Decizia civilă nr. 107/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR.107
Ședința publică din 14 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTORI: M. B.
F. T.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - plângerea formulat de petenta SC PP P. SRL C. N. împotriva Deciziei C. nr.3./(...) și a Deciziei nr.3./(...) în contradictoriu cu intimata - autoritate contractantă AGENȚIUA J. P. O. F. DE M. C. având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2011 care este parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin plângerea înregistrată la 30 iunie 2010, petenta S.C. PP P. S.R.L. C.-N., în temeiul art. 281, 283 și 285 din O.U.G. nr. 3., a art.1 și 8 din Legea nr. 544/2004, și a art. 304/1 Cod de procedură civilă, a solicitat anularea Deciziei nr.3./(...) a C.ui N. de S. a C. și, în subsidiar, a deciziei C. nr.
3./(...), cu privire la modul de aplicare a procedurii pentru atribuirea Contractului de formare profesională Agenți Pază și Ordine organizată la data de (...) de către A. J. P. O. F. de M. C., cu sediul în C.-N., str. G. C., nr.
2, jud. C.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, ca urmare a unui anunț apărut în cotidianul Ziua de C. nr.1609 din 15 aprilie 2010, privind aplicarea de către A. J. pentru O. F. de M. C., a procedurii pentru atribuirea contractului de formare profesională agenți pază și ordine, societatea s-a prezentat până la termenul stabilit pentru primirea documentelor aferente licitației, respectiv fișa de date a achiziției, caietul de sarcini, contractul de prestări servicii și acordul cadru, anexe.
Cu acea ocazie, s-a constatat, conform precizărilor autorității contractante, că baza legală pentru derularea procedurii o constituia O.U.G. nr. 3., celelalte acte normative de aplicare a acesteia și normele interne.
Având în vedere faptul că autoritatea contractantă nu i-a pus la dispoziție și nu a găsit pe site-ul acesteia norme interne de organizare a licitației, a considerat că precizările din caietul de sarcini și fișa de date a achiziției constituie normele interne despre care se face vorbire și le-a respectat ca atare.
La data de (...), conform împuternicirii formulate, a participat la deschiderea ofertelor, ocazie cu care, după inventarierea acestora, s-a precizat că documentele s-au prezentat în condițiile solicitate de organizatorul licitației.
La data de (...), conform adresei nr. 180, i s-a comunicat că a fost respinsă oferta sa, pe motivul nerespectării pct.V.4 din fișa de date coroborat cu pct. 5.1.3 din procedura de achiziție.
P. detalii suplimentare, s-a deplasat la sediul A., O. J., unde a solicitat detalii suplimentare și posibilitatea consultării dosarelor depuse pentru clarificarea situației, dar s-a refuzat orice dialog, menționându-se numai lipsa datării formularului 1 și 2 din anexe, lipsa unor documente de deținere spații pentru pregătirea teoretică și practică, lipsa formularului nr. 4 privind experiența firmei, lipsa unor certificări a documentelor trimise în xerocopie.
Așa cum s-a arătat, toate documentele inclusiv cele privind experiența firmei și deținerea spațiilor de pregătire au fost prezentate și nominalizate în procesul verbal în prezența tuturor participanților la procedura de achiziție sens în care pot fi pot fi consultate cele două exemplare ale dosarelor de ofertă depuse la sediul agenției.
Cu privire la condițiile solicitate la oferta financiară, menționează că a solicitat în mod realist și responsabil numai 240 lei plus TVA preț pentru fiecare cursant, cu profit minim pentru societate. A rămas surprinsă să constate că celălalt ofertant participant la procedură, A. P. și M. C., a solicitat un preț exagerat pentru formarea unui agent, de 568,5 lei, cu mult mai mult față de cel solicitat de petentă și față de prețurile practicate pe piața liberă.
Față de decizia autorității contractante de a respinge oferta și a anula procedura a depus, conform adresei cu nr. 2301/(...) contestație la C. N. de S. a C. .
La data de (...) această autoritate, a consultat-o atât cu privire la contestația depusă cât și cu privire la plângerea formulată pentru vicii de publicitate cu privire la aplicarea excepției inadmisibilității contestației.
