Decizia civilă nr. 149/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D. C. NR. 149/2010

Ședința publică din 18 ianuarie 2018

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-I. A.

JUDECĂTOR : C. I.

JUDECĂTOR : D. P.

GREFIER : V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. S. B. - N., împotriva sentinței civile nr. 394 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B. N., cauza privind și pe intimata G. C. I., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala - indemnizație pentru .creșterea copilului.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru recurentă, consilier juridic Bob N. Ani, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 159^{1 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să soluționeze recursul potrivit art. 10 alin. 2 din legea contenciosului administrativ.}

Reprezentanta recurentei arată că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei recurentei pe fondul cauzei.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei. I. nu a indicat și nu a dovedit în nici un fel că ar fi avut un motiv temeinic pentru a se afla în situația prevăzută de art. 11 alin. 2 din L. nr. 554/2004. Instanța de fond a respins excepția tardivității și a repus intimata în termenul de promovare a acțiunii. În ceea ce privește motivul sub care s-a admis contestația în anulare, instanța a dat mai mult decât a cerut reclamant. R. la tardivitatea depune la dosar practică judiciară ( f. 16 -26).

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 394 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B. N. s-a admis ca întemeiată acțiunea precizată formulată de reclamanta G. C. I., împotriva pârâtei A. J. pentru P. S. a Județului B.-N., și în consecință:

- s-a dispus anularea adresei nr. l472/(...) emisă de pârâta A. J. pentru P. S. BN, și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei în plus cu 600 lei lunar indemnizație pentru creșterea copiilor în perioada (...) - (...), sens în care dispune modificarea deciziei nr. 5220/27.l0.2007.

În motivare se arată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, cu precizările ulterioare(f.29,32,33) reclamanta G. C. I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU P. S. B.-N., să se anuleze dispozițiile din adresa nr. l472/(...), anularea deciziei nr. 5..l0.2007 obligarea intimate la emiterea unei noi decizii prin care să se stabilească și să plătească suma de l200 lei cu titlu de indemnizație pentru ambii copii născuți la data de ll.08.2007.

Reclamanta a arătat că a născut doi copii, că i s-a fixat o indemnizație numai pentru un copil în sumă de 600 lei, că a solicitat plata indemnizației pentru ambii copii, cerere care i-a fost respinsă motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată. Reclamanta a apreciat că cererea nu este tardivă întrucât, minorii s-au născut sub greutatea normală, au necesitate îngrijire specială și tratament de specialitate în unitățile de profil, astfel că nu a fost posibil să formuleze cererea înainte de data depunerii ei la instanță.

Reclamanta a susținut că intenția legiuitorului a fost de a acorda o sumă egal pentru nașterea fiecărui copil, sens în care invocă expunerea de motive din OUG nr.l48/2005 și ca argument legal invocă disp.art. 5 alin.2 , art. 6 alin. l, 3 și 4 din același act normativ, precum și practica C. de apel C.

La dosar s-au depus, în copie, răspunsul pârâtei în urma efectuării procedurii prealabile, certificatele de naștere ale minorilor, decizia nr. l542/2008 a C. de apel C.

Pârâta A. J. pentru P. S. B.-N. (în continuare a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă acțiunea, invocând inadmisibilitatea acesteia ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile prev.de art. 7 alin.l din L.554/2004, iar pe de altă parte a invocat excepția tardivității acțiunii.

Sub acest aspect s-a arătat că în conformitate cu art.9 alin.5 din OUG nr. l48/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată prin L. 7. cu modificări și completări, contestațiile împotriva deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a cererilor de acordare a indemnizației se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ.

In speță, decizia nr. 5..l0.2007, care este un act administrativ unilateral, a fost comunicată la 3..2007 și ca atare aceasta putea fi atacată cu plângere prealabilă în conf.cu art. 7 alin.l din L.559/2004, în termen de

30 de zile de la comunicare sau, în cel mult 6 luni, pentru motive temeinice, conform art.7 alin.7 din același act normativ, cel din urmă fiind un termen de prescripție.

Pârâta a mai arătat că în conformitate cu art.6 alin.l din OUG nr.l48/2005 concediul și indemnizație lunară pentru creșterea copilului se cuvin pentru naștere și nu pentru fiecare copil rezultat în urma nașterii, iar nașterea este definită conf.art.3 alin.l din N. metodologice de aplicare a ordonanței de mai sus ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii.

In acest sens, s-a arătat că definiția legală a nașterii, cuprinsă în art.3 alin.l din Norme este conformă cu definiția dată nașterii de D. explicativ al limbii române și cu prevederile OUG nr. l48/2005, dar sunt și constituționale potrivit deciziei nr. 9. a C. C..

