Decizia civilă nr. 1435/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1435/2011
Ședința publică de la 07 A. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
G. M. T.
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții D. G. A F.
P. A J. M. ÎN NUME P. ȘI PENTRU A. F. P. U., A. I. P. U. PRIN D. G. A F. P. A J. M. și A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta T. F., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 4059 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., s-a admis acțiunea reclamantei T. F. în contradictoriu cu A. F. P. U., D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M., s-a dispus anularea deciziei de restituire 2050/(...) și 530 din (...), s-a constatat nelegalitatea încasării sumei de 2375 lei reprezentând taxă de poluare și au fost obligate pârâtele la restituirea acestei sume cu dobânda legală de 1% pe zi de întârziere de la data pronunțării și până la achitarea efectivă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că taxa de poluare reglementată de OUG 5. este contrară art.90 din Tratatutul de instituire a C. E.. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, D. G. a F. P. M., A. F. P. U. și A. F. pentru M. care au susținut compatibilitatea normelor legale ce instituie taxa de poluare cu prevederile tratatului invocat. Analizând recursul declarat în cauză, Curtea reține următoarele: OUG 50/1 iulie 2008 în forma sa inițială a urmărit pe de o parte să înlăture prevederile instituite de art.214/1 C. care erau contrare art.90 paragr.1 din Tratatutul de I. a C. E., iar de altă parte, să instituie norme prin care autoturismele care se înmatriculează în România să fie supuse unei taxe de poluare în funcție de anumiți parametri. Această taxă a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană și a fost considerată compatibilă cu normele europene atât pentru că și alte stateaveau reglementări similare cât și pentru că taxa urma să contribuie la înlăturarea poluării în România intrând în bugetul Administrației F. pentru M.. Ulterior, începând cu OUG 218/(...) ea a avut un caracter protecționist menit să ducă la protejarea locurilor de muncă din industria națională și a venit în contradicție cu normele europene care interziceau acest lucru. Prin OUG 7/(...) s-a revenit la caracterul inițial al taxei de poluare, menținându-se însă scutirea de plată a taxei de poluare a autovehiculelor până în 2000 cmc, fapt ce s-a apreciat de către instanțele naționale ca având un caracter protecționist dat fiind producerea în România a unor autovehicule de până în 2000 cmc. Acest caracter a expirat o dată cu exceptarea de la scutirea plății taxei de poluare începând cu data de 1 ianuarie 2010 prelungită prin OUG 117 din 29 decembrie 2009 până la data de (...). Așa fiind, se poate constata că începând cu data expirării termenului de 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG nr. 117/2009, regimul de stabilire și plată a taxei de poluare revine practic la forma inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în perioada (...) - (...) regim conform cu normele instituite de tratatele europene în materie așa cum constant a arătat Curtea de A. C. în practica sa judiciară. Se poate spune așadar că începând cu data de 16 februarie 2010 taxa de poluare instituită de OUG 5. este conformă cu normele instituite de art.90 paragraf 1 din Tratatutul C. E. Reclamantul a achitat taxa de poluare în baza deciziei de calcul 2050 din (...), deci la o dată la care exista o compatibilitate între normele naționale ce reglementau această taxă și normele comunitare. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90 din Tratat (art. 110 din T. privind funcționarea Uniunii E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007) prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. De altfel, Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al căruicuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T. C. E. (art. 110 din T. privind funcționarea Uniunii E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007) nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O.U.G. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E.(art. 110 din T. privind funcționarea Uniunii E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007). Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în Româniaeste ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală ataxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va admite recursurile declarate, va modifica în întregime sentința civilă atacată și va respinge acțiunea ca nefondată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursurile declarate de D. G. a F. P. M., A. F. P. U. și A. F. pentru M. împotriva sentinței civile nr. 4059 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în întregime și respinge acțiunea formulată de reclamanta T. F. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică} de la 7 aprilie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G., D. M. R.-R. D. L. U. M. T. Red.RRD/AC 2 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 3203/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2358/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