Petenta a solicitat respingerea excepției, întrucât, pe tot timpul derulării procedurii de licitație, autoritatea contractantă s-a comportat și a respectat prevederile O.U.G. nr. 3., în toate sensurile și interpretările sale, mai puțin cele referitoare la asigurarea publicității.
Totodată, a subliniat că și în situația în care autoritatea contractantă nu este obligată să respecte prevederile O.U.G. nr. 3., în conformitate cu art. 16 din acest act normativ "Contestațiile privind procedura de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor incluse În anexa nr. 2B se soluționează potrivit dispozițiilor cap. IX".
Cu toate acestea, la data de 2..2010, C. N. de S. a C. a comunicat D. nr.3./(...), prin care a fost respinsă contestația, invocându-se prevederile art. 16 din O.U.G. nr.3..
De asemenea, la aceeași dată s-a comunicat D. nr.3./(...), prin care a fost respinsă a doua plângere formulată.
Se apreciază că cele două decizii sunt netemeinice și nelegale, din următoarele motive:
Chiar dacă, respectând prevederile art. 16 din O.U.G. nr. 3.,
"autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziție publică ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B", "Contestațiile privind procedura de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B se soluționează potrivit dispozițiilor cap. IX".
De asemenea, în art. 255 din O.U.G. nr. 3., invocat de autoritatea menționată mai sus ca bază legală de respingere a contestației, se arată în mod expres că "Orice persoană care se consideră vătămată Î.-un drept ori Î.- un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcareadispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ- jurisdicțională sau în justiție, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență".
În art. 266 se precizează că: "Cu excepția contestațiilor prevăzute la art. 256 alin.1 ind. 1, consiliul este competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin complete specializate, constituite potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a C.ui, aprobat potrivit art. 291".
În conformitate cu art. 269 "Procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la apărare".
Pe fondul cauzei, se invocă prevederile H.G. nr. 925/2006, art. 2, în cuprinsul căruia se stipulează că: ,,(2) În cazul contractelor a căror atribuire nu intră sub incidența prevederilor ordonanței de urgență, autoritatea contractantă are obligația de a asigura o utilizare eficientă a fondurilor în procesul de atribuire, de a promova concurența dintre operatorii economici, precum și de a garanta nediscriminarea, recunoașterea reciprocă și tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea contractului." .
Aceasta înseamnă că autoritatea contractantă are o obligație legală generală de respectare a principiilor ce guvernează achizițiile publice
(nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii), pe care nu le-a respectat.
În primul rând, a încălcat principiul transparenței și al nediscriminării, dând dovadă de opacitate pe tot parcursul derulării procedurii. Astfel, în cursul anului, societatea a încercat să obțină date despre organizarea licitației, inițial de pe site-ul acestei instituții, dar a constatat că acesta nu este operațional, iar ulterior prin contactarea reprezentanților acesteia, s-a lovit de refuzuri repetate de furnizare a orice fel de relații.
Drept dovadă, prima licitație, din luna martie 2010, s-a desfășurat cu un singur operator pentru toate cursurile de formare profesională, cu toate că în județul C. funcționează mai multe societăți de formare profesională agenți pază și ordine.
Mai mult, a doua licitație, prima fiind anulată din cauza participării unui singur ofertant, a fost demarată în aceleași condiții suspecte, prin publicarea unui anunț întru-n ziar local, despre care a aflat cu totul întâmplător.
Consideră că dacă autoritatea contractantă ar fi dorit o concurență reală de oferte ar fi publicat anunțul pe I. sau prin site-ul acesteia sau ar fi trimis invitații operatorilor economici de formare profesională care au cel puțin site-uri pe I.
Autoritatea contractantă nu a respectat principiul proporționalității în raportul dintre obiectul contractului și cerințele cerute prin fișa de achiziții și caietul de sarcini.
Astfel, raportat la art. 179 din O.U.G. nr. 3., se pune problema scopului pentru care societatea contractantă a solicitat în mod aberant deținerea unor spații pentru pregătirea teoretică și practică atât în C.-N., cât
și în Turda, Dej, Câmpia-Turzii, Gherla și Huedin.
În probațiune, se solicită obligarea autorității contractante la prezentarea unei situații cu numărul de agenți de pază și ordine care în ultimii 4 ani au urmat cursuri de calificare în altă localitate decât în municipiul C.-N.