Pe fond s-a cerut respingerea acțiunii reclamantei și menținerea deciziei atacate și a răspunsului la contestație.

S-a precizat că potrivit prev.art. 6 alin.l din OUG nr.l48/2005 indemnizația se acordă pentru fiecare naștere,așa cum este ea definită de art.3 alin.l din Norme și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri deoarece, în accepțiunea legiuitorului, indemnizația lunară pentru creșterea copilului constituie un venit de înlocuire a drepturilor salariale suspendate și doar alocația de stat se acordă pentru fiecare copil.

Precizările de acțiune ale reclamantei la care s-a făcut deja referire, cuprind și răspunsuri la susținerile din întâmpinare. In esență, se arată că chiar legiuitorul a revenit cu o modificare legală prin care a făcut precizarea expresă că indemnizația pentru creșterea copilului în cazul sarcinilor gemelare , de tripleți sau multipleți se acordă pentru fiecare copil născut, începând cu l8 iunie 2009. Urmare acestei modificări se precizează că se solicită obligarea intimatei să plătească reclamantei suma de l200 lei cu titlu de indemnizație pentru ambii gemeni începând cu 26.l0.2007 și până la l(...), modificându-se corespunzător decizia atacată.

La data când cauza s-a judecat pe fond, instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor privind inadmisibilitatea acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, prev.de art.7 din L.554/2004, precum și excepția tardivității introducerii acțiunii, respingându-le, cu motivarea din încheiere, respectiv aceea că s-a dovedit îndeplinirea procedurii prealabile, și prin repunerea în termen a reclamantei în baza art.l9 alin.2 din Decretul nr. l67/l958.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților, a actelor normative în materie și a practicii judiciare, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta G. C. I. a dat naștere la data de (...) la doi copii gemeni, prin decizia nr. 5..l0.2007, stabilindu-se o indemnizație pentru creșterea copilului în sumă de 600 lei, indemnizație care a rămas la aceeași sumă, deși reclamanta s-a adresat organului competent pentru a reveni asupra dispozițiilor din decizie.

Din răspunsul trimis reclamantei de către A. J. pentru P. S. B.-N., aceasta a invocat că contestația depusă a fost introdusă tardiv, iar pe fond că este neîntemeiată, întrucât măsurile de protecție prevăzute în OUG nr.l48/2005, cu privire la indemnizația lunară pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani nu reprezintă măsuri de protecție a copilului, ci o modalitate de a compensa pierderea salariului de către persoana care îngrijește minorul sau minorii, după caz.

Pe fond, tribunalul a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată fiind admisă ca atare pentru următoarele argumente:

Titlul OUG nr.l48/2005 folosește sintagma "; creșterii copilului"; (titlul este „ privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului";, iar în preambulul actului normativ, se expune, printre altele, următoarea motivație: „ din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor";.

Din analizarea textelor legale aplicabile speței, rezultă că legiuitorul a avut în vedere copilul născut viu și nu nașterea în sine, ca fenomen natural, ca act fiziologic prin care un copil este adus pe lume. (chiar DEX-ul, la care face referire pârâta, definește verbul a naște : „ a aduce pe lume un copil, ada viață unui copil„ iar substantivul „naștere";, „acțiunea de a (se) naște și rezultatul ei, aducerea sau venirea pe luna a unei ființe";).

Astfel, sunt aplicabile, din OUG nr. l48/2005, următoarele texte care fac referire la copil: A. alin.l „… persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului… beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani… precum și de o indemnizație lunară în cuantum de

600 lei…";.

Art.5 alin.l „de indemnizația și stimulentul prevăzute de prezenta ordonanță de urgență beneficiază, opțional, oricare dintre părinții firești al copilului";.

Art.5 alin.2: „beneficiază de aceleași drepturi și una dintre persoanele care au adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament … precum și persoana care a fost numită tutore";.

Art.6 alin.l: „concediul și indemnizația lunară prevăzute la art.l, respectiv la art.2… se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art.5 alin.2, după data de l ianuarie 2006";.

Art.6 alin.3 : „durata de acordare a concediului prev.de art.l se prelungește corespunzător, în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept, în condițiile prev.la alin.l și 2 „.

Art.6. alin.4: „în cazurile prevăzute la alin.3, se acordă o singură indemnizație în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență";.

Art.7: „Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se acordă în situația în care solicitantul îndeplinește cumulativ următoarele condiții… c) locuiește împreună cu copilul/copii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora";.

De asemenea, și textele corespunzătoare din N. de aplicare a OUG nr. l48/2005, aprobate prin HG nr.l0., folosesc aceleași sintagme, cu referire la copil , iar prin art. 3 alin.l se stabilește că „ potrivit disp.art.2 alin.l și 2 din prezentele norme metodologice, prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii „.

