Decizia civilă nr. 1396/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI COMERCIAL Dosar nr. (...)
DECZIA CIVILĂ NR. 1396/2011
Ședința publică din data de 06 A. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H.
JUDECĂTOR: M. B. JUDECĂTOR: F. T. GREFIER: D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A M. T. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 3301 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Sălaj, în contradictoriu cu reclamantul C. P., având ca obiect anulare act de control și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru
și a timbrului judiciar.
Se constată că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 C. pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 3301/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ precizată de reclamantul C. P., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. T. și si în consecință, a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 2.560 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) si până la data restituirii efective a sumei sus indicate precum și 39,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului. S-a admis cererea de chemare in garanție formulată de pârâta A. F. P. a T. împotriva chematei în garantie A. F. pentru M., care a fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2.560 lei reprezentând taxă de poluare restituită reclamantului cu dobânda legala in materie civilă calculată de la data de (...) si până la data restituirii efective a sumei sus indicate . Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a achiziționat in anul 2009 un autoturism care era înmatriculat anterior într- un alt stat membru al U. E. (f.8-13 dosar fond). In vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamantul a fost obligat să achite suma sus indicata cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la A. F. P. a M. T. in (...) (f. 7 dosar fond). Reclamantul a solicitat restituirea acestor taxe paratei aceasta refuzând restituirea acestei taxe(f.5,6 dosar fond) . A învederat instanța de fond că taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma modificata prin OUG 2. si OUG 7.. Ca atare legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor OUG 5. in forma sus indicata . Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambuluri ordonantei de urgenta 2. se pre vede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara având in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare si economice in luna octombrie, care releva o scădere importanta a pietelor auto si a producției industriei furnizoare, precum si masurile de sustinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internaționala; faptul ca Guvernul României se preocupa de luarea masurilor care sa asigure păstrarea locurilor de munca in economia românească, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legătura cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial „.asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudentei C. de J. a C. E., având in vedere faptul ca aceste masuri trebuie adoptate in regim de urgenta, pentru evitarea oricăror consecinte juridice negative ale situatiei actuale. Schimbarea de intentie declarata expres de către legiuitor nu lăsa loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protectie a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de muncă angrenate in producția de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul ordonantei a fost înlăturată printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, deși inițial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in România, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prinmodificările OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a caror capacitate cilindrica nu depășeste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima data in România sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligatia de plata a taxei p e poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a G. nr. 5.. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse in România, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, instanța de fond a apreciat că prin ultimele modificări aduse OUG 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E. A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. In consecința, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleaga produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin OUG 2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se înmatriculează in România si autoturismele second hand deja înmatriculate in România si mai mult, exista si o discriminare între o anumita categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse in România si restul autoturismelor noi ,discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja înmatriculate in România, fie spre cele produse in România. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din Tratatul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei românești conform cărora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria nationala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a menționat doua aspecte care ridica semne de îndoiala asupra compatibilității taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerinței de prima înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislatia românească care intra direct pe piata mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fără sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate in România in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiate. Sub aspectul inadmisibilității invocat de pârâta AFP T., tribunalul a reține că această excepția a fost soluționată în ședința publică din (...), motivarea regăsindu-se în practicaua hotărârii. In ceea ce privește dobânda pretinsă si cuantumul ce poate fi acordat tribunalul a remarcat că reclamantul a solicitat acordarea dobânzii fiscale. T. a apreciat că în speță se poate acorda doar dobânda legala întrucât perceperea taxei din speta cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o fapta ilicita ce atrage răspunderea pârâtei in conditiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodată pusa în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speta. Ca atare, in temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale in materie civila de la data plații taxei din speta si până la data restituirii sale integrale. T. a apreciat că nu a acordat altceva decât ce s-a cerut, deoarece a acordat tot o sumă de bani cu titlu de dobândă dar în alt cuantum decât cel pretins de reclamant. Având in vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul in baza art. 8,18 din Legea 554/2004 si a prevederilor anterior menționate, a obligat pârâta AFP T. la restituirea taxei de poluare cu dobânda legală in materie civilă calculată de la data plătii si până la restituirea efectivă. Raportat la considerentele de mai sus si faptul că in baza OUG 5. taxa de poluare achitata a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata in garanție, în temeiul art. 60 si urm C.pr.civ, tribunalul a admis si cererea de chemare în garanție in întregime. În temeiul art 274 Cpr.civilă va obliga pârâta AFP T. 39,3 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorariu avocațial , taxă timbru și timbru judiciar. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât pârâta A. F. P. amunicipiului T., cât și chemata în garanție A. F. pentru M.. Prin recursul declarat, pârâta A. F. P. a municipiului T. a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii, în principal, ca inadmisibilă și neîntemeiat și în subsidiar, admiterea în parte a acțiunii și respingerea cererii de obligare a organului fiscal la plata dobânzii legale solicitate de reclamant, în temeiul art. 124 C., precum și respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanța de fond în mod nelegal a respins excepția inadmisibilității pe care a invocat-o deoarece, nu se poate solicita restituirea sumei achitate cu titlu de taxă pe poluare fără desființarea în prealabil a deciziei prin care este stabilită, având în vedere faptul că aceasta constituie titlu de creanță. A., decizia de calcul ataxei de poluare emisă de A. T. trebuia atacată în procedura reglementată de T. IX din O.G. nr. 92/2003, respectiv în termen de 30 de zile de la emiterea ei. A. timp cât aceasta nu a fost desființată prin exercitarea căii speciale de atac a contestației administrative prev. de art. 205 și urm. din O.G. nr. 92/2003, reclamantul nu se putea adresa instanței cu o cerere de restituire a taxei pe poluare nici nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat al instituției pârâte de restituire a taxei pe poluare, acțiunea reclamantului fiind inadmisibilă. În acest context, pârâta a precizat împrejurarea că reclamantul nu a urmat procedura prev. de legea procesual fiscală pentru a contesta în substanță legalitatea stabilirii taxei pe poluare, ci s-a mărginit să declanșeze o altă procedură administrativă de constatare a legalității taxei demarată sub forma unei cereri de restituire a taxei pe poluare, demers prin care se contestă baza legală și factuală a stabilirii și perceperii taxei pe poluare. La cererea de restituire, A. T. a răspuns reclamantului că nu poate da curs cererii de restituire pe considerentul că prevederile legale sub imperiul cărora a fost stabilită și percepută taxa nu au fost abrogate ori modificate, așa încât se menține obligativitatea plății taxei, taxa fiind legală achitată și nu poate face obiectul unei restituiri. În aceste condiții, pârâta a susținut că refuzul său de restituire a taxei pe poluare prin adresa nr. 20.687/(...) nu poate fi calificat ca un refuz nejustificat întrucât s-a bazat pe aceea că decizia de calcul a taxei pe poluare din data de (...) nu a fost desființată total sau parțial și, prin urmare nu putea fi restituită. Prin urmare, a opinat pârâta, nu poate fi vorba despre un refuz nejustificat manifestat printr-un exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. i și n din Legea nr. 554/2004. Ca urmare a cererii de restituire înregistrată de reclamant sub nr. 20.415/(...), A. T. a fost pusă în situația de a analiza legalitatea și temeinicia deciziei de stabilire a taxei pe poluare, împrejurare care ar determina încălcarea disp. art. 207 și urm. C., deoarece nu are competența efectivă de a statua