De asemenea, este necesar să fie precizat, pentru următorii 4 ani, numărul de cursanți care urmează să fie școlarizați în Turda, Câmpia-Turzii,
Dej, Gherla și Huedin.
Apreciază, totodată, că un alt criteriu, care privește experiența firmei în ultimii 3 ani și școlarizarea a cel puțin 150 cursanți pe an este vădit exagerată și cu tendința de a limita accesul operatorilor economici la licitație. Se pune just întrebarea dacă un operator economic funcționează numai de 2 ani și are 300 agenți de pază formați anual, de ce nu ar avea dreptul să participe la licitație.
Învederează instanței că toate aceste criterii mult disproporționate față de obiectul și complexitatea contractului par a fi stabilite cu un singur scop, acela de a favoriza un singur operator economic, A. P. și M. C., care, dintr-o pură coincidență, îndeplinea toate aceste criterii.
Sunt reluate argumentele pentru care apreciază că oferta sa îndeplinea cerințele de calificare, iar în concluzie, solicită admiterea plângerii, cu consecința desființării Deciziei nr. 3./ (...) a C.ui N. de S. a C., și, în subsidiar, a Deciziei nr. 3019/C6/(...) a aceleași instituții și reținerea cauzei spre judecare pe fond, urmând a obliga autoritatea contractantă să finalizeze procedura de licitație prin atribuirea contractului societății care a oferit prețul cel mai scăzut.
Prin întâmpinare, A. C., în calitate de autoritate contractantă a solicitat respingerea plângerilor, relevându-se că modalitatea de derulare a procedurii de achiziție publică a fost una corectă și legală, însă având în vedere că ofertele depuse de către cei 2 participanți au fost respinse ca neconforme, s-a procedat la anularea ei.
Analizând plângerea, Curtea constată următoarele:
La data de (...), A. C. a publicat în ziarul Ziua de C. un anunț cu privire la organizarea, în data de (...), a licitației deschise pe bază de norme interne pentru încheierea acordului cadru având ca obiect servicii de formare profesională pentru agenții de pază, cod CPV 80530000-8 VER.2.
Au fost depuse două oferte, din partea Asociației P. și M. C. și a petentei SC PP P. SRL, ambele în data de (...).
La data de (...), s-a procedat la deschiderea ofertelor depuse, fiind consemnate în procesul-verbal nr. 163/2010 al ședinței de deschidere, documentele anexate, urmând ca ulterior comisia de evaluare să le analizeze pe fond.
În urma acestei analize, a fost întocmit raportul procedurii, în care s-a consemnat faptul că nici unul dintre cei 2 ofertanți nu a respectat cerințele fișei de date și a caietului de sarcini, dispunându-se, drept urmare, anularea procedurii, împrejurare care a fost adusă la cunoștința petentei prin comunicarea nr. 180 din (...).
În conținutul acestui document, s-a relevat că au fost aplicate prevederile pct. V.4 și pct. V.5 din fișa de date a achiziției, constatându-se că nu au fost depuse toate documentele solicitate.
Ulterior, autoritatea contractantă a reluat procedura, publicând un nou anunț, la data de (...), termenul de depunere al ofertelor fiind stabilit la
(...).
Și această a doua procedură a fost anulată de către autoritatea contractantă, constatându-se că nu au fost depuse oferte admisibile, nici în această fază.
Petenta a formulat contestație împotriva „modului de aplicare"; a procedurilor de atribuire demarate de către A. C., la datele de (...) și, respectiv, (...), relevând că au fost încălcate principiile transparenței, publicității și tratamentului egal, nefiind publicate așa zisele „norme interne"; în temeiul cărora s-a procedat la organizarea celor două proceduri.
De asemenea, se apreciază că soluția prin care oferta sa a fost respinsă ca neconformă, este nelegală, având în vedere că au fost depuse toate documentele solicitate prin fișa de date.
În privința celei de-a doua proceduri, s-a relevat că aceasta este lovită de nulitate, în condițiile în care anunțul de participare nu a fost publicat în SEAP și nici pe site-ul instituției, astfel încât nici nu a aflat de derularea acesteia, iar autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 22, 31, 32 și
61 alin. 2 din HG 925/2006, precum și cele ale art. 206 din OUG nr. 3., în condițiile în care a demarat noua procedură fără a aștepta expirarea termenului legal pentru formularea unor eventuale contestații, referitoare la prima procedură.