Este real că nici un text din ordonanță nu face vreo diferență între o naștere simplă și o naștere multiplă, dar textele de lege nici nu pot fi interpretate restrictiv, în sensul că și în această situație persoanei îndreptățite i s-ar cuveni o singură indemnizație.

Din analiza, prin coroborare, a textelor aplicabile, cu expunerea de motive, rezultă intenția legiuitorului de a se acorda această indemnizație pentru creșterea copilului, fiind evident că atunci când se nasc gemeni, premisa pentru stabilirea indemnizației trebuie să fie alta.

Dacă în situația în care, în timpul concediului pentru creșterea copilului până la 2 ani, se naște al doilea copil, măsura de protecție instituită de art.6 alin.4 fiind aceea a prelungirii corespunzătoare a concediului, chiar dacă se acordă în continuare doar o indemnizație de 600 lei, este inechitabil ca în situația reclamantei să se plătească doar o singură indemnizație, fără a fi instituită o altă măsură de protecție care să țină cont de realitățile unei familii cu doi copii.

In acest context, se poate invoca distincția reglementată de textul art.5 alin.2 și a art.6 alin.l din OUG nr.l48/2005 potrivit căreia cei doi gemeni ar putea fi adoptați de aceeași familie ori, familii diferite care ar fi îndreptățite să primească indemnizație pentru fiecare copil.

Din această perspectivă se creează o crasă inechitate dar apare chiar inuman ca părinții firești ai gemenilor să nu fie tratați cu aceeași unitate de măsură, doar pentru că N. au definit nașterea ca fiind „. pe luna a unuia sau mai multor copii";.

Din această perspectivă, tribunalul a înlăturat disp.art.3 alin.l din

Norme ca adăugând la un act normativ de rang superior, ceea ce contravine disp.art.4 alin.3 și art.l2 lit.b din L. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

De altfel, instanțele de judecată sesizate cu excepția de nelegalitate a disp.art. 3 alin.l din Norme, au admis excepția, considerând nelegală prevederea art.2 alin.3(din N.…aprobate inițial prin HG nr. 1., devenit art.3 alin.l (cu același text), prin modificarea adusă prin HG nr. 1..

Înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat prin decizia de speță nr.

1. că acordarea indemnizației de creștere a copiilor trebuie făcută, în virtutea dispozițiilor OUG nr.1., prin raportare la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, fiind nelegale prevederea cuprinsă în art. 2 din Norme ( în prezent art.3, alin.l), întrucât completează actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă.

Împotriva hotărârii a declarat recurs A. J. pentru P. S. B. - N., solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii intimatei-reclamante.

În motivarea recursului s-a arătat că prin sentința civilă recurată a dispus anularea Adresei nr. 1472/0(...) și modificarea deciziei nr.5220/(...), obligând totodată pârâta A. J. pentru P. S. B.-N. să plătească reclamantei în plus cu 600 lei indemnizație pentru creșterea copilului începând cu data de

(...) până la data de (...) .

1. Cu aplicarea greșită a legii Tribunalul B.-N. a respins, prin sentința nr 3. excepția tardivității și inadmisihilității acțiunii pentru nerespectarea procedurii plângerii prealabile prevăzute de art. 7 din L. nr. 554/2004.

S-a invederat instanței să constate și să admită excepția tardivității acțiunii judiciare a reclamantei și pentru faptul de a nu o înainta instanței- în termenul de 6 luni prevăzut de art.l1 alin 1 din L. nr.554/2004.

Totodată s-a precizat faptul că reclamanta nu indica și nici nu dovedește că ar fi avut un motiv temeinic pentru a se afla în situația prevăzută la art.11 alin 2 din L. nr.554/2004.

Potrivit prevederilor art. 9 alin. (5) din OUG nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată prin L. nr. 7. cu modificări și completări, contestația formulată împotriva deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a cererilor de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ, nr.

554/2004.

D. nr. 5220/(...) privind aprobarea acordării indemnizației pentru creșterea copilului este un act administrativ unilateral, emis în temeiul OUG nr. 1..

Pe fond, D. nr. 5220/(...) a fost emisă potrivit prevederilor OUG nr.1., urmare a solicitării reclamantei, adresată P. mun. B. prin depunerea unei cereri-declarații, conform anexei 1 la N. metodologice de aplicare a OuG nr.

1., aprobate prin HG nr. 1..

D. nr. 5220/(...) a fost comunicată reclamantei la data 31.(...) și nu a fost contestată în termenele prevăzute de L. contenciosului administrativ.

Prin această decizie s-a aprobat, in mod legal, acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului in cuantum de 600 lei, începând cu data de (...).

Indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani se acordă pe durata concediului pentru creșterea copilului.

Prima instanța greșit a acordat dreptul începând cu data nașterii copiilor, respectiv (...), deoarece indemnizația pentru creșterea copilului se acordă începând cu data la care expiră concediul de maternitate, respectiv în cazul de față începând cu data de (...).

Conform prevederilor art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1., concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, ca și stimulentul lunar, se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii adoptați, luați în plasament sau în plasament în regim de urgență ori încredințați în vederea adopției. Textul menționat prevede acordarea indemnizației pentru naștere și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri.

Așa cum s-a menționat, art. 3 alin. (1) din N. metodologice de aplicare a prevederilor OuG nr. 1., modificate și completate de HG nr.1682/2008 aprobate prin HG nr. 1., definesc nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii.

Aceste prevederi se regăsesc și în OuG nr. 1. aprobată prin L. nr.

7., ca și în HG nr. 1..

Așadar, rațiunea acordării indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani are la bază prevederile art. 6 din OUG nr. 1., care, la alin. (4), fără a face distincție între nașterea simplă și nașterea multiplă, precizează în mod expres că se acordă o singură indemnizație în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept.

În Monitorul Oficial al României Partea a 1- a la data de 1(...) a fost publicată L. nr.239/l(...) - pentru modificarea art.2 din OUG nr.1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Pană la apariția acestei modificări a OUG nr.1., respectiv până la data de 15 iunie 2009, iar în conformitate cu prevederile art.78 din Costituția României" L. intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.", până la data intrării în vigoare a Legii nr.239/2009, respectiv 18 iunie 2009, în accepțiunea legiuitorului. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului constituie un venit de înlocuire a drepturilor salariale suspendate. Prin urmare, fiind strâns legată de concediul pentru creșterea copilului, nu poate fi acordată decât o singură indemnizație.

Aceste susțineri sunt invocate și de către Curtea Constituțională, în D. nr. 937 din (...), mai sus invocată, prin care s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din OuG nr. 1..

În considerarea deciziei sale, Curtea apreciază că "(...) apare ca firească acordarea unei singure indemnizații lunare, indiferent de numărul de copii rezultați în urma unei nașteri. întrucât aceasta este aferentă concediului pentru creșterea copilului, de care persoana îndreptățită beneficiază" în condițiile OUG nr. 1..

Nici un text de lege nu prevedea acordarea a două indemnizații pentru același concediu până la această data.

Măsurile de protecție socială prevăzute de actele normative invocate în speță, reprezentând indemnizație, respectiv stimulent pentru creștereacopilului, urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei și nu reprezintă măsuri de protecție a copilului, cum este alocația de stat pentru copii (fiecare copil al reclamantei beneficiază, ca măsură de protecție, de 200 lei/lună reprezentând alocație de stat pentru copiii).

Modificare adusă OUG nr.148/2008 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului prin L. nr.239/2009 - pentru modificarea art.2 din

OUG nr.1. prevede faptul că, cuantumul indemnizației prevăzute la art.l alin

1 din OUG nr.1. se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară de tripleți sau multipleți începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.

În acest sens, având în vedere cele de mai sus s-a considerat că reclamanta a fost îndreptățită să primească indemnizația majorată începând cu data de (...), data intrării in vigoare a Legii nr.239/2009, lege pentru modificarea art. 2 din OUG nr.1..

S-a invederat instantei ca in acelasi sens sunt si dispozitiile Deciziei nr.937/(...), a C. C. referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1. privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr.64/26.(...), prin care a fost respinsa aceasta exceptie, in raport cu art.16 din Constitutia Romaniei, republicata.

S-a constatat ca aceste drepturi se nasc exclusiv din considerarea calitatii pe care o are persoana indreptatita, fiind drepturi cu caracter personal, netransmisibile.

Curtea C. mai retine ca "sub acest aspect apare ca fireasca acordarea unei singure indemnizatii lunare, indiferent de numarul de copii rezultati în urma unei nasteri, intru cat aceasta este aferenta concediului pentru cresterea copilului, de care persoana indreptatita beneficiaza in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

Prin urmare, ratiunea legiuitorului care transpare din actele normative in discutie (OUG nr.1., HG nr.1025/2008) este unitara si evidentiaza, ca finalitate, sprijinirea familiei, prin realizarea unui echilibru social-economic si nu reprezinta o masura directa de protectie a copilului, cum este cea realizata prin alocatia de stat pentru copii.

Masurile de ocrotire a copilului fac obiectul de reglementare al altor acte normative, spre exemplificare L. nr. 6. privind alocatia de stat pentru copii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin decizia civilă nr. 1428/(...) s-a respins recursul formulat de A. J. pentru P. S. B. N..

