Decizia civilă nr. 1387/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1387/2011
Ședința 05 aprilie 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I.
G. : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de C. V., împotriva sentinței civile nr. 2756 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., cauza privind și pe intimații D. G. A F. P. M., A. F. P. M. ȘI A. F. P. T., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare O. nr. 5. .
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 21,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar din partea recurentului, trimise prin poștă, dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate, în original și o cerere de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. până la soluționarea dosarului ce se află pe rolul C. de J. a U. E. având ca obiect pronunțarea unei hotărârii preliminare în cauza C-402/2009 cu privire la compatibilitatea reglementărilor naționale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar ( f. 28 -32).
Curtea, în urma deliberării respinge cererea de suspendare raportat la faptul că art. 244 al. 1 pct. 1 C.p.civ. își găsește aplicabilitate când ambele cauze se găsesc pe rolul instanțelor naționale, ori în cauză una dintre cauze se află pe rolul instanțelor comunitare. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2756 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta A. F. pentru M.
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul C. V., în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M., A. F. P. T., A. F. P. M.
În motivare se arată că prin acțiunea înregistrată sub număr de mai sus, reclamantul C. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele: D. G. a F. P. M., A. F. P. T. și A. F. pentru M. ca prin hotărârea pronunțată să se constate nelegalitate deciziei de stabilire a taxei pe poluare emisă pentru înmatricularea autovehiculului marca Renault Laguna să fie obligate pârâtele A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. să restituie reclamantului suma de
3299 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare cu chitanța seria TS5 nr.
2195803 din (...), cu dobânda legală de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere, respectiv de la data plății până la restituirea efectivă.
Reclamantul a achiziționat un autovehicul dintr-un stat membru al U.
E., pentru a-l înmatricula în România a plătit taxa pe poluare prevăzută de
OUG nr. 5. cu modificările intervenite prin actele normative ulterioare.
S-a menționat că obligația de a plăti această taxă, denumită impropriu
„taxă pe poluare"; este identică, însă, cu obligația impusă de dispozițiile art. 2141 - 2143 din Codul fiscal contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din T.ul de instituire a C. E. (încheiat la R., la 25 martie 1957), întrucât prin ea se percepe la reînmatriculare pentru prima dată în România a autovehiculelor înmatriculate înainte de achiziție într-o țară membră a U. E., o taxă care nu se percepe și în cazul reînmatriculării în România a autovehiculelor care au fost înmatriculate, înainte de achiziție, în această țară. În concret, articolul 90 (fostul articol 95), paragraful 1 din T.ul de instituire a C. E. prevede că: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Din aceste reglementări, cea internă (art. 2141 - 2143 din Codul fiscal) și cea europeană (art. 90 paragraful 1 din T.ul de instituire a C. E.) se poate lesne deduce că „Reglementarea internă este discriminatorie numai datorită faptului că taxa percepută este legată de faptul material al primei înmatriculări a autovehiculului în România";. Taxa instituită prin O. nr. 5. (cu modificările ulterioare) este denumită impropriu „taxă de poluare";, pentru că ea nu are nimic cu poluarea și nici cu principiul „poluatorul plătește";, ci este direct legată de faptul material al primei înmatriculări în România a autovehiculului, așa că denumirea firească este tot „taxă de primă înmatriculare";. Mai mult decât atât „taxa pe poluare"; contravine în mod flagrant atât dispozițiilor art. 90 paragraful 2 din T.ul de instituire a C. E. cât și dispozițiilor art. 28 din același T.. În drept s-au invocat dispozițiile O. nr. 5. modificată. În probațiune s-au depus decizia de calcul al taxei, chitanțe, actele de identitate ale autovehiculului, actele doveditoare ale înmatriculării într-un stat membru al U. E. Prin întâmpinările depuse la dosar pârâta A. F. de M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de neînregistrarea plângerii prealabile administrative reglementată de dispozițiile art. 7 alin. 1 din L. nr. 554/2004, iar pârâta D. G. a F. P. M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ întrucât decizia de calcul a taxei pe poluare reprezintă un act administrativ de atac împotriva căruia reclamantul putea formula contestație potrivit art. 205 și 218 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, această cale de atac administrativă fiindobligatorie și prealabilă acțiunii în contencios administrativ, precum și excepția lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. 1 din L. nr. 554/2004. Excepțiile invocate au fost respinse datorită următoarelor considerente: D. de calcul a taxei pe poluare este susceptibilă să facă obiectul unei jurisdicții speciale administrative (art. 6 alin. 2 din L. nr. 554/2004) instituită de art. 205 - 218 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În aceste condiții, potrivit art. 6 alin. 2 din L. nr. 554/2004, ea poate fi atacată la instanța de contencios administrativ cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 din aceeași lege (procedura prealabilă). Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 4 din L. nr. 554/2004 dacă partea renunță la jurisdicția administrativă specială pentru care optase inițial și notifică decizia de renunțare organului administrativ-jurisdicțional învestit, ea sesizează instanța de contencios administrativ în 15 zile de la notificare iar procedura prealabilă prevăzută de art. 7 nu se mai efectuează. În situația de față instanța de contencios administrativ este sesizată cu cererea de restituire a sumei reprezentând taxa pe poluare, care este cererea principală în cauză. În acest context instanța a constatat că soluționarea acestei cereri de restituire depinde de legalitatea actului administrativ în baza căreia a fost plătită suma a cărei restituire se cere, adică de legalitatea deciziei de calcul a taxei pe poluare. Referitor la fondul cauzei, în baza probatoriului administrat, instanța a reținut următoarele: Taxa pe poluare reglementată de dispozițiile OUG nr. 5. (OUG nr. 2., OUG nr. 7.) era datorată la prima înmatriculare a autoturismului în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second- hand, însă prin modificările OUG nr. 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de polua. A. „. M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.. Categoria de autoturisme produse în România, o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne în detrimentul produselor importate. P. aceste argumente, prin ultimele modificări aduse OUG nr. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E. În situația de față taxa pe poluare a fost achitată la data de (...), deci anterior modificării OUG nr. 5., or numai în urma modificărilor aduse prin OUG nr. 2. și OUG nr. 7., norma internă nu îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din T.ul CE, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului. Împotriva sentinței a declarat recurs C. V., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și în consecință, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata dispunand: anularea deciziei nr. 86/(...) emisa de D. G. F. P. M., constatarea nelegalitatii deciziei de stabilire a taxei de poluare nr. 6199/(...) emisa de pârâta A. F. P. T. L., obligarea pârâtelor A. F. P. T. L. si A. F. de M. sa restituie reclamantului suma de 3299 lei achitata cu titlu de taxa de poluare cu chitanta seria TS5 nr. 2195803/(...); obligarea pârâtelor A. F. P. T. L. si A. F. de M. la plata dobanzii, in principal - a dobanzii fiscale sau in subsidiar - a dobanzii legale conform OG nr. 9/2001 in baza art. 3041 indice 1 C.pr.civ, si a rolului activ, analizand cauza sub toate aspectele, daca instanta va aprecia ca se impune casarea sentintei atacate si retinerea cauzei spre rejudecare, solicita admiterea actiunii, cu petitele enumerate mai sus, ori daca va aprecia sa se impune casarea sentintei atacate si trimiterea spre rejudecare, solicita trimiterea cauzei spre rejudecare, casand sentinta atacata. În motivarea recursului recurentul arată că din cuprinsul dispozițiilor art. 4 alin 1 din OUG nr. 5., rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja in circulație înmatriculate in tară. Interpretând acest act normativ teleologic (după scop) pentru a identifica intenția legiuitorului se constată următoarele: în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 5. depus la P. sub nr. PL-x 536/1 (...) si disponibil pe site-ul C. D., este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecintă ar fi fost facilitarea intrării in România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al cărui scop este, numai teoretic - "poluatorul plătește" - să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru. Art. 90 paragraful 1 din T.ul de institui re a C. E. prevede: "Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare". Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. Este nelegală încasarea taxei și, implicit dispozițiile OUG nr. 5., ca urmare a principiului aplicării directe a reglementarii comunitare, pentru următoarele considerente: A., de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al U. E. Potrivit art. 148 din Constitutie, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar P.ul, Președintele R., Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării din prevederile alineatului 2 (alin. 4). De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. si B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale C., dinainte de aderare. Jurisprudența C. de J. E. prin D. în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara și fără ca baza legala a C. însăși sa fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definitrelația dintre dreptul comunitar si dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar si în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusa în legislația interna de abia in anul 2008. Analizând dispozițiile OVG nr. 5. cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior înmatriculat tot in România. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs în tara sau în alt stat membru UE, daca este înmatriculat pentru prima data in România. Deci, taxa pe poluare se percepe, exclusiv pentru un autovehicul second- hand care se inmatriculeaza pentru prima data in România fiind achiziționat dintr-un stat membru si reinmatriculat in R.nia - de asemenea stat membru - dupa aducerea lui in tara, insa aceasta taxa pe poluare nu mai este perceputa pentru autovehiculele second-hand cumparate din R.nia si reimatriculate tot in R.nia, cu ocazia vanzarii ulterioare, ceea ce demonstreaza ca această taxă pe poluare se aplică doar ca urmare a achizitiilor intracomunitare si este taxa cu echivalent taxelor vamale la import. Potrivit normelor comunitare: - art. 25 CE. "intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică, de asemenea, taxelor vamale cu caracter fiscal". - art. 28 CE. "Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent". Conform jurisprudenței C. E. de J., noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxa re care să fie considerat compatibil cu art. 90 din T.ul C. E., trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG nr.5. și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism in România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.214 alin. 1-3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu. Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea in România a unor autoturisme second- hand deja înmatriculare într-un alt stat membru; cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second- hand deja înmatriculate in România. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul OUG nr. 5. rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului "poluatorul plătește". Acest principiu a rămas doar la nivelul de teorie, deoarece, așa cum a arătat, altul a fost scopul pentru care s-aadoptat aceasta OUG nr. 5.- respectiv, diminuarea introducerii in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru si protejarea autovehiculelor produse in R.nia. Așadar, OuG nr. 5. este contrară art. 90 din T.ul de I. a C. E., întrucât este destinată sa diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel în speță (Spania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România si, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse in România. Analizând recursul declarat de către pârâtul C. V. curtea rețineurmătoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum România este stat membru al U. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T. de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al U.. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T.ul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea D. C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nădasdi si Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de J. a C. E. Jurispudența C. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea D. C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, D. C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi si Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminaresub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudența C. de J. a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabileștecadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumităîn continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigurarespectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. În speță se susține că dispozițiile OUG 5. cu privire la taxa de poluare sunt în contradicție cu dispozițiile art. 25, 28, 90 paragraf 1 din T.ul privind instituirea C. E. Art. 25 din T.ul Constitutiv al U. E. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal. Art. 28 din T.ul Constitutiv al U. E. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T.ul Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T.ul CE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nuse poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din T., trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second- hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 par.l din T.ul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din T.ul CE. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului,capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării de înmatriculare formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din T.ul CE și se poate așadar concluziona că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C. E. Mai mult, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. P. toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către pârâtul C. V. ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., îl va respinge. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul C. V. împotriva sentinței civile nr. 2756/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o respinge în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...) octombrie 2010. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G., D. P. A.-I. A. C. I. V. D. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: S. O.
| ← Decizia civilă nr. 66/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5976/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
