Decizia civilă nr. 150/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 150/2011
Ședința a 18 ianuarie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: D. P. G.: V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. B. M. și A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr.
2752 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu R.
T. și A. F. P. T. L., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare trimisă prin fax, din partea intimatului R. T., prin care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este legal investită să judece recursul în temeiul art. 10 alin. 2 din legea contenciosului administrativ. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar reține cauza în pronunțarea. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 2.752 din data (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Maramureș, s-a respins excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei D. G. A F. P. M.. Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea promovată de reclamantul R. T., în contradictoriu cu pârâtele: D. G. A F. P. M. - A. F. P. TG. L. și M. M. - A. F. PENTRU M. și în, consecință, s-a dispus anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 807/(...) emisă de A. Tg. L. și a deciziei nr. 18/(...) emisă de pârâta D. M. S-a constatat nelegalitatea încasării sumei de 3.157 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare cu chitanța seria T. nr. 1055692/(...), iar pârâtele au fost obligate să restituie reclamantului această sumă cu dobânda legală de 1 % pe zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea efectivă a sumei precum și la plata sumei de 743,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al U.E. un autoturism pe care a dorit să-l înmatriculeze fără plata taxei de poluare, însă pârâta A. Tg. L., prin decizia nr. 807/(...) a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată a sumei de 3.157 lei. Potrivit art. 90 par. I din T.ul de I. al C. E. prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. OUG NR. 5. este contrară art. 90 din T.ul de I. a C. E., întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second- hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. După aderarea R. la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegea consumatorilor. A mai învederat instanța de fond că incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de „. de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare. C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. Din perspectiva celor arătate, instanța de fond a apreciat că decizia pârâtei privind obligarea reclamantului la plata taxei de poluare este nelegală, astfel că a admis acțiunea reclamantului, cu consecința anulării actului administrativ, conform dispozitivului. Văzând și dispozițiile art. 274 C.pr.civ., tribunalul a obligat pârâtele să plătească reclamantului cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar Î. acestei hotărâri, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUNICIPIULUI B. M. precum și A. F. PENTRU M., solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant. În recursul declarat de D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUNICIPIULUI B. M. întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ. s-au adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii atacate, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată. În motivarea recursului său, pârâta susținut că prin contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de calcul, reclamantul nu aduce critici modului de calcul al taxei, ci contestă actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de calcul, astfel că este neîntemeiată sancționarea actelor administrativ-fiscale cu anularea lor, de vreme ce sub aspect fiscal nu se poate critica legalitatea lor. Pe de altă parte, pârâta consideră că instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., deoarece are atribuții în calcul taxei pe poluare, iar această sumă constituie venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionată de A. F. pentru M., iar restituirea taxei pe poluare și a dobânzii legale ar trebui să se facă tot de la bugetul A. conform art. 124 alin. 2 C.. In concluzie, nu organul fiscal, obligat prin sentința la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al plătii, si prin urmare nu are obligația legală de a asigura restituirea sumei, a dobânzii legale solicitate de acesta, precum și a cheltuielilor de judecată. În plus, dobânda legală fiscală pe care o solicită reclamantul nu se circumscrie situațiilor prev. de art. 117 C., astfel încât nici reclamantul nu a făcut plata în temeiul unui titlu de creanță care să fi avut un termen scadent de plată și care, prin nerespectarea lui să atragă impunerea de majorări de întârziere. De asemenea, dacă instanța de recurs are în vedere acordarea de despăgubiri sub forma dobânzii legale, pârâta consideră că aceasta nu poate fi acordată altfel decât ca daune interese prev. de art. 1088 alin. 2 Cod civil, de la data cererii de chemare în judecată. În privința legalității O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare, pârâta a arătat că în urma notificărilor emise de C. E., noua taxă a fost calificată ca o taxă de mediu, ceea ce conferă legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul protecției mediului C. E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii, derogatorii de la normele dreptului comunitar. În susținerea legalității O. nr. 5. pârâta a invocat și jurisprudența constantă a Curții de J. a C. E., deoarece dispozițiile art. 90 din T.ul C.E. nu este menit să împiedice un stat membru să introducă taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. În drept, s-au invocat dispozițiile O. nr. 5. și ale C.. În recursul declarat de pârâta A. F. PENTRU M. (AFM) se solicităadmiterea acestuia și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanța de fond nu s-a referit la practica C. relevantă cu privire la înțelesul și întinderea art. 110 din T.ul C.E. în materie taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română cu privire la cea comunitară. A., pârâta a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și fără temei legal, deoarece taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din T.ul CE. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al T.ului CE. Pe de altă parte, disp. art. 1 din O. nr. 5. stabilesc coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constitui venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A., în vedere finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, acest act normativ a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe plătite în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008. Prin urmare, pârâta consideră că atâta timp cât taxa pe poluare percepută pentru prima înmatriculare a autoturismului este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autoturism identic cu cel cumpărat de reclamant, scos din parcul auto național în aceeași zi cu cea în care s-a solicitat înmatriculare a primului, exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. În final, recurenta a susținut că nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face in temeiul O.G nr. 5., nefăcând nicio operațiune legată de acestea și nefiind titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, astfel încât nu poate fi obligată la plata unei dobânzi legale și a cheltuielilor de judecată. Prin întâmpinarea depusă, reclamantul R. T. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, având în vedere faptul că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plății taxei de poluare este în contradicție cu dispozițiile T.ului U.E., iar O. nr. 5. modificată este contrară art. art. 90 din T., din punctul de vedere al autovehiculelor înmatriculate în România după ce anterior mai fuseseră înmatriculate și în alte țări membre ale U.E., cât și cu dispozițiile art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. (f. 11- 13). Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a acteloratașate la dosar, Curtea de apel constată că sunt nefondate pentruurmătoarele considerente: Reclamantul a achiziționat autoturismul second-hand marca VW, cu nr. de identificare W., iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în România a plătit suma de 3.157 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanta T., nr. 1055692/(...). Prin cererea înregistrată sub nr. 807/(...) a solicitat calcularea taxei de poluare pentru autovehicule, iar prin D. nr. 807/(...) emisă de A. Tg. L. s-a stabilit suma de 3.147 lei taxă de poluare. Î. acestei decizii de calcul a taxei de poluare, reclamantul a formulat contestație înregistrată sub nr. 2493/(...) la D. M. și prin decizia nr. 18/(...) emisă de D. M. i s-a respins contestația ca neîntemeiată. E. unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecatii si plecând de aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. I. de recurs, urmărind modificările succesive ale O. nr. 5., constată faptul că raportul de drept fiscal s-a născut după data modificării O . nr. 5. prin O. nr. 2. si OUG nr. 7.. În consecință, compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei initiale a ordonantei. Analiza trebuie efectuată, în primul rând, prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambului ordonantei de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat d e criza financiară internațională ; - faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea lo curilor de muncă în economia românească , iar la un loc de muncă în industri a constructoare su nt 4 locuri de m uncă în industria furnizoare,, E. lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. nr. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,, asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea c alității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația c omunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării demăsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarata expres de către legiuitor nu lăsă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in România, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările OUG nr. 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Intr-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse in România, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., taxa de poluare incalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E. Discriminarea cu scop protecționist introdusă prin art. III alin. 1 din O. 2., principalul argument pentru constatarea incompatibilității dintre OUG 5. și dreptul comunitar a fost în vigoare până la data de (...), conform dispozițiilor exprese ale textului enunțat: ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,, E. real și faptul că, în cazul concret dedus judecății, raportul juridic de drept fiscal s-a născut după data de (...), la data de (...) când a fost emis actul administrativ fiscal contestat. Cu toate acestea, la data de (...) a fost adoptată OUG 117. pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule care prevede într-un unic articol faptul că ,, Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.,, În preambulul acestei ordonanțe de urgență G. recunoaște explicit faptul că dispozițiile art. III din O. 2. au încălcat dreptul comunitar, în concret art. 110 din T.ul de la L. (fostul art. 90 din T.ul de I. a C. E.) declarând expres că scopul acestei norme este acela de ,,punere de acord a de urgență nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din T.ul privind funcționarea Uniunii E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (T.ul de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu Uniunea E., pentru a asigura un timp rezonabil de 45 de zile pentru înmatricularea autovehiculelor care provin din statele membre ale Uniunii E. intrate în România până la 31 decembrie 2009…..,,. Executivul face abstracție de faptul că OUG 2. nu este în contradicție doar cu art. 110 din T.ul de la L. ci și cu art. 90 din T.ul de I. a C. E. care a devenit art. 110 în urma unei renumerotări, conținutul rămânând neschimbat. Prin această prorogare pentru un interval de 45 de zile a scutirilor de la plata taxei, discriminarea justificată de protejarea industriei interne se menține cu consecința menținerii incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar, pentru toate argumentele anterior expuse și pe intervalul de 45 de zile introdus prin noul act normativ analizat. În jurisprudenta referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze,chiar si potential, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajati sa aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. În urma modificărilor aduse prin O. nr. 2. si OUG nr. 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează in România si autoturismele second hand deja înmatriculate in România si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in România si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja înmatriculate in România, fie spre cele produse in România. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la forma a taxei de poluare valabilă până în (...). C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerintei de prima înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislația românească care intră direct pe piata mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie supuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate în România in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale. Așa fiind, cum motivele de recurs invocate de pârâte nu au fost găsite întemeiate, sentința pronunțată în cauză fiind legală și temeinică în totalitate, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ., în referire la art. 20 din L. nr. 554/2004, prezentele recursuri urmează a fi respinse, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursurile declarate de D. G. A F. P. M. și A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 2.752 din 06 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, A. A. I. C. I. D. P. V. D. G., Red.A.A.I.Dact.L.L.C/2 ex./(...) Jud.fond:S.O..
| ← Decizia civilă nr. 2516/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2327/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