În motivarea deciziei s-au reținut următoarele:

La data de (...) reclamanta a născut doi băieți gemeni, David și Denis.

În temeiul OUG nr.1. a formulat cerere pentru acordarea indemnizației aferente perioadei concediului de îngrijirea copilului.

Prin decizia nr.5220 /(...) intimata a recunoscut dreptul reclamantei la o singură indemnizație în cuantum de 600 lei.

În considerarea faptului că, potrivit OUG nr.1., este îndreptățită la două indemnizații pentru cei doi gemeni, reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 220/(...), înregistrată sub nr. 1472/(...).

Față de cele solicitate, pârâta a refuzat explicit să recunoască dreptul reclamantei, considerându-se, în principal, că a fost formulată tardiv contestația iar în subsidiar că partea are dreptul la o singură indemnizație.

Curtea reține sunt incidente dispozițiile OUG nr.1. respectiv art.5 conform căruia „(1) De indemnizația și stimulentul prevăzute de prezenta ordonanță de urgență beneficiază, opțional, oricare dintre părinții firești ai copilului.

(2) Beneficiază de aceleași drepturi și una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore.

(3) În situația persoanelor prevăzute la alin. (2), acordarea drepturilor prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, se face ținându-se seama de perioada de 12 luni anterioare datei la care, după caz, s-a aprobat adopția, a fost făcută încredințarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.";

Totodată, art. 6 din aceeași ordonanță prevede că: „(1) Concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006.

(2) Se ia în calcul la stabilirea celor 3 nașteri și nașterea survenită pana la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, în situația în care solicitantii drepturilor prevăzute de prezenta ordonanta de urgenta îndeplinesc condițiile de acordare a acestora după data de 1 ianuarie 2006.

(3) Durata de acordare a concediului prevăzut la art. 1 se prelungește corespunzător, în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natura a genera acest drept, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2).

(4) În cazurile prevăzute la alin. (3) se acorda o singura indemnizație, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență.";

De asemenea, art. 1 din H.G. nr. (...) stipulează că: "Beneficiază de drepturile prevăzute de de U. a G. nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare ordonanta de urgenta, oricare sau, în cazul prevăzut la art. 6^1 din ordonanta de urgenta, fiecare dintre părinții firești ai copilului, precum și persoana căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției, care a adoptat copilul, care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenta, precum și persoana care a fost numita tutore, denumite în continuare persoane îndreptățite, dacă acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) sunt cetățeni romani sau, după caz, cetățeni străini ori apatrizi; b) au domiciliul sau resedinta în România, conform legii; c) locuiesc împreună cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile și se ocupa de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora.";

Conform art. 2 din același act normativ: "(1) Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri survenite după data de 1 ianuarie

2006 inclusiv sau, după caz, pentru primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptati sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgenta, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela cu aceasta dată";.

Art. 3 stabilește că: "(1) Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din prezentele norme metodologice, prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.";

Conform art. 6, "(1) Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acorda pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului de naștere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4)-(7), care sa ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență.

(2) În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de actul constatator al nașterii sau de extrasul de naștere";.

Prin art. 8 se prevede că: "(1) În cazul în care persoana îndreptatită, beneficiară a concediului și a indemnizației lunare pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, naște în aceasta perioada unul sau mai mulți copii ori i se încredințează spre adopție, i se încuviințează adoptia, i se dau în plasament unul sau mai mulți copii ori este numită tutore, concediul pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 1 alin. (1) din ordonanța de urgență, se prelungește corespunzător până la încheierea duratei de acordare pentru cel din urmă copil, conform legii, a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) se acordă o singură indemnizație";. Din analiza acestor texte legale, se reține că interpretarea primei instanțe este corectă, ținând seama de faptul că ne aflăm în prezența unei sarcini gemelare și s-a cerut și pentru cel de-al doilea copil indemnizația.

Curtea a apreciat că prevederile textelor legale mai sus arătate trebuie interpretate în ansamblul lor, în sensul recunoașterii dreptului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului/copiilor, ca măsură concretă de protecție socială, în favoarea persoanelor îndreptățite, acordarea ei fiind condiționată, în mod justificat, doar de cerința existenței unei perioade contributive minime, condiție îndeplinită în speță.

Este relevantă, în acest sens, expunerea de motive ce se regăsește în preambulul O.U.G. nr. 1., conform căreia acest act a fost adoptat din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor…,

Este clară intenția legiuitorului de a preveni inechități în legătură cu acordarea indemnizației de creșterea copilului și această intenție a legiuitorului ar trebui să primeze atunci când se interpretează textele de lege la care s-a făcut referire mai sus.

Așa cum a statuat, în interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 1., în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din N. metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin H.G. nr. 1., „Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din O.U.G. nr. 1. la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. Definind nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea G. nr. 1. completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă";.

