Decizia civilă nr. 1479/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. C. Nr. 1479/2011
Ședința publică de la 08 A. 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE S. AL H. JUDECĂTOR G.-A. N. JUDECĂTOR L. U. GREFIER A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și pentru A. F. P. C. S. și de către chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M., împotriva sentinței civile nr. 4. pronunțată de Tribunalul Sălaj, privind și pe intimatul H. I., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai menționează faptul că la data de 18 februarie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursurilor.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA P rin Sentința civilă nr. 4113 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția de inadmisibilitate invocată de chemata în garanție. S-a admis acțiunea reclamantului H. I. împotriva pârâtei D. G. A F. P. S. și A. F. P. C. S. și a chematei în garanție A. F. PENTRU M. - M. M.. S-a anulat adresa nr. 1625/(...) emisă pe baza D. 1251/(...). Au fost obligate pârâtele și chemata în garanție - în limita competențelor prevăzute de lege - să restituie reclamantului suma de 3.327 lei cu dobânda aferentă în materiefiscală, achitată cu titlu de taxă de poluare prin chitanța seria TS 5 nr. 1. din (...). Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Cu privire la excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată de chemata în garanție: În susținerea excepției, chemata în garanție a susținut faptul că, reclamantul nu atacă un act administrativ în înțelesul L. 5. și nici un actfiscal, în înțelesul Codului de procedură fiscală ci solicită restituirea unei sume. Concluzia la care ajunge chemata în garanție este motivată în drept pe dispozițiile art. 8 din L. 5.. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. „c"; actul administrativ este definit ca fiind „un act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritatepublică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a organizării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice …"; iar, alin. (2) al aceluiași text de lege prevede : „Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificatde a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim…";. A. cum rezultă din actele depuse la dosar, reclamantul a adresat pârâtei o cerere de restituire a unei taxe pe care o consideră ca nelegal achitată și care îi afectează un interes propriu. Răspunsul primit din partea pârâtei îmbracă forma actului administrativ atât din perspectiva art. 2 alin. 1 lit. „c"; din L. 5. cât și din acela al alin (2) din aceeași lege, în sensul că autoritatea publică s-a exprimat cu privire la faptul că suma solicitată, potrivit art. 117 din O.G. 92/2003 nu intră în categoria sumelor care se restituie contribuabililor. Împotriva actului emis de pârâtă reclamantul s-a adresat instanței de judecată în condițiile art. 8 din L. 5.. În aceste condiții inadmisibilitatea acțiunii reclamantului ar conduce la încălcarea dreptului la accesul liber la justiție garantat atât de C. cât și de art. 6 C. Așa fiind, tribunalul a constatat neîntemeiată excepția și a respins-o. Sub aspectul fondului acțiunii, tribunalul a reținut următoarele: Prin chitanța seria TS 5 nr. 1.1 din (...) reclamantul a achitat suma de 3.327 lei cu titlu de taxă pe poluare achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autoturism achiziționat din spațiul comunitar. La data achitării taxei de mai sus, sunt incidente prevederile OUG 218/10.XII.2008 potrivit cu care, autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 capacitate cilindrică sub 2000 cm c, precum și autovehiculele N1 cu aceleași caracteristici care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre UE se exceptează de la plata taxei pe poluare pentru perioada 15.XII.2008 - 31.XII.2009. Așa fiind acțiunea reclamantului este întemeiată, tribunalul a admis- o. Pârâtele și chemata în garanție, în limita competențelor prevăzute de lege, au fost obligate să restituie reclamantului suma de 3.327 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare împreună cu dobânda fiscală aferentă, de la data achitării acesteia și până la data restituirii integrale a sumei. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. a județului S. in nume propriu si în numele A. F. P. C.-S. solicitând admiterea recursului, modificarea Sentinței Civile nr. 4113 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, in sensul: - respingerii actiunii ca fiind inadmisibilă - respingerii capatului de cerere privind acordarea dobinzii în materie fiscală. În motivare s-a arătat că: Considera criticabila sentinta pronuntata prin prisma art. 304 punct. 6, 7, 8, 9 Cod Procedura C. si in considerarea dispozitiilor art. 3041 deoarece: -I. de fond in mod nelegal a admis acțiunea și a dispus obligarea DGFP, AFP la restituirea sumei de 3327 lei, reprezentând taxa de poluare -I. de fond în mod nelegal a dispus restituirea sumei de 3327 lei cu dobânda aferentă în materie fiscală, reclamantul nesolicitând acest lucru, ci a solicitat acordarea dobânzii legale fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C.pr.civ. Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 1625/(...) asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pârâta a invocat inadmisibilitatea, excepție asupra căreia instanța de asemenea nu s-a pronunțat, motiv pentru care înțelege să o reitereze și în fața instanței de recurs, cu motivarea că respectiva adresă nu este un act administrativ în sensul definit de art. 2 lit. c din L. nr. 5., generator de efecte juridice, ci doar o simplă operațiune tehnico-materială. Stabilirea cuantumului sumei si a obligatiei platii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 5. au fost stabilite prin D. de calcul a taxei pe poluare in urma careia reclamantul a platit suma de 3327 lei cu chitanta seria TS5 nr. 1.1/(...). Asa cum rezulta din economia dispozitiilor art. 5 si art. 7 din OUG nr. 5. stabilirea, verificarea ,colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura F. republicata cu modificarile si completarile ulterioare. A. fiind actul autoritatii fiscale reprezinta un titlu de creanta si constituie instiintare de plata conform legii. D. poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii sub sanctiunea decaderii, potrivit dispozitiilor art. 207 alin. 1 din OG nr. 92/2003 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii ce au fost ignorate de instanta de judecata. Natura juridica a acestui act este surprinsa de insusi legiutorul delegat in conditiile art. 7 din OUG nr. 5. si a fost determinata de initierea si desfasurarea procedurii de infringement demarata de C. E. in cursul careia una dintre criticile adresate statului a fost aceea ca taxa nu este stabilita pe baza unui act administrativ de impunere care mai apoi sa poata fi contestat in concret si efectiv de catre contribuabil. Se poate observa ca reclamantul nu a urmat aceasta procedura prevazuta de legea procesuala fiscala pentru a contesta in substanta legalitatea stabilirii taxei de poluare ci s-a marginit sa declanseze un litigiu distinct de contestare a legalitatii actului administrativ fiscal, Prin urmare calea aleasa de reclamant ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel daca s-ar valida s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis. ( in acest sens intelege sa invoce si practica judiciara , respectiv D. C. nr .1832/(...) pronuntata de CA C. in speta similara). Reclamantul a disimulat demersul sau de a pune in discutie legalitatea stabilirii si incasarii taxei de poluare prin prisma apelarii la procedura administrativa de drept comun, ignorind faptul ca pentru a se statua asupra acestui conflict exista norme procesuale speciale clare, accesibile, previzivile si predictibile compatibile cu exigentele de calitate a unei legi asa cum rezulta din jurisprudenta instantei europene de contencios al drepturilor omului. Reclamantul a platit voluntar taxa de poluare supunindu-se astfel normei interne aplicate de organul fiscal prin intermediul deciziei administrative de stabilire si calculare a taxei. Desigur plata acestei taxe si maniera in care a fost stabilita nu inlatura dreptul contribuabilului de a contesta taxa si implicit de a se solicita verificarea in substanta a legalitatii impunerii. In aceasta ambianta factuala si procesuala ,atit in faza administrativa de solutionare cit si ulterior in faza de control judecatoresc si judiciar se poate pune in discutie nu numai modalitatea factuala si legala de stabilire a taxei ci si compatibilitatea normei interne cu norma comunitara pertinenta. Prin urmare , calea aleasa de reclamanta ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel daca s-ar valida s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis. Potrivit art. 1 din L. nr. 5. "persoana care se considera vatamata Într- un drept al sau ori Într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea În termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata" În speta, actul contestat, respectiv adresa nu este un act administrativ În sensul dispozitiilor anterior aratate, astfel ca nu poate face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanta contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. (1) din L. nr, 5., In acest context, demersul judiciar al reclamantului , nu se incadreaza in prevederile textelor legale precizate, acesta urmarind repararea unei pagube fara insa ca in prealabil , actul administrativ cauzator al pagubei sa fi fost defiintat . Fara o analiza a actului administrativ prin care s-au stabilit in sarcina reclamantului obligatii fiscale, instanta nu putea trece direct la a dispune restituirea sumei astfel achitata Chiar daca reclamantul si-a Î. În drept cererea pe dispozitiile L. contenciosului administrativ nr, 5.. prin obiectul sau, cauza nu este de contencios aceasta având drept finalitate restituirea unei sume. Din coroborarea dispozitiilor L. nr, 5.,cu modificarile SI completările ulterioare rezultă că pentru sesizarea instantei de contencios administrativ, este necesar ca situatie premisa, fie existenta unui act administrativ susceptibil prin efectele sale sa vatame un drept ori un interes legitim, fie existenta unui refuz de solutionare a unei cereri sau nesoluționarea acesteia în termenul legal, ceea ce nu s-a constatat În cauza Pe fondul cauzei solicita instantei de recurs respingerea actiunii ca nefondata, pentru motivele expuse pe larg in intimpinarea depusa la dosarul cauzei . In concluzie, solicita admiterea recursului, modificarea Sentintei Civile nr. 4113 din (...) pronuntata de T. S., in sensul: - respingerii actiunii formulate de H. I. ca inadmisibila - respingerii capatului de cerere privind dobinzii în materie fiscală. În recursul declarat de pârâta A. F. PENTRU M. (A.F.M.), întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 teza a II-a și art. 3041 C.pr.civ., s-a solicitat admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate si pe cale de consecință, rejudecând cauza pe fond, să se respingă actiunea reclamantului. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca inadmisibilă motivat de faptul că acesta nu a formulat plângere prealabilă împotriva deciziei de calcul a taxei pe poluare și, ulterior, nemulțumit fiind de răspunsul la această plângere, să formuleze acțiune în contencios administrativ întemeiată pe acest aspect, așa cum prev. art. 8 din L. nr. 554/2008, iar necontestarea în termen de 30 de zile, a titlului de creanță reprezentat prin decizia de calcul a taxei pe poluare atrage decăderea persoanei din dreptul de a contesta ulterior taxa. Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din T.ul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. I. de fond nefăcând referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 90 din T.ul Comunitatii E. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română, ci la cea comunitară. Pe de altă parte, se arată că reclamantul a plătit această taxă în conformitate cu legislația europeană, O. nr. 5. este un act normativ acceptat de C. E., prevăzând o grilă de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât acea indicată în grilă. În acest context, pârâta mai menționează că nu pot fi reținute susținerile instanței potrivit cărora instituirea acestei taxe constituie o discriminare, deoarece Curtea E. de J. s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă, sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T.ul C.E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. Prin urmare, O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării taxei de către reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C.E. În plus, instanța de fond nu a observat că prin art. 8 din O. nr. 5. s-a prevăzut posibilitatea restituirii valorii reziduale. Concluzionând, pârâta susține că nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput, deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, câtă vreme pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se pune problema restituirii ei. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanța fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al T.ului CE. Reclamantul intimat H. I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință menținereasentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele: Prin chitanța seria TS5 nr. 1.1 din (...) reclamantul a achitat suma de 3.327 lei cu titlu de taxă pe poluare achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autoturism achiziționat din spațiul comunitar. La data achitării taxei de mai sus, sunt incidente prevederile OUG 218/10.XII.2008 potrivit cu care, autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 capacitate cilindrică sub 2000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu aceleași caracteristici care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau înalte state membre UE se exceptează de la plata taxei pe poluare pentru perioada 15.XII.2008 - 31.XII.2009. Prin Sentința civilă nr. 4113 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj îndosarul nr. (...) s-a respins excepția de inadmisibilitate invocată de chemata în garanție. S-a admis acțiunea reclamantului H. I. împotriva pârâtei D. G. A F. P. S. și A. F. P. C. S. și a chematei în garanție A. F. PENTRU M. - M. M.. S-a anulat adresa nr. 1625/(...) emisă pe baza D. 1251/(...). Au fost obligate pârâtele și chemata în garanție - în limita competențelor prevăzute de lege - să restituie reclamantului suma de 3.327 lei cu dobânda aferentă în materiefiscală, achitată cu titlu de taxă de poluare prin chitanța seria TS 5 nr. 1. din (...). Recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. C.-S. critica doua aspecte: inadmisibilitatea actiunii - cu privire la neparcurgerea procedurii administrativ fiscale prev de art 5 si 7 din OUG 5. prin raportare la art 207 din OG 92/2003 și cu privire la împrejurarea că adresa nr. 1625/(...) nu este act administrativ și al doilea aspect referitor la acordarea dobânzii fiscale. Recursul declarat de A. F. PENTRU M. susține compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. Referitor la excepția inadmisibilității R eferitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă, curtea observă că prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălca art 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste mijloace puse la dispoziția particularilor sunt disponibile și adecvate, adică aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei pe poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b C.pr.fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T.ul Comunității E.). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria E. 