iulie 2008) se abrogă art.2141-2143 din L. nr.571/2003 privind Codul fiscal(…)"; deși art.4 alin.(1) Cod fiscal prevede fără echivoc că acesta „se modifică și se completează numai prin lege(…)"; și că „orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege"; Prin urmare codul nu poate fi modificat decât prin lege, în sensul strict al acestei noțiuni și nicidecum printr-o ordonanță, fie chiar și de urgență, astfel încât și din această perspectivă taxa de poluare, care practic a înlocuit taxa de primă înmatriculare-încontextul mai sus arătat - apare la rândul său ca nelegală, chiar și prin raportare la ordinea de drept internă. În concluzie, tribunalul, apreciind că „taxa de poluare"; instituită prin O. nr. 5. reprezintă pentru autovehiculele second-hand provenite din spațiul U.E. și reînmatriculate în România, o măsură (indirectă) cu efect echivalent cotelor vamale, ce contravine legislației comunitare, a admis acțiunea reclamantului, în sensul celor solicitate. Împotriva sentinței a formulat recurs I. P. J. S., arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea, interpretarea si aplicarea greșită a OUG nr. 5. cu toate modificările si completările ulterioare. În motivarea recursului se arată că prin hotărârea atacată, instanța de fond admite acțiunea formulata de reclamant si in consecința obliga serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatricularea vehiculelor din cadrul Instituției P. J. S. la înmatricularea autoturismului proprietate personala fără achitarea taxei pe poluare. Considera criticabil acest mod de interpretare a legii, deoarece OUG nr. 5. cu toate modificările si completările ulterioare, stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la fondul pentru mediu si se gestionează de A. F. pentru Mediu, in vederea finanțării proiectelor si programelor pentru protecția mediului. Conform art. 4 din OUG nr. 5., obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in România, articol care statuează ca "O. de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 9". Analizând compatibilitatea textului citat cu normele dreptului comunitar, se constată că nu sunt încălcate prevederile art. 90 din T. CE. Astfel, potrivit dispozițiilor OUG nr. 5., cu toate modificările si completările ulterioare, România, stat membru al C. E., nu supune direct sau indirect produsele altor state membre, impozitelor interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor naționale similare. Or, taxa pe poluare instituita prin OUG nr. 5.. nu poate fi asimilata impozitelor interne, deoarece aceasta taxa este perceputa pentru asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., măsuri adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale, opozabile tuturor proprietarilor de autovehicule care, prin înmatricularea acestora in România, înțeleg sa le utilizeze pe teritoriul nostru, contribuind astfel la poluarea mediului. Mai mult, măsurile stabilite prin OUG nr.5. sunt pe deplin compatibile cu prevederile art. 85 si 90 din T. UE - taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal, așa cum rezulta din hotărârile Curții E. de Justiție, după cum urmează - Cauza nr. 112/84 Humblot - Hotărârea din (...), cauza nr. C - 47/88 C. UE in contradictoriu cu Danemarca - Hotărârea din (...), cauza nr. C - 345/1993 Nunes Tadeu - Hotărârea din (...), cauza nr.C- 375/95 C. in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...), cauza nr. C- 393/1998 Gomes Valente - Hotărârea din (...); cauza nr. C 313/2005 Brzezinsk - Hotărârea din (...): cauza nr. C - 74/2006 C. in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...). Pe de altă parte, aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa înmatriculeze si sa utilizeze in România autoturisme second - hand importate din statele membre ale U. E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze un autovehicul, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei, instituit de OUG nr. 5. ca fiind unul pe poluare, rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 (2), in care sunt enumerate categoria de programe si proiecte pentru protecția mediului care urmează sa fie finanțate urmare a aplicării acestui act normativ. Prin urmare, chiar daca legislativul nu a găsit o formula mai potrivita, prin condiționarea înmatriculării autovehiculelor de plata acestor taxe, acest aspect nu este de natura sa o transforme intr-o taxa de prima înmatriculare, cum era cea prevăzuta de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal si apreciata ca nelegala de practica judiciara. Instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor si acordului dintre România si C. E., astfel că aceasta nu contravine legislației comunitare. Mai mult, Curtea de A. G. prin D. nr. 1617/R/(...) a admis recursul Instituției P. J. G., si a conchis ca "in ceea ce privește obligarea serviciului public comunitar sa înmatriculeze autoturismul fără a exista o prealabila constatare ca taxa pe poluare nu este datorata, soluția este incorecta, si nemotivata ... pe lângă taxa pe poluare, serviciul de specialitate din cadrul Prefecturii mai are de analizat si alte condiții de natura juridica sau tehnica privitoare la autoturismul a cărui înmatriculare se solicita, din acest punct de vedere instanța de fond nu se poate substitui in atribuțiunile funcționarului public obligat sa verifice si sa constate îndeplinirea tuturor condițiilor înmatriculării". Tot din aceleași considerente se mai desprinde si faptul ca "este rolul judecătorului național sa refuze aplicarea unor dispoziții naționale contrare TUE, competenta atribuita acestuia in mod exclusiv .... așa fiind nu s-ar putea cere funcționarului public de la serviciul înmatriculări sa dea si o interpretare jurisdicționala aplicării sau nu a unei dispozițiuni legale naționale, in plina vigoare la data primirii unei cereri". In consonanță cu practica Curții de A. G., Curtea de A. C. a admis recursul în cauza ce formează dosarul cu nr. (...) privind pe intimatul - reclamant S. L. - R. si a dispus modificarea in întregime a sentinței civile recurate, în sensul că a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant (decizia civilă nr. 2210/(...)). Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele: In cazul concret dedus judecații, reclamantul-intimat a solicitat înmatricularea autoturismului la data de (...), (f.4 dosar fond) dată la care era în vigoare O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7., ambele încetându-și însă efectele la data de (...). La aceeași dată de (...), (f. 4 din dosarul de fond) intimata I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în România se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozitiile art. 7 din O.M.A.I. nr. 1501/2006. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. nr. 5., constată faptul că solicitarea de înmatriculare a autoturismului si refuzul autorității administrative de a înmatricula acel autoturism în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc după data modificării O. nr. 5. prin O. nr. 2. si O. nr. 7.. Astfel, O. nr. 2. a fost publicat in Monitorul Oficial in data de (...), iar OUG nr. 7. in Monitorul Oficial din (...), ambele încetându-și efectele la (...). În consecință, compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei initiale a ordonanței. În cauza dedusă judecății, instanța de fond a făcut aplicabilitatea principiului tempus regit actum, constatând că forma normei legale de la data la care s-a solicitat pârâtului înmatricularea fără plata taxei, identică cu forma actului normativ de la data la care s-a refuzat de către pârât înmatricularea fără plata taxei de poluare asigură același tratament între autovehiculele importate din statele membre al UE, înmatriculate deja acolo și reînmatriculate mai apoi în România și autovehiculele produse și comercializate în România, înmatriculate de asemenea pentru prima dată în țara noastră. Curtea constată în același timp, că începând cu data de 15 februarie 2010 scutirea acordată prin OUG nr. 1. nu se mai acordă. Așa cum a stabilit și instanța defond, taxa de poluare a încetat să mai fie contrară prevederilor comunitare, respectiv, art. 25 și 28 din T. de instituire a C. E., actualmente art. 30 și 34 din același tratat. În urma modificărilor succesive, așa cum s-a arătat anterior, la data formulării cererii de înmatriculare fără plata taxei de poluare, era aplicabilă forma inițială a O. nr. 5., care nu prevedea discriminarea între autoturismele importate și cele din producție internă și care nu justifică introducerea taxei de măsuri protecționiste pentru producția internă de autovehicule. De altfel, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T. C. E. (art. 110 din T. privind funcționarea U. E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007) nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E.(art. 110 din T. privind funcționarea U. E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007). Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului-recurent i s-a adus la cunoștință că refuzul operațiunii de înmatriculare se datorează împrejurării că nu a îndeplinit condiția prealabilă de a plăti taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, cerință care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât refuzul pârâtului are un temei legal și deci este justificat. Cu privire la procedura de infringement declanșată de către C. E., trebuie menționat faptul că pe de o parte acestă procedură se referea la o altă formă a taxei de poluare (cea ulterioară modificărilor introduse prin OUG 2. în luna decembrie 2008), iar pe de altă parte acestă procedură a fost între timp clasată, analiza realizată confirmând compatibilitatea normelor comunitare cu dreptul intern incident. Propunerea de clasare a fost publicată în din 5 februarie 2010, fapt care constituie un argument în plus în favoarea compatibilității taxei cu normele comunitare. Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 C.pr.civ,. Curtea va admite recursul declarat de pârâtul I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului. T. precizat și faptul că între momentul pronunțării și momentul redactării acestei decizii a fost pronunțată de către Curtea de Justiție a U. E. decizia în cauza Tatu împotriva României care nu poate fi avută în vedere la prezenta motivare și prin care C. își reconsideră jurisprudența anterioară și apreciază taxa contrară dreptului comunitar pentru argumente care țin neutralitatea taxei și de cuantumul acesteia. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de pârâtul I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V.,împotriva sentinței civile nr. 4503 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. pe care o modifică, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C. F. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C . I. D. P. A.-I. A. V. D. Red. A.A.I. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: M. K.
| ← Decizia civilă nr. 3728/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 930/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