Chiar dacă decizia ÎCCJ nu se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat, ea poate fi reținută de instanță în considerarea interpretării pe care o dă implicit naturii juridice a indemnizației, anume ca un drept al copilului, astfel încât principiul nediscriminării între aceștia, după cum provin din sarcini simple sau multiple, să fie aplicabil la speță.

Mai mult, ÎCCJ statuează în mod expres că „va fi respinsă și susținerea recurentului că indemnizația lunară nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poate fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială";.

Instanța nu vede cum o sumă acordată independent de numărul copiilor rezultați dintr-o naștere constituie o înlocuire justă și în adevăratul sens al cuvântului a venitului salarial al părintelui aflat într-o atare situație, apreciind că, în interpretarea dată de recurentă, ea nu își îndeplinește rolul declarat.

Curtea împărtășește punctul de vedere mai sus exprimat în sensul că ordonanța nu definește nașterea, astfel că nu se justifică o interpretare diferită pentru faptul ce derivă din naștere față de celelalte situații generatoare ale drepturilor solicitate, singura concluzie logică, rațională și rezonabilă fiind aceea că în cazul nașterii elementul de referință trebuie să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor. Ori această situație a fost avută în vedere prin remedierile ulterioare făcute de legiuitor prin L. nr.239/2009.

În ceea ce privește excepțiile invocate atât la instanța de fond cât și în recurs, cu privire la tardivitatea și inadmisibilitatea acțiunii, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, așa cum în mod corect a reținut și tribunalul.

Astfel, cu privire la excepția tardivității, reclamanta a invocat motive temeinice, de natură să o repună în termenul prevăzut de lege pentru contestarea actului administrativ - îngrijirile speciale necesitate de către minori - iar în privința excepției inadmisibilității, există ,,contestația,, adresată organului competent , prealabil sesizării instanței. Mai mult, atitudinea pârâtei, care a refuzat să recunoască reclamantei dreptul la plata a două indemnizații, poate fi asimilată refuzului nejustificat, ipoteză în care plângerea prealabilă nu este obligatorie.

Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare A. UDEȚEANĂ

PENTRU P. S. B. - N., arătând faptul că, instanța respingând recursul a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare. S. admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.

În motivarea contestației, contestatoarea arată că prin D. C. nr.1428/2010, s-a respins recursul introdus împotriva Sentinței civile nr.3. a T. B.-N. pronunțată în dosarul nr.(...) deoarece, respingând recursul instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la faptul că, prima instanță, greșit a acordat dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului începând cu data nașterii copiilor, respectiv (...), deoarece indemnizația pentru creșterea copilului se acordă începând cu data la care expiră concediul de maternitate, respectiv în cazul de față începând cu data de (...).

Ori, instanța cu încălcarea prevederilor legale în vigoare și fără a ține cont de cererea de chemare în judecată a reclamantei G. C. I. care solicităanularea dispozițiilor cuprinse în adresa nr.l472/0(...), anularea Deciziei nr.5220/(...) și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie în baza căreia să plătească reclamantei suma de 1200 lei, cu titlu de indemnizație pentru ambii copii gemeni acesteia, începând cu data de (...), respingând recursul o omis să cerceteze considerentul din cererea de recurs referitor la data corectă a acordării indemnizației pentru creșterea copilului potrivit prev art.l0 alin 1 lit a din OUG nr.1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată prin L. 7. cu modificări și completări și art.20 alin 1 lit a din N. metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.1., modificate și completate de HG nr.1682/2008 aprobate prin HG nr.l 0..

Data corectă de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului este (...) data la care încetează, conform legii, concediul de maternitate întemeindu-i contestația în anulare pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, prevederile OUG nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin L. nr. 7., modificate prin L. nr.239/2009, pe prevederile N. metodologice de aplicare a OUG nr. 1., aprobate prin HG nr. 1..

Prin decizia civilă nr. 3209/(...) a C. de A. C. s-a admis contestația în anulare declarată de A. J. PENTRU P. S. B.-N. împotriva deciziei civile nr.

1428 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de apel C. pe care o anulează.

S-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la (...), termen pentru care au fost citate părțile.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța legal investită cu soluționarea contestației în anulare a reținut următoarele:

Conform dispozițiilor art. 318 alin. 1 C.p.c. ,,Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanta, respingând recursul sau

admițându-l numai in parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare,,.

