Decizia civilă nr. 1530/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1530/2011
Ședința publică din 12 aprilie 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: D. P. GREFIER: V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. ȘI A. F. PENTRU M. - M. M., împotriva sentinței civile nr. 3990 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., cauza privind și pe intimata T. A. C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
P. de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, recurentele prin memoriile de recurs au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A : Prin sentinței civile nr. 3.990 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea precizată a reclamantei T. A. C., împotriva pârâtelor A. F. P. Z. și D. G. A F. P. A J. S. și s-a dispus anularea adresei nr. 31.439/(...) a pârâtei A. Z. și au fost obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 2.988 lei, reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă calculată de la data de (...) și până la restituirea efectivă. Prin aceeași sentință s-a admis cererea de chemare în garanție și a fost obligată chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtelor sumele necesare efectuării plății către reclamantă. În final, s-au respins excepțiile invocate în cauză. Prealabil analizei fondului pricinii, instanța de fond a analizat excepția inadmisibilității, reținând următoarele: Art. 1 alin. (1) din L. nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, tribunalul a apreciat că cererea reclamantului se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 554/2004. În privința excepției invocate de către chemata în garanție, tribunalul a menționat că având în vedere că prin petitele acțiunii sale, reclamantul solicită explicit anularea actului administrativ fiscal, încât nu se poate susține că cererea de restituire a taxei achitate în baza acestei decizii ar fi inadmisibilă. Asupra cauzei pe fond, tribunalul a reținut că prin chitanța T. nr. 4082288/(...), reclamanta a achitat în contul pârâtei suma de 2.988 lei, cu titlu de taxă de poluare (f.7 dosar fond). Prin adresa nr. (...) pârâta a respins ca cererea de restituire formulată de reclamantă. Potrivit O. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în R. și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O. a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în R., nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)]. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R.. Drept urmare, a învederat prima instanță, trebuie observat că taxa instituită prin O. nr. 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al Comunității E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța de fond a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E.. Sub acest aspect, a mai precizat tribunalul, s-a pronunțat și C.J.C.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Pentru cele ce preced tribunalul a constatat întemeiată acțiunea de reclamantei, motiv pentru care a admis-o astfel cum a fost formulată. În privința cererii de chemare în garanție, prima instanță a precizat că potrivit prev. H.G. nr. 585/2008 privind Normele metodologice de aplicare a O. nr. 5., taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior, este transferată și administrată de către A . F. pentru M., astfel că în baza art. 60 C.pr.civ., s-a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S. in nume propriu si în numele A. F. P. A M. Z. precum și chemata în garanție A. F. PENTRU M.(AFM), solicitând admiterea acestui,modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei. În recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. S., în nume propriu și în numele A. F. P. Z. s-a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamantă, în principal, ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca nefondată. De asemenea, s-a solicitat menținerea sentinței cu privire la admiterea cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M.. În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. si în considerarea dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit dispozițiile O. nr. 5. a admis acțiunea reclamantei si a dispus anularea adresei nr. 31439/(...) emisă de organul fiscal și obligarea sa, în solidar cu chemata in garantie, la restituirea sumei de 2.988 lei reprezentând taxa de poluare împreună cu dobânda legală aferentă calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective. De asemenea, a precizat pârâta, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității pe care a invocat-o, iar sentința recurată nu cuprinde motivele referitoare la acordarea dobânzii legale. Pe de altă parte, pârâta a învederat că reclamanta a solicitat anularea adresei nr.31439/(...) emisă de A. Z. si restituirea sumei de 2.988 lei, dar aceasta nu atacă un act administrativ în înțelesul art. 2 din L. nr. 554/2004, astfel că adresa a cărei anulare o solicită nu poate fi atacată pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 8 alin. 1 din actul normativ menționat. Din această perspectivă, pârâta a învederat că în condițiile de exercitare a acțiunii directe în contencios administrativ se numără și acelea ca actul atacat să fie un act administrativ, tipic sau asimilat. Având în vedere faptul că adresa nu constituie act administrativ, pârâta solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pe calea contenciosului administrativ. Referitor la aspectul respingerii cererii de chemare în garanție a A., pârâta a arătat că în conformitate cu art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M., iar în conformitate cu art. 5 alin. 4 din ordonanță, taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct, deschis la unitățile T. S. pe numele A. In concluzie, nu organul fiscal, obligat prin sentinta la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al plătii, si prin urmare nu are obligatia legală de a asigura restituirea sumei solicitate de reclamant. Drept, urmare, pârâta consideră că instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., deoarece această sumă constituind venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionata de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protectia mediului, iar hotărârea astfel pronunțată este opozabilă și A. F. pentru M.. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Referitor la acordarea de către prima instanță a dobânzii legale de la data introducerii acțiunii și până la restituirea efectivă, pârâta solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul ca taxa a fost încasată în temeiul O. nr. 5., act normativ care este in vigoare si pe care Curtea Constituțională, în numeroasele decizii emise cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstituționalitate a dispozitiilor O.nr. 5., l-a declarat ca fiind pe deplin constitutional. În concluzie, față de toate considerentele de fapt și de drept expuse, pârâta a concluzionat că taxa pe poluare este legală și temeinică, nu este în contradicție cu normele europene, neputând fi reținută discriminarea invocată de reclamantă Î n recursul declarat chemata în garanție A. F. pentru M.(AFM), se solicită admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecintă, rejudecând cauza pe fond, să se respingă acțiunea reclamantei. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă, deoarece reclamanta trebuia să atace un act administrativ și să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiind astfel incidente dispozițiile art. 7 alin. 1 din L. nr. 554/2004 cu referire și la disp. O. nr. 9. pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule și la cele ale art. 206, 207 și 209 din C.pr.fiscală, S-a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din T.ul Comunitatii E., în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privinta analizei taxei prin prisma art. 90 din T.ul Comunitatii E. atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, astfel cum va arăta în continuare, instanta de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 90 din T.ul Comunitatii E. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite. dar nu cu privire la legea româna. ci la cea comunitară. Pe de altă parte, se arată că reclamantul a plătit această taxă în conformitate cu legislația europeană, O. nr. 5. este un act normativ acceptat de C. E., prevăzând o grilă de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât acea indicată în grilă. A., s-a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei pe poluare în prima variantă, așa încât în baza unei cereri de restituire și a chitanței care dovedește plata taxei în perioada (...) - (...), plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. În acest context, pârâta mai menționează că nu pot fi reținute susținerile instanței potrivit cărora instituirea acestei taxe constituie o discriminare, deoarece Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă, sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T.ul C.E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. Prin urmare, O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării taxei de către reclamantă) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C.E. O altă critică formulată de chemata în garanție privește soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, considerând că în mod nelegal s-a dispus obligarea la plata către reclamant a acestora, deoarece în speță au prioritate prev. O. nr. 92/2003. În acest context, pârâta arată că acest nivel al dobânzii prevăzut de art. 124 Cod P. F. se poate acorda doar în situatia în care s-ar depăsi termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii prev. de art. 70 alin. 1 C.pr.fiscală. prin urmare, nu se cuvine plata daunelor începând cu data plății, așa cum a hotărât instanța de fond. Pe de altă parte, a apreciat că nefiind titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, nu poate fi obligată la plata vreunei dobânzi, motiv pentru care hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea prevederilor legale.. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu- zis al T. CE. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente: Reclamanta a achiziționat autoturismul second-hand marca Seat, model Cordoba, cu nr. de identificare W., iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit suma de 2.988 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanta TS5 nr. 4082288/(...), sumă stabilită prin D. nr. 64.865/(...) emisă de A. Prin cererea înregistrată sub nr. 27.722 din (...) la pârâta A. Z., reclamanta a solicitat restituirea taxei pe poluare și prin adresa nr. 31.439/(...) emisă de A. Z. i s-a respins solicitarea deoarece suma nu se încadrează în sumele de restituit contribuabililor conform art. 117 din O. nr. 92/2003. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie însă enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecatii si plecând de aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de către reclamant a procedurii administrative prealabile reglementată de art. 205 și următoarele din O. 93/2003, excepție invocată de pârâta A. F. P. a municipiului Z., Curtea a reținut următoarele: În opinia redactorului acestei decizii, aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C.J.U.E. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C.J.U.E. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ. Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu. În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C - 402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de Justiție a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral. În acest context instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei Curții de Justiție a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis. Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. A., a cea stă p roce d u ra nu ma i e ste p rivită d e că tre o rga nu l fisca l ca o mo d a litate în sp rijin u l co ntrib ua b ilu lu i prin care se o fe ră șa n sa a d ministraț iei să -și revo ce a ctu l a d ministrat iv fisca l n e l e g a l to ta l sa u p a rțial c i e ste invo ca tă ca o b a rie ră în ca lea restitu irii u n e i ta xe p e rcep u tă cu în că lcarea d rep tu lu i co mu n ita r, ta xă ca re a r tre bu ie rest itu ită d in o ficiu d e către o rga n ul a d ministraț iei ca re a pe rcep u t -o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R.. P. administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este un mijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări. În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă. Curtea admite că, de lege lata, accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară este limitat de reguli procedurale. Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat. Admitem că, în mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității și valorizarea principiului securității ordinii juridice. Cu toate acestea, instanța apreciază că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele : Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc sub imperiul primei forme a taxei pe poluare, la data de (...), forma OUG 5. analizată de către C. cu prilejul pronunțării deciziei în speța T. împotriva R.. Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de T ribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., exact varianta taxei analizată în cazul concret dedus judecății. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. A. fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Pentru toate aceste considerente, întemeiate pe dispozițiile art.20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 corelat cu art. 312 C.proc.civ. Curtea, instanța va respinge recursurile exercitate de către pârâta A. F. P. S. și chemata în garanție A. împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj, pe care o va menține în întregime. Fără cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E: Respinge recursurile declarate de D. G. A F. P. S. și A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 3.990 din 10 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. 4246/842010 al T.ui S., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 12 aprilie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, A. A. I. C. I. D. P. V. D. GREFIER, Red.A.A.I. Dact.H.C/2 ex./ Judecător fond:I. D.D.
| ← Decizia civilă nr. 3711/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3791/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