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ- fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotărârea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru împotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale cărei drepturi si libertăti recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci când încălcarea s- ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretând art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care să permită persoanei remedierea in plan national a oricare încălcări a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere întemeiată pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neapărat o instanta de judecata. T. atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). Este corectă însă susținerea că respectiva adresă nu este un act administrativ în sensul definit de art. 2 lit. c din L. nr. 5. prin raportare la art 41 din OG 92/2003, generator de efecte juridice, ci doar o simplă operațiune tehnico-materială. Sub acest aspect recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. C.-S. urmeaza a fi admis. De asemenea este corectă și susținerea referitoare la acordarea dobânzii fiscale. Cât privește acordarea dobânzilor, Curtea reține că aceasta reprezintă o modalitate de reparare integrală a prejudiciului cauzat particularului prin instituirea acestei taxe cu caracter discriminatoriu. Apărarea conform căreia perceperea dobânzii legale (civile) nu era admisibilă, nu este pertinentă, câtă vreme această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlăturaprevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar. N. obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora Ii s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare. Așa cum am mai arătat, obligația de aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor, ci și executivului, organelor componente ale acestuia, cum sunt autoritățile fiscale. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate. Din considerentele expuse mai sus Curtea apreciază că nu se impunea obligarea pârâtei la plata dobânzii fiscale ci la plata dobânzii civile. Referitor la compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enuntata starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecatii si plecand de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. I. de recurs, urmarind modificarile succesive ale O. 5., constata faptul ca raportul de drept fiscal s-a nascut dupa data modificarii O. 5. prin O. 2. si OUG 7.. In consecinta, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse formei initiale a ordonantei. Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre G. R. prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambului ordonantei de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de a dâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o s cădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza f inanciară internațională ; -faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească , iar la un loc de muncă în industria constructoare sun t 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea c alității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația c omunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării demăsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari. A., de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejarii industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunandu-si inlaturarea discriminarilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrarii in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost inlaturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificarile OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificari aduse O. 5., taxa de poluare incalca prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E. A., in jurisprudenta referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel incat consumatorii suntdescurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare. In urma modificarilor aduse prin O. 2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se inmatriculeaza in R. si autoturismele second hand deja inmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in R. in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale. Așa fiind, cum motivele de recurs invocate de A. F. PENTRU M. nu au fost găsite întemeiate curtea va respinge recursul declarat de A. F. PENTRU M., sentința pronunțată în cauză fiind sub aspectele analizate legală și temeinică. Fata de cele ce preced curtea raportat la art 20 al 3 L. nr 5. si art 312 si 304 pct 9 cod pr civ va admite recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. C.-S. împotriva Sentinței civile nr. 4113 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o va modifica în parte în sensul că va respinge cererea de anulare a adresei nr. 1625/(...) emisă de A. F. P. C.-S. și ca obliga la dobânda aferentă în materie civilă prev de OG 9.. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. L. D E C I D E Admite recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. C.-S. împotriva Sentinței civile nr. 4113 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că respinge cererea de anulare a adresei nr. 1625/(...) emisă de A. F. P. C.-S. și obligă la dobânda aferentă în materie civilă. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 08 A. 2011 { F. | Președinte, S. Al H. Judecător, G.-A. N. Judecător, L. U. Grefier, A. B. } Red.G.A:N./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: P. N.
| ← Decizia civilă nr. 5024/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 670/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