În cazul concret dedus judecății suntem în prezența cazului de contestație în anulare reglementat de dispozițiile anterior enunțate ale art. 318 alin. 1 teza finală deoarece instanța care a soluționat recursul în sensul respingerii acestuia a analizat pe larg legalitatea și temeinicia sentinței recurate doar prin prisma dreptului pe care-l are reclamanta intimată de a primi două indemnizații de creștere a copilului, câte o indemnizație pentru fiecare dintre cei doi gemeni pe care i-a născut, însă a omis să se pronunțe cu privire la intervalul de timp pentru care reclamanta intimata are dreptul la plata acestor sume.

Astfel, în concret instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la faptul că prima instanță greșit a acordat dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului începând cu data nașterii copiilor, respectiv (...), deoarece indemnizația pentru creșterea copilului se acordă începând cu data la care expiră concediul de maternitate, respectiv în cazul de față începând cu data de(...). Aceasta a fost susținerea recurentei pe care instanța trebuia să o analizeze și să pronunțe o soluție în raport de normele incidente.

Rezumându-se să respingă recursul instanța a menținut soluția primei instanțe inclusiv cu privire la intervalul de timp pentru care reclamanta are dreptul la plata indemnizației pentru creșterea copiilor: (...)-(...) deși recurenta a adus numeroase argumente pentru o soluție diferită și a invocat în mod repetat ca motiv de recurs faptul că maniera în care acest interval afost stabilit nu este legală și temeinică. Fără a specula cu privire la temeinicia acestor argumente și a motivului de recurs instanța reține în această fază procesuală faptul că instanța care a soluționat recursul avea obligația procedurală de a soluționa și acest motiv de recurs. F. că nu a făcut-o atrage incidența motivului de contestație în anulare menționat.

Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 318 alin. 1, 319 și 320 C.p.c. instanța va admite contestația în anulare declarată de A. J. PENTRU P. S. B.-N. împotriva deciziei civile nr. 1428 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de apel C. pe care o anulează. Pentru rejudecarea recursului cu observarea motivului de modificare inițial omis instanța va stabili termen pe data de (...), termen pentru care se vor cita părțile.

Examinând recursul după admiterea contestației în anulare, instanța reține următoarele:

Din probațiunea administrată în cauză rezultă că la data de (...) reclamanta a născut 2 gemeni, iar ulterior a solicitat acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, fiind astfel emisă decizia nr. 5.520 din (...), prin care s-a stabilit că, începând cu data de (...), este îndreptățită să primească o indemnizație în cuantum de 600 lei lunar.

După comunicarea actului atacat, reclamanta s-a adresat cu o contestație prin care a solicitat mărirea cuantumului indemnizației la 1.200 lei lunar, având în vedere că a născut 2 copii.

A. J. pentru P. S. B. N. a respins contestația petentei prin adresa nr.

1472/(...), considerând că are dreptul la o singură indemnizație în cuantum de 600 lei.

Prima instanță a fost sesizată cu contestația îndreptată împotriva deciziei nr. 5520/2007 și a adresei nr. 1472/(...), reclamanta considerându- se îndreptățită la plata indemnizației de 1.200 lei lunar.

Curtea reține că sunt aplicabile speței următoarele texte legale: art. 5 din O.U.G. nr. 1., conform căruia: „(1) De indemnizația și stimulentul prevăzute de prezenta ordonanță de urgență beneficiază, opțional, oricare dintre părinții firești ai copilului.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (3) se acorda o singura indemnizație, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență.";

De asemenea, art. 1 din H.G. nr. (...) stipulează că: "Beneficiază de drepturile prevăzute de de U. a G. nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare ordonanta de urgenta, oricare sau, în cazul prevăzut la art. 6^1 din ordonanta de urgenta, fiecare dintre părinții firești ai copilului, precum și persoana căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției, care a adoptat copilul, care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenta, precum și persoana care a fost numita tutore, denumite în continuare persoane îndreptățite, dacă acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) sunt cetățeni romani sau, după caz, cetățeni străini ori apatrizi; b) au domiciliul sau resedinta în România, conform legii; c) locuiesc împreună cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile și se ocupa de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora.";

Conform art. 2 din același act normativ: "(1) Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri survenite după data de 1 ianuarie

Art. 3 stabilește că: "(1) Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din prezentele norme metodologice, prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.";

Conform art. 6, "(1) Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acorda pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului de naștere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4)-(7), care sa ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență.

(2) În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de actul constatator al nașterii sau de extrasul de naștere";.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) se acordă o singură indemnizație";.

Astfel, în opinia instanței, art. 6 alin. 1 și 4 din O.U.G. nr. 1. nu se referă expres la împrejurarea că, într-o astfel de situație, se acordă o singură indemnizație în cuantum de 600 lei lunar.

Din contră, analizând coroborat toate cele mai sus expuse, rezultă intenția legiuitorului de a acorda această sumă pentru creșterea copilului, fiind evident că, atunci când în urma nașterii rezultă gemeni, premisa de la care se pornește pentru stabilirea indemnizației este diferită.

