Decizia civilă nr. 2327/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2327/2011
Ședința publică din 24 mai 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I.
GREFIER : V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul J. A. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 5750 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., cauza privind și pe intimații D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. A C. C., recurent, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul declarat de chemata în garanție A. F. PENTRU M. este scutit de plata taxelor de timbru.
Recursul declarat de reclamantul J. A. nu este timbrat, lipsind dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 23,5 lei și timbru judiciar de
0,45 lei, recurentul fiind citat cu mențiunea timbrării fila 12 din dosar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) intimata D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A C. C., a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursurile în temeiul art. 31 alin. 3 C.pr.civ. Din oficiu, invocă excepția lipsei de interes în ceea ce privește recursul declarat de chemata în garanție A. F. PENTRU M.. Iar în ceea ce privește recursul declarat de reclamantul J. A., reținând că, deși acesta a fost legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 23,5 lei și timbru judiciar de 0,45 lei, fila 12 din dosar și că, acesta nu s-a conformat, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului și reține caua în pronunțare pe excepțiile invocate. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 5750 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocate de D. G. a F. P. a J. S., județul S., în nume propriu și în numele A. F. P. a comunei C. S-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului J. A., privind obligarea pârâtelor D. S. și A. C. la restituirea sumei de 2396 lei taxă de poluare cu dobândă aferentă. S-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului privind anularea adresei nr. 1230/(...) emisă de A. F. P. C., și ca tardivă acțiunea de anulare a D. de calcul nr. 230/(...). S-a respins cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., formulată de D. S. în nume propriu și în numele A. C. În motivare se arată că prin acțiunea sa reclamantul J. A., a chemat în judecată pârâtele D. G. a F. P. a J. S., A. F. publice C., solicitând anularea actelor administrative fiscale nr. 12. respectiv nr. 2., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2396 lei cu dobândă aferentă de la data achitării acesteia și până la data restituirii integrale a sumei.. Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând că a achiziționat un autoturism, marca OPEL din Italia pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în R. o taxă poluare în sumă de 2396 lei, reclamantul consideră nelegală această decizie, față de prevederile art. 90 paragraful 1 din T. privind Instituirea C. E.. Pârâta D.S. S. în nume propriu și în numele A. C. a depus la dosarul cauzei cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. - ministrul mediului B. (f.24-25) Prin întâmpinarea depusă, pârâta D. G. a F. P. S. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă în principal întrucât nu s-a parcurs procedura atacării deciziei prin care s-a dispus plata taxei, iar pe fond ca neîntemeiată pe motiv că taxa a fost achitată de petent în baza dispoziției legale în vigoare, iar suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor. Prin întâmpinarea depusă de chemata în garanție, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu a adus probe din care să rezulte fără nici un dubiu că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziționat autoturismul. Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei municipiului Z. la data de (...) suma de 2396 lei cu titlu de taxă de poluare aspect dovedit prin chitanța seria TS6 nr. 1797695 (f.10). Prin cererea nr. 1061 din (...), reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor, iar că prin adresa nr. 1230/(...) a A.F.P C. s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că suma solicitată nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor (f.8). Cererea de anulare a adresei nr. 1230/(...) este inadmisibilă în condițiile în care această adresă nu este un act administrativ ce poate fi atacat în instanță, ci exprimă poziția pârâtei și nu cuprinde dispoziții ce urmează a fi aduse la îndeplinire. Conform art. 107 alin. 1 din Codul de procedură fiscală actualizat, contestația împotriva actului administrativ fiscal se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. Cum D. de calcul nr. 230/(...) a fost comunicată cu reclamantul la aceeași dată la care a fost emisă, iar acesta solicită anularea acesteia la data de (...) cererea acestuia apare ca tardivă. Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă pe motiv că reclamantul nu a atacat decizia prin care i s-a stabilit obligația de plată a taxei de poluare este nefondată întrucât conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin. 1 din Ordinul nr. 1899/2004 emis de Ministerul Finanțelor Publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cereriide restituire în cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire. De altfel, în cazul în care o taxa a fost încasata in baza unei legislații interne contrara normelor comunitare, se aplică principiul confirm căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. In astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurala și îmbogățirea fără justa cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite(C.,cazul nr.68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum si cauza conexata nr.C-290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag..61-70). Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos. Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr. 208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008. În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 8 decembrie 2008. (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000). Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin Ordonanța de Urgență nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008. La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Conform art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2., „. de urgență a G. nr. 2. pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abrogă". În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 11 decembrie 2008. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009. În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 7., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 19 februarie 2009. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din L. nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități șiinstituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia E. și Fondul Monetar Internațional, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009. Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 1 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 12 noiembrie 2009. În data de 29 decembrie 2009 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr.117 prin care au fost exceptate de la plata taxei de poluare si autovehiculele M1 cu norme de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrica nu depășește 2000 cmc, precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4 , înmatriculate pentru prima data intr-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima data in R. în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Conform aliniatului 2 al acestui articol unic, termenul de 45 de zile este termen de decădere. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea Uniunii E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea Uniunii E.., cu același conținut. Instanța va face însa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitara în vigoare la data plății taxei de poluare în litigiu. Instanța a apreciat ca o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la U. E.. Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din Constituția României, dispoziții conform cărora: (2)„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (4)Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile aliniatului 2. „ Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea și funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor și principiilor Constituției României cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării României la U. E., definiție conform căreia acesta include, între alte acte normative, ";dispozițiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., și ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate în Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997."; Cu privire la competenta instanțelor de judecata de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțelenaționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis în cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituțional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.J.C.E. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr. 5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE. După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr. 1., O. al cărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat în vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima data în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare. Cum reclamantul a achiziționat autoturismul, marca OPEL, serie șasiu WOLOAHL4848072922, la (...) (f. 12), și a făcut demersurile pentru înmatriculare la data (...), când a achitat taxa de poluare, aceasta intră subincidența Legii nr. 5. în forma valabilă după 01 ianuarie 2010, când taxa de poluare nu mai este discriminatorie. Având în vedere aceste considerente, acțiunea reclamantului a fost apreciată nefondată și a fost respinsă. Cererea de chemare în garanție a fost respinsă, de asemenea, având în vedere că acțiunea principală este nefondată. Împotriva sentinței a declarat recurs A. F. PENTRU M. B., prin care a solicitat modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului. În motivarea recursului, recurenta arată că, în privinta analizei taxei prin prisma art. 90 din T. C. E. atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, instanfa de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 90 din T. C. E. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. Art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din Tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de J. a C. E., astfel încât taxarea autovehiculelor se impune a fi analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar, precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din OUG nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot sa impună asupra mărfurilor, precum autovehiculele, un sistem de taxare al cărui cauntum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C- 132/88 Con. C. E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de J. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa pe poluare este bazată pe elemente precum capacitatea cilindrică. normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc de decizii arbitrare. Principala critică adusă de instanța fondului noului sistem de taxare este aceea ca, in realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia CEJ în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem deimpozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import și, în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, încorporată într-un vehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehicule deja existente în parcul auto național, Curtea E. de J. s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T. C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor texte deja existente (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona nemeth, parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște, pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Prin urmare, OUG nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării taxei de către reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E.. Împotriva sentinței a mai declarat recurs și J. A., arătând că există oincompatibilitate între art. 110 din TUE și OUG nr. 5.. În acest caz Curtea E. de J. reține în jurisprudența sa că pentru aplicarea acestui text este nevoie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate; să existe un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă dă diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate influențând alegerea consumatorilor. Aplicând aceste condiții în cazul nostru, rezultă că, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii E. și care se înmatriculează în R. și autoturismele second-hand deja înmatriculate în R.; mai mult, existând un raport de cauzalitate între produsele interne și cele importate, prin efectul normei fiscale naționale se ajunge la discriminarea în sensul că norma fiscală - OUG nr. 2. și 7. - orientează alegerea consumatorului spre o anumită categorie de produse, respectiv spre cele deja înmatriculate în R., deoarece pentru acestea nu se plătește taxa de poluare. De asemenea nici criteriul primei înmatriculări nu este unul obiectiv, dacă ne raportăm la punctul de vedere al C. E. și jurisprudența CEJ, criteriu care face această taxă discriminatorie. Mai mult, produce și un efect protecționist asupra produselor naționale în raport cu cele comunitare. Motivarea instanței cu privire la faptul că începând cu (...) ar fi aplicabile în totalitate dispozițiile OUG nr. 5., este nefondată, deoarece OUG nr. 1. își încetează efectele în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare, respectiv la (...). Raportat la acest considerent, pe de o parte OUG nr. 50/2005 nu putea să-și producă efectele deoarece era în vigoare OUG nr. 1., iar pe de altă parte recurentul nu intră sub incidența acesteiordonanțe nr. 1., întrucât norma de poluare la autoturismul pentru care a solicitat restituirea taxei nu este nici nou și nu are norma de poluare 4 sau 5, așa cum prevede acest act normativ. Examinând recursurile, instanța constată următoarele: Recursul declarat de J. A. va fi anulat ca netimbrat, pentruurmătoarele considerente: Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentului i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din L. nr.146/1997. Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Dispozițiile art. 11 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează : Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanță. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioara. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art.20 alin 3 din L. nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin D. nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin L. fundamentală. Curtea E. a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra R., că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz). Constatând că recurentul, deși legal citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, nu a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, astfel că urmează a se aplica sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Recursul declarat de A. F. pentru mediu B. va fi respins ca lipsit deinteres, pentru următoarele considerente: Prin hotărârea ce face obiectul prezentului recurs s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului J. A. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. S. și A. F. P. a comunei C. și s-a respins cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.. Drept urmare, soluția pronunțată de prima instanță este favorabilă chematei în garanție recurentei A. F. pentru M. și, prin urmare, acesteia îi lipsește una dintre condițiile esențiale de exercitare a căii de atac, respectiv cea a interesului ca folos practic urmărit de cel ce exercită acțiunea sau oricare altă formă procedurală ce intră în conținutul acesteia. Deoarece în speță interesul recurentei nu întrunește cerințele impuse ca fiind legitim, juridic, născut și actual, personal și direct, excepția lipsei interesului în promovarea prezentului recurs este întemeiată, motiv pentru caree în temeiul art. 137 Cod proc.civ. instanța o va admite, urmând ca în baza art. 312 (1) Cod proc.civ., recursul declarat de A. F. pentru M.. Să fie respins ca lipsit de interes, iar recursul formulat de reclamantul J. A. să fie anulat ca netimbrat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E : Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de A. F. pentru M. împotriva sentinței civile nr. 5750 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o menține. Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul J. A. împotriva aceleiași sentințe. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A. I. A. C. I. V. D. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: M. K.
| ← Decizia civilă nr. 150/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5539/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