Ambele contestații au fost respinse ca inadmisibile de către C., prin deciziile nr. 3. din (...) și, respectiv, nr. 3. din (...) apreciindu-se că, în condițiile în care A. C. a demarat o procedură care s-a derulat în temeiul unor norme interne, iar nu a prevederilor OUG nr. 3., contestația întemeiată pe disp. art. 255 alin. 1 și art. 266 alin. 1 din OUG nr. 3. este inadmisibilă.
S-a mai relevat că C. are competența materială de a soluționa numai contestațiile formulate împotriva oricăror acte emise de autoritățile contractante, cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, ceea ce nu este cazul în speță. Totodată s-a reținut incidența prev. art. 16 alin. 1 din OUG nr. 3., serviciile ce se doreau a fi contractate de către intimată fiind incluse în anexa nr. 2B a acestui act normativ, iar pragul valoric prev. de art. 57 alin. 2 din ordonanță nefiind atins.
Petenta a formulat plângere împotriva ambelor decizii, solicitând anularea lor, iar rejudecând pe fond, admiterea contestațiilor, cu consecința obligării autorității contractante la finalizarea procedurii de atribuire, în conformitate cu criteriul prevăzut, respectiv prețul cel mai scăzut.
În susținerea cererii, s-a relevat că admiterea excepției inadmisibilității s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, nu au fost respectate prev. art. 16 alin. 1 din OUG nr. 3. și, ca atare, a fost lipsită de posibilitatea de a se adresa instanței, pentru verificarea temeiniciei pretențiilor invocate.
Pe fond, se relevă că au fost nesocotite prev. art. 2 din HG nr.
925/2006, intimata încălcând principiul transparenței și al nediscriminării prin modul în care a înțeles să gestioneze ambele proceduri.
În privința excepției inadmisibilității contestației, Curtea constată că criticile formulate sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Din fișa de date a procedurilor demarate la data de (...) și, respectiv,
(...), rezultă că s-a făcut referire expresă la faptul că procedurile se vor derula sub imperiul OUG nr.3., HG nr.925/2006, A. C. arogându-și calitatea de autoritate contractantă, în înțelesul conferit de aceste acte normative și menționând în mod expres faptul că organul administrativ jurisdicțional care va soluționa eventualele contestații înregistrate este C..
Este reală împrejurarea că, din analiza prevederilor art. 16 alin. 1 din OUG nr.3., reiese că, raportat la valoarea contractului și la obiectul său, acesta nu intră, de plano, sub incidența acestui act normativ, nefiind însămai puțin adevărat că, întrucât este finanțat din bani publici, este justificată apelarea la principiile care au stat la baza adoptării OUG nr.3., respectiv, cele enumerate și în textul art. 2 din HG nr. 925/2006, printre care și cel al transparenței, al tratamentului egal și al eficientei utilizări a fondurilor publice.
De altfel, acestea au fost probabil și considerentele care au stat la baza adoptării OUG nr. 72/2009, în vigoare la momentul la care s-a pronunțat C. și prin care a fost modificat textul art. 16 alin. 1 din OUG nr. 3., în sensul în care: „În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziție publică ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B, atunci obligația de a aplica prezenta ordonanță de urgență se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare decât cea prevăzută la art. 57 alin. (2) și se limitează numai la prevederile art. 35-38 și art. 56. Contestațiile privind procedura de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B se soluționează potrivit dispozițiilor cap. IX."
Or, o posibilă interpretare a acestui text, în lipsa unor precizări suplimentare, ar fi în sensul în care teza finală a acestuia se referă la toate procedurile de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor cuprinse în anexa 2 B, independent de împrejurarea că este atins sau nu pragul valoric prev. de art. 57 alin. 2.
În plus, chiar dacă s-ar aprecia în sens contrar, raportat la conținutul invitației de participare, precum și la nominalizarea expresă a OUG nr.3. și a
C., în calitate de organ cu activitate administrativ jurisdicțională competent, autoritatea contractantă a adus la cunoștința viitorilor participanți faptul că înțelege să aplice dispozițiile acestui act normativ, în integralitatea lor, inclusiv sub aspect procedural, astfel încât nu i se poate imputa petentei faptul că a apelat, de bună credință fiind, la disp.art.255 din ordonanță.