Mai mult, alin. 4 al art. 6 vine în sprijinul susținerilor reclamantei, întrucât se referă la situația în care, în timpul concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, se naște al doilea copil, măsura de protecție instituită în acest caz fiind aceea a prelungirii corespunzătoare a concediului, chiar dacă se acordă în continuare doar cuantumul de 600 lei lunar.

Or, dacă în aceste condiții legiuitorul a prevăzut remediul prelungirii concediului, este inechitabil ca, în situația reclamantei, să se susțină legalitatea măsurii de plată a aceleiași sume, fără a fi instituită o altă măsură de protecție, care să țină cont de realitățile unei familii cu 2 copii. În același sens sunt, de altfel, și prev. art. 8 din H.G. nr. (...), care au fost în mod greșit invocate de către prima instanță pentru a justifica soluția de respingere a acțiunii reclamantei.

De asemenea, se remarcă că distincția susținută de către pârâtă nu este prevăzută și în situația reglementată de textul art. 5 alin. 2 și art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1., respectiv, teoretic, o familie ar putea să adopte/ia în plasament etc. simultan doi copii, iar pentru aceștia ar fi îndreptățită la acordarea sumei de 1.200 lei lunar.

Din această perspectivă, este cel puțin ciudat ca părinții firești ai gemenilor să nu fie tratați cu aceeași unitate de măsură, motiv pentru care, prevederile art. 3 alin. 1 din H.G. nr. (...) vor fi înlăturate de către instanță, întrucât este vorba despre un act normativ cu un rang inferior, fiind inadmisibil ca prin intermediul unor norme metodologice de aplicare a unui act normativ să se adauge la conținutul acestuia.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea apreciază că prevederile textelor legale mai sus arătate trebuie interpretate în ansamblul lor, în sensul recunoașterii dreptului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului/copiilor, ca măsură concretă de protecție socială, în favoarea persoanelor îndreptățite, acordarea ei fiind condiționată, în mod justificat, doar de cerința existenței unei perioade contributive minime, condiție îndeplinită în speță.

A susținut reclamanta, în mod întemeiat, că este clară intenția legiuitorului de a preveni inechități în legătură cu acordarea indemnizației de creșterea copilului și această intenție a legiuitorului ar trebui să primeze atunci când se interpretează textele de lege la care s-a făcut referire mai sus.

Nu poate fi reținută nici trimiterea pe care pârâta o face la decizia nr.

9. a C. C., întrucât aceasta s-a pronunțat doar asupra compatibilității textului art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1. cu prevederile constituționale, respectiv art. 16, însă respingerea excepției de neconstituționalitate, nupoate fi opusă judecătorului fondului, în sensul în care ea ar trasa direcții clare de aplicare și interpretare a acestui articol.

Astfel, Curtea apreciază că este atributul său exclusiv să aplice legea în spiritul său, într-o manieră echitabilă, fără însă ca prin aceasta să constate o încălcare a prev. art. 16 din Constituția României, raportat la starea de fapt care a făcut deja obiectul analizei contenciosului de constituționalitate, ci procedând la o analiză unitară și coroborată a textelor legale mai sus redate.

Recursul este fondat doar în privința momentului din care se acordă indemnizația de creștere a copilului.

Potrivit art.10 alin 1 lit a din OUG nr.1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată prin L. 7. cu modificări și completări și art.20 alin 1 lit a din N. metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.1., modificate și completate de HG nr.1682/2008 aprobate prin HG nr.l0. dreptul reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului se cuvine și se plătește după cum urmează: începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a

43-a zi de la data nașterii copilului, indiferent de persoana îndreptățită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată.

Deci data de la care se acordă această indemnizație este în cauză (...), indemnizația fiind acordată în interesul copiilor, fiind un drept al acestora.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 teza I

C.pr.civ., instanța va admite recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. S. B. - N. împotriva sentinței civile nr. 394 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B. N. pe care o va modifica în parte, în sensul că va obliga pârâta A. J. PENTRU P. S. B. - N. să plătească în plus reclamantei G. C. I. cu 600 lei lunar indemnizație pentru creșterea copiilor în perioada (...) - (...) și va menține restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. S. B. - N. împotriva sentinței civile nr. 394 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B. N. pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta A. J. PENTRU P. S. B. - N. să plătească în plus reclamantei G. C. I. cu 600 lei lunar indemnizație pentru creșterea copiilor în perioada (...) - (...).

Menține restul dispozițiilor sentinței.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. V. D.

Red. D.P. dact. GC

3 ex/(...)

Jud.primă instanță: N. O.

← Decizia civilă nr. 2356/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 173/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 149/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 149/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal