Decizia civilă nr. 1653/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1653/2011
Ședința din data de 02 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. C.
JUDECĂTOR : M. S.
JUDECĂTOR : M. I. I.
G. : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții B. A. A. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 4540 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T. M., în contradictoriu cu intimații P. M. B. M. și N. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurenta B. M. asistată de reprezentanta recurenților, avocat P. L. și avocat C. Z. pentru intimatul N. C., lipsă fiind intimatul P. M. B. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care reprezentanții părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate a autorizației de construire și a adeverinței, cu consecința constatării nelegalității celor două acte administrative, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute oral în fața instanței, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial. În susținere se arată că în mod greșit instanța de fond a dat curs apărărilor formulate de pârâți cu referire la inadmisibilitatea acțiunii întrucât prin modificările aduse legii contenciosului administrativ prin L. nr.2. excepția de nelegalitate poate fi invocată oricând în cadrul unui proces și indiferent de data emiterii actului administrativ. Totodată, se arată că excepția de nelegalitatea a art.4 din L. nr.554/2004 , în forma modificată, a făcut obiectul unui control de legalitatea din partea C. Constituționale. De asemenea, se arată că instanța de fond, în mod greșit, a respins excepția invocată de recurenții reclamanți considerând că autorizația a fost emisă în condițiile reglementate de art.1 din L. nr.5., întrucât autorizația de construire se eliberează în conformitate cu dispozițiilor Legii nr. 5., la care seanexează documentația tehnică și dovada titlului de proprietate asupra terenului. Astfel, se arată că intimatul N. C. nu era proprietar pe terenul pe care a cerut extinderea, acesta a cumpărat construcția și terenul care nu a fost afectat de extindere. Cu privire la documentația tehnică depusă, se arată că acesta era incompletă și că nu poartă semnătura verificatorului de proiect și că deși în fața instanței s-a depus un dosar, completat ulterior, acesta nu a fost avut în vedere la obținerea autorizației. Mai mult, se arată că autorizația de construire a avut o valabilitate de 12 luni iar recepția lucrării se efectuează în anul 2004. Totodată, se arată că în dosarul nr.(...) al T. M. a fost admis recursul declarat și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare. Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial. În susținere se arată că cererea de constatarea a excepției de nelegalitatea a autorizației de construire este inadmisibilă întrucât potrivit dispozițiilor art. 4 din L. nr.554/2004 „legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate"; iar instanța de judecată trebuie să constate dacă soluționarea litigiului este condiționată de actul administrativ a cărui excepție de nelegalitate se solicită iar în prezenta speță legalitatea autorizației nu are influență asupra litigiului. În ce privește respingerea excepția de nelegalitate a adeverinței, se arată că are aceeași motivare, că la f.38 din dosarul de fond reiese că nu are caracterul unui act administrativ potrivit dispozițiilor art. 2 lit.c din L. nr.554/2004, nu este un act administrativ emis în regim de putere publică. De asemenea, se arată că deși în dosarul nr.(...) al T. M. s-a admis recursul declarat și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, instanța s- a pronunțat pe cererea inițială, nu a fost verificată dacă existența sau inexistența acelui act depinde soluționarea acestui litigiu. Mai mult, se arată că potrivit practicii Î.C.C.J. invocarea excepției de nelegalitatea fără limită de timp contravine principiului securității juridice, impune aplicarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se arată că nu se poate afirma că nu există semnăturile emitenților pe proiectul întocmit, întrucât acestea există pe versoul actului. În replică, reprezentanta recurenților arată că instanța, lăsând dosarul în pronunțare, a verificat dacă existența sau inexistența acelui act depinde soluționarea litigiului din moment ce a dat curs la probațiune. C U R T E A Deliberând reține că, Prin sentința civilă nr.4540 din 10 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al T. M. s-a respins excepția invocată de reclamanții B. A. și B. M. privind nelegalitatea Autorizației de construire nr. 375 din (...) și a Adeverinței nr. 26001 din 6 decembrie 2004 emise de P. municipiului B. M., în contradictoriu cu pârâtul N. C. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin actul administrativ unilateral nr. 375 din (...), eliberat de P. municipiului B. M., ca urmare a cererii adresate de pârâtul N. C., s-a autorizat executarea lucrărilor de construire extindere casă existentă situată în B. M., str. G. D. nr. 14, pe terenul situat în c.f. nr. 10642 nr. top. 1. și 1.. Din adeverința nr. 26001 emisă de P. municipiului B. M. la 6.XII.2004, a reieșit că la imobilul „. notat anterior în c.f. 10.642 nr.top. 1., s-a realizat o extindere pe orizontală și pe verticală, în baza Autorizației de construire nr. 375 din (...), urmare căreia construcția amintită se identifică pe nr. top. (...)/66 și 1519/22 pe care se află parte casă de locuit cu P + M nivele (f.10). Potrivit dispozițiilor art. 4 din L. nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, legalitatea unui act administrativ, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe calea unei excepții, din oficiu, sau la cererea părții interesate. A. norme legale au fost apreciate ca fiind constituționale prin D. nr. 426 din (...) pronunțată de Curtea Constituțională, care a apreciat că acestea sunt de acord cu dispozițiile art. 16 al. 2 și art. 126 al. 6 din Constituție precum și cu principiul stabilității raporturilor juridice. Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit jurisprudenței cristalizată în această materie, a apreciat că prin consecințele juridice pe care le produce admiterea unei excepții de nelegalitate asupra litigiului în cadrul căruia a fost invocată și mai cu seamă prin posibilitatea invocării excepției fără limită de timp, art. 4 din actul normativ menționat contravine principiului securității raporturilor juridice, situație ce impune aplicarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Pe de altă parte, autorizația de construire a fost emisă în condițiile reglementate de art. 1 din L. nr. 5., solicitantul acesteia având drept de folosință pe teren, ulterior obținând și ordin pe acesta. Susținerile reclamanților privind inexistența documentației necesare pentru eliberarea autorizației sunt infirmate de documentele tehnice aflate la dosar. Eventualele lipsuri și vicii ale documentației puteau fi invocate pe calea unei acțiuni în anulare în sensul art. 12 al. 1 din aceeași lege însă reclamanții nu au apelat la această cale. Celelalte aspecte privitoare la nerespectarea autorizației de construire în faza de executare, nu pot forma obiectul excepției de nelegalitate, reclamanții având posibilitatea să exercite o altă cale de atac. Cât privește adeverința nr. 26001 din 6.XII.2004 emisă de P., aceasta atestă o stare de fapt în baza căreia s-a procedat la notarea construcției în cartea funciară. Nemulțumirea reclamanților este legată de împrejurarea că pârâtul N. C. a devenit proprietar pe terenul corespunzător parcelelor nr. top. 1. și 1. în baza ordinului emis de prefect, însă acțiunea prin care ordinul a fost atacat în instanță a fost respinsă de către instanță. Așa fiind, excepția de nelegalitate este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare în temeiul art. 4 al. 2 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Cheltuielile de judecată solicitate de pârâtul N. C. nu au putut fi acordate atâta vreme cât acestea nu au fost dovedite. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții B. A. A. și B. M. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției de nelegalitate a autorizației de construire nr.375/(...) eliberată de P. municipiului B. M. și a adeverinței nr.26001/(...) eliberată de Primăria Baia Mare cu consecința constatării nelegalității celor două acte administrative și obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în fond - 2.504 lei și în recurs. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit a dat curs, instanța de fond, apărărilor formulate de pârâți cu referire la inadmisibilitatea acțiunii, pe considerentul ca actele administrative au fost emise anterior aparitiei Legii 554/2004 si ca exceptia de nelegalitate nu se aplica acestora, deoarece: exceptia de nelegalitate a fost introdusa, in mod expres, prin dispozitiile art. 4 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Daca initial exceptia putea fi invocata doar in ce privesc actele administrative emise dupa aparitia legii, prin modificarile aduse prin L. nr. 2., obiectul exceptiei de nelegalitate a suferit modificari de esenta. Arată că obiectul exceptiei a fost limitat la actele administrative individuale, insa sfera de acoperire s-a largit. Potrivit textului art. 4, astfel cum a fost el modificat si completat prin L. nr. 2., exceptia de nelegalitate poate fi invocata oricand in cadrul unui proces si indiferent de data emiterii actului administrativ individual. -Sintagma "indiferent de data emiterii acestuia", a primit si o explicatie, in cuprinsul art. II, alin. (2) din legea modificatoare. Potrivit acestui text, "exceptia de nelegalitate poate fi invocata si pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 554/2004, in forma sa initiala, cauzele de nelegalitate urmand a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ. " - Exceptia de nelegalitate a art.4 din L. 554/2004, in forma modificata, a facut obiectul controlului de legalitate din partea C. Constitutionale, care prin D. 4. a fost respinsa. In motivarea acestei decizii, curtea a examinat legalitatea acestui text si prin raportare la jurisprudenta C. E. si la art.6 din Codul bunei administrari aprobat prin R. C. din (...) a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei si a ajuns la concluzia ca nu sunt contrare acestuia. Aceasta hotarire este obligatorie pentru instante si, ca urmare, T. M. nu putea sa faca rabat de la aceasta, chiar daca a avut in vedere hotariri ale ICCJ, dar pe care nu le-a nominalizat si care puteau sa dateze din anii anteriori pronuntarii C. constitutionale. 2.Autorizatia de construire nu a fost emisa in conditiile respectarii art.1 din L. 5., asa cum sustine instanta, fara insa a examina si inlatura argumentele aduse de reclamanti atit prin notele de sedinta cit si prin concluziile scrise. Autorizarea executării sau desființării construcțiilor a fost si este reglementata de L. nr. 5. republicata in Monitorul Oficial nr. 3/(...) care, in capitolul 1, arte 1, prevede: "constructiile civile, industriale si agricole sau de orice alta natura, se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, eliberata in conditiile prezentei legi si a reglementarilor privind proiectarea si executarea construciilor. " Potrivit art. 6 din lege, "autorizatia de construire se emite în cel mult 30 zile de la inregistrarea cererii, la care se anexeaza, obligatoriu, documentatia tehnica formata din planul de amplasare a constructiei, planuri din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiva, functionala si infatisarea constructiei, intocmite la o scara convenabila de catre un proiectant autorizat pentru lucrari de constructii, persoana fizica sau juridica, precum si dovada titlului solicitantului asupra terenului. " In aliniatul urmator se prevede ca "documentatia tehnica trebuie sa fie verificata conform legii sa si contina si avizele legale necesare, pe functiuni, prezentate prin grija solicitantului". Reclamanții arată că prin examinarea actelor de la dosarul de autorizare, prin prisma dispozitiilor legale rezulta urmatoarele - în primulrand, ca paratul N. C. nu era proprietar pe terenul pe care a cerut extinderea si nici nu avea un alt drept asupra acestuia, astfel ca nu-i putea fi eliberata nicio autorizatie de construire-extindere. Din C. funciara nr. 10642 rezulta ca, in baza Contractului de vanzare- cumparare autentificat sub nr. 3721/1992 de N. de S., dreptul de proprietate asupra competintei lui Les V. I. si Les F. A. si sotia E., de sub Bl si 3, se intabuleaza cu titlu de drept de cumparare in favoarea lui N. C., casatorit cu N. D. In concret, paratul N. C. a cumparat constructia de pe top. 1., in suprafata de 98 m2 si terenul de pe top. 1., dar care n-a fost avut in vedere la extindere, intrucat nu se afla in apropierea casei. Din CF 10642 B. M. sub C 4 rezulta ca pârâtii intimati aveau un drept de folosinta doar pe suprafata de 100 mp, din care, pe 98 mp era ridicata constructia si care topografic face parte din parcela 1. si 1.. -In Certificatul de urbanism nr. 1. din (...), se mentioneaza in mod expres ca pentru faza de autorizare, beneficiarul este obligat sa prezinte "ordin de atribuire in proprietate a terenului". Coala funciara depusa, eliberata la (...), il indica proprietar al terenului pe S. R., cu titlu de lege si cu drept de folosinta pentru suprafata de 100 m2, compusa din top. 1. in suprafata de 2 m2 si 1., in suprafata de 98 m2, pentru fostii proprietari. -F.a de aceasta imprejurare, retinerea instantei ca aveau terenul in folosinta este eronata, iar despre proprietate nici nu poate fi vorba, ea fiind dobindita la peste 7 ani de la eliberarea autorizatiei si tocmai avind in vedere adeverinta a carei nelegalitate se cere. - In al doilea rand, documentatia depusa era incompleta, lipsind Proiectul tehnic intocmit de catre un arhitect autorizat, Proiectul de executie, vizat spre neschimbare, plansele semnate si stampilate (lipsesc detaliile fundatiei si patru fatade la locuinta si toate plansele la garaj) - In al treilea rand, documentatia tehnica nu a fost verificata conform legii, intrucat nu poarta semnatura verificatorului de proiect si nici viza arhitectului sef, dar nu contine nici avizele legale necesare pe functiuni, lipsa oricaruia dintre acestea, ducind la nulitatea autorizatiei. - In al patrulea rand, este de mentionat faptul ca in vederea eliberarii autorizatiei de construire-extindere s-a intocmit mai intai Referatul inregistrat sub nr. 35 din (...), din care rezulta ca s-a depus cererea, extras de carte funciara, contract de vanzare-cumparare, proiectul tehnic si de executie, planse fatade, desi in realitate aceste acte nu existau in totalitate si nu exista nici astazi. Majoritatea vizelor de pe acest act sunt conditionate sau negative, in esenta, rezultand ca nu sunt intrunite cerintele legale pentru autorizarea lucrarii. A fost nevoie de completarea documentatiei, care a fost reexaminata in baza Referatului nr. 28/(...) (referat ce poarta un numar mai mic decat primul, desi este intocmit la o data ulterioara)._Nici de data aceasta documentatia nu a fost completa, directorul tehnic din comisia de avizare nedandu-si acordul, lipsind cel al primarului, viceprimarului si secretarului, dar si al arhitectului sef. Lipsa vizei arhitectilor poate fi justificata de neintocmirea corespunzatoare a proiectului, care trebuia sa contina trei seturi de planse (cea existenta, situatia suprapusa si situatia rezultata), care la dosar nu se gaseau in totalitate, dar si pentru diferenta de denumire a obiectului autorizatiei a carei eliberare s-a solicitat. In certificatul de urbanism s-a mentionat "lucrari de extindere", in R. "extindere casa", iar in proiect "casa particulara S+ P+ 1 E si garaj exterior". De data aceasta, documentatia a fost completata cu o schita de dezmembrare, datata din 04.1997, fara viza, ce urma a ti folosita pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 si in care, la rubrica "proprietar dupa dezmembrare", apare N. C., dar si o schita de dezmembrare, purtind data de intocmire anul 2004, referitor la care se poate sustine fara putinta de greseala ca a fost depusa ulterior, cu scopul vadit de a completa dosarul initial si care nu continea intreaga documentatie prevazuta de lege. - In al cincilea rand, Autorizatia de construire nr. 375/(...) a fost eliberata pentru executarea lucrarilor de "construire extindere casa", nefiind semnata de secretarul unitatii administrativ-teritoriale si de arhitectul sef, in conditiile punctului 13 din art. 7 al Legii nr. 5.. - In ultimul rand, desi autorizatia de construire a fost eliberata la data de (...), cu valabilitate 12 luni de la eliberare, lucrarile au fost efectuate mult mai tarziu, cel putin aceasta rezulta din procesul-verbal de receptie, ce poarta ca data de intocmire (...) (la sase ani; si nu dupa executare). Comisia de receptie, dat fiind aria desfasurata a lucrarilor de extindere, nu a fost constituita legal, lipsind cei trei specialisti. Cu toate acestea, comisia constata ca lucrarile s-au executat in termenul prevazut in autorizatie, la nivelul exigentelor de calitate prevazute de legislatia in vigoare. Ca urmare, pe baza unei documentatii incomplete și care nu respecta cerintele Legii nr. 5. si in lipsa dovezii titlului solicitantului asupra terenului, autorizatia nu putea fi eliberata. Daca totusi ea a fost intocmita si predata solicitantului, dar s-a dovedit ca a fost emisa cu incalcarea prevederilor legale, in conformitate cu dispozitiile arte 12, alin. (1) din lege, pot fi anulate de instanta de contencios administrativ. Componenta dosarului prezentat instantei demonstreaza faptul ca, lE: eliberarea autorizatiei de construire a existat o minima, dar insuficienta, documentatie, cu acte intocmite in dispretul celor prevazute in lege, precum si ca dosarul a fost completat ulterior solicitarii lui de catre instanta, cu acte "conforme cu originalul" si nu in original, dar si ulterioare datei emiterii autorizatiei de extindere. A. imprejurari rezulta din examinarea actelor ce formeaza, in prezent, dosarul de autorizare, si din raspunsul pe care reclamantii l-au primit atunci cind au solicitat informatii in acest sens. Ultimul răspuns legat de aceasta problema a fost cel cu nr. 7239/7241/(...) al Serviciului Disciplina in Constructii din cadrul Directiei de U. din P. B. M. Potrivit acestuia, organul sesizat nu se poate pronunta cu privire la respectarea autorizatiei, intrucat lipseste documentatia tehnica originala, mai existand doar procesul-verbal de receptie datat din (...). Reclamanții-recurenți precizează că, procesul-verbal al comisiei de receptie a fost actul care a stat la baza eliberarii Adeverintei nr. 26001/(...). Prin aceasta, se atesta faptul ca, la imobilul casa, situat pe strada G. D., nr. 14, s-a realizat o extindere pe orizontala si pe verticala, in baza unei autorizatii de construire si care a servit la notarea casei in cartea funciara. Arată că adeverinta atestă în mod nereal ca extinderea s-a facut si pe top. (...)/66, necuprinse in autorizatie si pe top. 1. (de 34m2), care constituia calea de acces spre proprietatea reclamantilor. E. ordinului prefectului, care l-a facut proprietar al terenurilor la a caror constituire nu era indreptatit, a avut în vedere tocmai datele atestate prin aceasta adeverinta, producind astfel consecinte juridice și neimaifiind doar o constatare a unei stari de fapt, cum sustine instanta. Consecintele produse de aceasta adeverinta s-au produs si ulterior, atunci când, devenind proprietar pe top. 1. si 1., a obtinut eliberarea autorizatiei de imprejmuire, a carei anulare a facut obiectul dosarului nr. 114/1 00/20 1 O si sa modifice limitele de vecinatate. Analizând recursul declarat de către reclamanții B. A. A. și B. M. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041 C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente: Demersul judiciar al reclamanților vizează constatarea nelegalității autorizației de construire nr.375/(...) precum și a adeverinței nr. 26001/(...) eliberate de către P. municipiului B.-M., cererea fiind fundamentată pe dispozițiile art.4 din L. nr.554/2004. După cum rezultă din înscrisurile existente la dosar reclamanții au invocat această excepție odată cu concluziile scrise depuse iar instanța de fond a înțeles să sesizeze instanța competentă cu soluționarea cererii prin sentința civilă nr.1279 pronunțată la data de 14 aprilie 2010. Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că urmare a exercitării căii de atac a recursului, sentința civilă nr.1279/2010 a fost casată iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe urmare a admiterii recursului declarat de către reclamanții B. Din considerentele deciziei amintite anterior rezultă că instanța de casare a reținut că Tribunalul Maramureș a pronunțat o hotărâre fără administrarea probatoriului necesar, că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. S-a stabilit, de asemenea, că, după casare, instanța de fond urmează a aprecia (…) dacă se impune ca excepția de nelegalitate și completarea de acțiune să fie judecate împreună cu acțiunea inițială respectiv dacă există o legătură între acestea și se impune un probatoriu comun (…). Se poate conchide, așadar că la momentul la care instanța de recurs este investită cu analizarea legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de către instanța de fond în soluționarea excepției de nelegalitate și, implicit a legalității și temeiniciei investirii instanței cu soluționarea excepției de nelagalitate, actul de investire nu mai există, sentința civilă nr.1279/2010 a T. M. fiind desființată urmare a casării cu trimitere spre rejudecare. În aceste condiții, Curtea va aprecia că soluția care se impune conform art.312 alin.1 și 5 C.pr.civ. raportat la art.4 din L. nr.554/2004 este aceea a admiterii recursului, a casării hotărârii recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu prilejul rejudecării instanța de fond va verifica dacă urmare a îndrumărilor primite prin decizia de casare a sentinței nr.1279/2010 a T. M., instanța de fond înțelege să judece împreună cu acțiunea inițială excepția de nelegalitate invocată prin concluziile scrise de către reclamanți sau, dimpotrivă dând eficiență dispozițiilor art.315 alin.3 C.pr.civ. PENTRU A. MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții B. A. A. și B. M. împotriva sentinței civile nr.4540 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. M., pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 2 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. A. C. M. S. M.-I. I. L. F. Red.M.S./A.C. 2 ex. - (...) Jud.fond.I. V.
← Decizia civilă nr. 4170/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2060/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|