în ce măsură actul administrativ-fiscal este legal încheiat, această sarcină revenind D.G.F.P. C.. Pârâta a mai apreciat că reclamantul a disimulat demersul său de a pune în discuție legalitatea stabilirii și încasării taxei pe poluare prin prisma apelării la procedura de drept comun, ignorând faptul că pentru a se statua asupra acestui conflict există norme procedurale clare, compatibile cu exigențele de calitate a unei legi, așa cum rezultă și din jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului. Așa fiind, pârâta a considerat că prin calea aleasă de reclamant, acesta a ignorat procedura deschisă de lege pentru contestarea actului de impunere și astfel, dacă s-ar valida, s-ar deturna normele procedural-fiscale care guvernează soluționarea unui atare conflict, ceea ce nu poate fi admis, deoarece ar însemna ca reclamantul să fie repus în termenul de 30 de zile prev. de art. 207 C. cea ce nu poate fi admis. Alegația conform căreia decizia de calcul a taxei pe poluare nu ar întruni exigențele și trăsăturile actului administrativ-fiscal în sensul prev. de art. 41 C. au fost apreciate de pârâta ca neîntemeiate. În al doilea rând, pârâta a apreciat că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca neîntemeiat, deoarece sumele solicitate de reclamant nu se încadrează în categoria celor prev. de dispozițiile art. 8 și 10 din O. nr. 5., art. 7 și 8 din Anexa la H. nr. 6., ale Cap. 3 și 5 din Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 986/2008 precum și ale art. 117 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, rep. cu modificările și completările ulterioare. Referitor la O. nr. 5., pârâta a relevat că scopul acesteia este de a asigura protecția mediului, iar la emiterea acesteia s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. Pe de altă parte, pârâta a precizat că prin O. nr. 2. care modifică prev. O. nr. 5. se realizează modificarea cuantumului taxei pe poluare, iar instanța de fond a reținut în mod eronat o distincție în funcție de proveniența autovehiculelor, în fapt, legea nefăcând o atare distincție și instituind obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehicule la prima înmatriculare în România, nefiind în nici o contradicție sau incompatibilitate cu dispozițiile comunitare, respectiv art. 25, 28, 30 și 90 din Tratatul C. În opinia pârâtei, în măsura în care reclamantul este îndreptățit la restituirea unei părți din suma achitată în temeiul reglementărilor interne, el trebuie să urmeze procedura reglementată de lege pentru aceste restituiri, prezenta acțiune neavând în vedere această posibilitate. În acest sens, pârâta a menționat și decizia nr. 802/(...), prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a disp. O. nr. 5., reținând că această ordonanță a fost adoptată pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea comunitară în situația în care era iminentă declanșarea procedurii de infrigement în fața C. de J., concluzionat că taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenite din alte state membre ale U., ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, bazându-se pe principiul „. plătește"; acceptat la nivelul U. Referitor la plata dobânzii legale în materie civilă calculată de la data de (...) și până prezent la care a fost obligată, pârâta a susținut că instanța de fond a acordat altceva decât s-a solicitat de către reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii integrale. A., se susține că instanța de fond trebuia să aibă în vedere dispozițiile O.G. nr. 9/2000 doar dacă ar fi fost investită cu un astfel de petit, ceea ce în speță nu s-a întâmplat. În final, pârâta a arătat că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu i se poate reține vreo culpă procesuală, deoarece a făcut aplicarea în mod corect a textelor legale naționale în vigoare, nefiind îndrituită a face aprecieri cu privire la compatibilitatea acestora cu normele comunitare. Prin recursul formulat de chemata în garanție A. F. PENTRU M. a solicitat modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului. În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ, chemata în garanție a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul C. E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privința analizei taxei prin prisma art. 90 din Tratatul C. E. atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, recurenta opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CE relevanta cu privire la înțelesul si întinderea art. 90 din Tratatul C. E. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. A., art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din Tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de J. a C. E., astfel încât taxarea autovehiculelor se impune a fi analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar. precum transparența. neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. C. dispozițiilor cuprinse în art. 1 din OUG nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Pe de altă parte, disp. O. nr. 5. stabilesc coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constitui venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A., în vedere finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, acest act normativ a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe plătite în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008. În plus, se susține că instanța de fond nu a observat că prin art. 8 alin. 1 și 2 din O. nr. 5. s-a prevăzut posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al Tratatului CE, deoarece O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul C. O altă critică formulată de pârâtă privește soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, considerând că în mod nelegal s-a dispus obligarea sa la plata către reclamant a acestora, deoarece nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, respectiv nu a emis actul administrativ - decizia de calcul - iar virarea sumelor în contul său de se face în temeiul O. nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea constată că sunt fondate pentruurmătoarele considerente: Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art.205 și urm. din OG 93/2003, excepție invocată de pârâta A. F. P. a municipiului T., Curtea a reținut următoarele: Taxa de poluare în sumă de 2560 lei a fost stabilită de către A. F. P. T. prin decizia de calcul nr.30619/(...), decizie emisă urmare a cererii depuse de către reclamant. D. de calcul putea fi contestată de către reclamant potrivit prev.art.207 alin.1 din OG 92/2002 la organul fiscal competent, conform dispozițiilor art.209 din același act normativ. Cu privire la consecințele necontestării de către reclamant a deciziei de calcul a taxei de poluare în termenul prevăzut de lege Curtea observă următoarele : Reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare stabilită de organele fiscale printr-o decizie de calcul. C. cererii adresate de reclamantorganelor fiscale, acesta a solicitat restituirea taxei de poluare fără a solicita în mod expres anularea acestei decizii. În circumstanțele concrete ale cauzei, neexercitarea recursului administrativ după procedura reglementată de art.205 și următ. C.proc.fiscală, nu atrage inadmisibilitatea acțiunii. Câtă vreme obiectul acțiunii este restituirea unei sume apreciată ca fiind nedatorată, acțiunea reclamantului se încadrează în prevederile art. 8 din Legea 544/2004, dat fiind faptul că se invocă refuzul nejustificat de restituire. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele : Reclamantul a achiziționat autoturismul second-hand, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în România a plătit suma de 2560 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanța T. nr.3048241/(...). Prin cererea înregistrată sub nr. 20415/(...) la pârâta A., reclamantul a solicitat restituirea taxei pe poluare și prin adresa nr. 20687/(...) emisă de A. T. i s-a respins solicitarea deoarece suma nu se încadrează în sumele de restituit contribuabililor conform art. 117 din O.G. nr. 92/2003. În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care sădescurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de J. (cauza Simmenthal). Cu toate acestea, recursurile declarate sunt fondate în privința dobânzii la care au fost obligați pârâții. A., reclamantul a solicitat prin cererea înregistrată la (...), obligarea pârâtei AFP T. la plata dobânzii fiscale, conform art. 124 Cod proced. fiscală. Cu toate acestea, instanța a acordat dobanda legală în materie civilă, fiind incident astfel motivul de modificare a hotărârii prev. de art. 304 pct. 6 Cod proced. civilă - instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut. Evident, se poate obiecta susținându-se că este îndreptățită la repararea prejudiciului. În această privință Curtea are însă în vedere că repararea integrală a prejudiciului suferit prin lipsirea de folosința banilor nu se poate realiza decât prin acordarea dobânzii legale civile în condițiile OG nr.9/2000, pretenții pe care însă reclamantul nu le-a formulat. Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 , 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea va admite recursurile declarate de A. F. P. A M. T. ȘI A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 3.301 din 08 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o va modifica în parte, în sensul că va înlătura dispoziția referitoare la obligarea pârâtei și a chematei în garanție la plata dobânzii legale în materie civilă, calculată de la data de (...) și până la data restituirii efective a sumei de 2.560 lei Vor fi menținute restul dispozițiilor. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursurile declarate de A. F. P. A M. T. ȘI A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 3.301 din 08 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură dispoziția referitoare la obligarea pârâtei și a chematei în garanție la platadobânzii legale în materie civilă, calculată de la data de (...) și până la data restituirii efective a sumei de 2.560 lei Menține restul dispozițiilor. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința din 06 aprilie 2011. Red.M.H. Dact.L.C.C./3 ex./(...) Jud.fond.:A.M.B.;
| ← Sentința civilă nr. 575/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3059/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