Or, acest text prevede că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), prin persoană vătămată se înțelege orice operator economic implicat în procedura de atribuire, care: a) are un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire;
și b) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire";.
În concluzie, petenta nu a făcut altceva decât să urmeze calea procedurală aleasă chiar de către achizitor. Din această perspectivă, ducând raționamentul mai departe, s-ar ajunge în situația, inacceptabilă, în care modalitatea de încheiere a unui contract să se plieze pe cerințele impuse de un anumit act normativ, în timp ce validitatea lui și a procedurii urmate, să fie analizate din perspectiva altuia.
Ca atare, în concursul ivit între caracterul imperativ al normelor de competență cuprinse în OUG nr.3., prin raportare la cele ale art. 19
C.pr.civ., și atitudinea procesuală a autorității contractante, care își invocă, în esență, propria culpă, din perspectiva faptului că susține că ar fi indus îneroare viitorii participanți la procedură, Curtea va da prevalență bunei credințe a petentei, și va constata că deciziile prin care au fost admise excepțiile inadmisibilității contestațiilor sunt nelegale.
În caz contrar, s-ar da girul autorității contractante pentru încălcarea prev.art.129 alin.1 și art.723 alin.1 C.pr.civ. și săvârșirea unui abuz de drept procesual, ce va fi sancționat în maniera mai sus arătată.
Un argument deloc de neglijat este și acela că, dacă s-ar accepta poziția C., s-ar ajunge în situația în care petenta ar fi lipsită, la acest moment, de posibilitatea de a apela la alte mijloace procedurale pentru a sesiza instanța de judecată competentă, pentru protejarea drepturilor și intereselor sale legitime, ceea ce ar fi echivalent cu negarea dreptului său de acces la justiție, în contextul în care, chiar dacă s-ar aprecia că a îndreptat în mod greșit contestația, această împrejurare nu îi este imputabilă, ea acționând în limitele reperelor stabilite tocmai de către autoritatea contractantă.
Și este așa deoarece, la acest moment, în fața instanței de contencios administrativ, s-ar pune problema formulării în termen a unei plângeri prealabile, petenta neavând cum să prevadă necesitatea formulării acesteia, întrucât a urmat calea indicată de către achizitor.
O altă posibilă rezolvare, chiar dacă se pot ridica, din perspectiva celor mai sus arătate, serioase semne de întrebare cu privire la caracterul efectiv al acesteia, ar fi fost aceea în care C. să se prevaleze de posibilitatea de a-și declina competența în favoarea instanței considerate competente, în contextul în care, corelativ cu punerea în discuție a excepției inadmisibilității, ar fi cerut petentei lămuriri suplimentare cu privire la temeiul de drept al cererii formulate în fața sa.
În urma desființării deciziei C., pentru considerentele mai sus expuse, Curtea va proceda conform prev. art. 285 alin. 2 din OUG nr. 3., analizând contestațiile formulate împotriva „modului de derulare"; al celor două proceduri de către A. C.
Premisa de la care pornește instanța în această analiză este aceea conform căreia procedurile au fost anulate de către autoritatea contractantă, pentru diverse motive.
În acest context, chiar dacă criticile formulate prin contestație și plângere apar ca fiind fondate, instanța consideră că, în contextul în care aceste proceduri, demarate și derulate cu încălcarea legii, au fost anulate, la momentul pronunțării prezentei decizii nu se pot admite contestațiile, astfel cum au fost ele formulate, cu consecința obligării intimatei la finalizarea lor.
P. a dispune astfel, s-a luat în considerare împrejurarea că viciile sesizate de către petentă, constând în încălcarea principiilor promovării concurenței dintre operatorii economici și al tratamentului egal, garanții ale unei eficiente utilizări a fondurilor în procesul de atribuire, afectează în mod fundamental cele două demersuri.
O primă chestiune care trebuie relevată în acest context este legată de împrejurarea că s-a invocat încălcarea acestor principii, din perspectiva faptului că, deși în fișa de date a achiziției se menționează faptul că procedura de licitație deschisă se va demara în temeiul unor norme proprii, acestea nu au făcut parte din documentația de atribuire, nu au fost comunicate participanților și nici nu au fost făcute publice în altă modalitate.
Această aserțiune nu a fost contrazisă de către intimată, iar din analiza dosarului C., acvirat, rezultă că acestea nu au fost puse nici la dispoziția organului cu activitate administrativ jurisdicțională.
Drept urmare, pare a fi întemeiată afirmația conform căreia fie aceste norme nu există în materialitatea lor, fie, chiar dacă ele există, prin neaducerea lor la cunoștința posibililor ofertanți, au fost în mod grav încălcate principiile mai sus enumerate, în condițiile în care transparența întregii proceduri este de natură să garanteze o liberă concurență și un tratament egal al ofertanților.
De altfel, această atitudine a autorității contractante a concurat la inducerea dubiului legat de competența C. de a se pronunța asupra contestației formulate, fiind un motiv întemeiat de anulare a procedurilor demarate de A. C.
De aici derivă și un alt aspect de nelegalitate, relativ la întreaga procedură, în condițiile în care, în lipsa publicării acestor norme interne, nu se poate deduce dacă toate fazele procedurii se pliază sau nu pe prevederile OUG nr. 3., din moment ce, din analiza prev. art. 16 alin. 1 din acest act normativ, rezultă că autoritatea contractantă are obligația de a respecta doar anumite prevederi ale ordonanței, în cazul depășirii unor valori expres indicate.
Aceasta nu înseamnă însă că, în celelalte cazuri, ar fi exclusă plierea unei proceduri de atribuire pe prevederile acestui act normativ, în opinia instanței, textul legal invocat neexcluzând o astfel de posibilitate.
În astfel de cazuri, este însă necesară analizarea cu atenție a acelor presupuse „norme interne";, pentru a aprecia în ce măsură sunt ele compatibile cu derularea unei proceduri după tiparul exact conferit de ordonanță, un aspect deloc de neglijat fiind tocmai acela al organului competent să soluționeze eventualele contestații/cereri formulate de ofertanți.
Or, aceștia fiind puși în imposibilitate de a realiza o astfel de analiză, este evident că nu se poate dispune continuarea procedurii, aceasta fiind lovită de nulitate, încă de la momentul demarării ei.
Cu alte cuvinte, Curtea apreciază că nu se poate constata nelegalitatea procedurilor pentru motivele invocate și, în același timp, să se dispună obligarea autorității contractante la continuarea lor, în condițiile în care ele au fost deja anulate de către intimată, chiar dacă pentru alte considerente, întrucât viciile relevate afectează de o manieră fundamentală întregul proces de atribuire, neputând fi înlăturate în altă manieră decât prin reluarea lui, în condiții de legalitate.
Așa fiind, Curtea se va pronunța conform dispozitivului, fiind respinse contestațiile formulate de petentă în contradictoriu cu A. C., ca urmare a constatării faptului că starea de fapt de la momentul pronunțării prezentei, generată de anularea ambelor proceduri, este conformă cu motivele de nelegalitate invocate, chiar dacă nu este consecința lor, intimata fiind obligată să se conformeze statuărilor cuprinse în prezenta decizie, la momentul la care va lua hotărârea de a relua procedura.
Un argument în plus în acest sens îl constituie analogia cu prev. art.209 alin.1 lit.d din ordonanță, care impune anularea procedurii în contextul unor abateri grave de la prevederile legislative, care fac imposibilă încheierea contractului.
Cu alte cuvinte, în vederea respectării principiului nediscriminării, al tratamentului egal și al transparenței, legiuitorul nu permite modificări de substanță ale reperelor procedurii, ulterior demarării acesteia, singura soluție posibilă fiind anularea ei.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Admite plângerea formulată de petenta SC PP P. SRL C. N. împotriva deciziei nr.3./(...) emisă de CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și nr. 3./(...) emisă de CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, pe care le desființează și rejudecând, respinge contestațiile formulate de petentă în contradictoriu cu autoritatea contractantă A. J. P. O. F. DE M. C..
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
M. H. M. B.
F. T.
GREFIER,
M. ȚÂR R ed.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2070/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2240/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
