Decizia civilă nr. 2955/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2955/2011
Ședința din data de 05 iulie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR R.-R. D. G. D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții O. B. PRIN P. și P. O. B. împotriva sentinței civile nr. 5202 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta SC C. M. SA și pârâta SC C. SA, având ca obiect - pretenții.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA D in examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 5202 pronunțată la data de (...) în dosar nr. (...) al T.ui M. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a Primăriei orașului B. respinsă acțiunea precizată promovată de reclamanta SC C. M. SA, în contradictoriu cu pârâta P. orașului B. respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC C. M. și în consecință a fost admisă în parte acțiunea precizată promovată de reclamanta SC C. M. SA în contradictoriu cu pârâții O. B. și P. orașului B. obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 115.658,62 lei, sumă ce se va actualiza cu rata inflației aplicabilă la data plății efective, cu penalități de întârziere de 0,02 % pe zi de întârziere începând cu data de (...) și până la achitarea integrală a debitului.
Totodată, în baza art. 246 C.pr.civ., s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecata cererii de chemare în garanție a SC C. SA.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin contractul de lucrări nr. 20564/(...) încheiat între P. orașului B. în calitate de achizitor și SC C. SA, SC C. M. SA și SC A. G. C. SRL în calitate de executanți, aceștia din urmă s-au obligat să execute și să finalizeze lucrarea „Rețea de C. și S. de E., Z. B. - B. - R..
Prin acordul de asociere nr. 444/(...) părțile asociate, respectiv SC C. SA, SC C. M. SA și SC A. G. C. SRL au convenit să participe în comun, ca parteneri la licitația pentru adjudecarea lucrărilor din cadrul proiectului
„Rețea de C. și S. de E., Z. B. - B. - R., iar prin actul adițional la acordul de asociere părțile asociate au stabilit fizic și valoric categoriile de lucrări dindevizul ofertă pe care le va executa fiecare și asupra cărora le revine responsabilitatea tehnică și financiară.
Situația de plată cuprinzând lucrările executate de reclamantă până la sfârșitul lunii noiembrie 2008 (filele 18 - 25) au fost însușite și semnate de dirigintele de șantier numitul N. I. D., în baza acestora fiind emisă factura fiscală nr. 0000101/(...) pentru suma de 115.658,62 lei.
De asemenea, dirigintele de șantier a semnat și procesele verbale pentru verificarea calității lucrărilor (filele 28 - 32), fapt ce denotă că lucrările executate sunt corespunzătoare calitativ.
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 pct. 20 din Anexa 1 la O. nr.
595/(...) pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier
(în vigoare la data semnării proceselor verbale pentru verificarea calității lucrărilor) printre obligațiile diriginților de șantier se numără și urmărirea realizării lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuției acestora, și admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul semnării situațiilor de lucrări de către dirigintele de șantier, instanța a admis cererea privind obligarea pârâților la plata sumei de 115.658,62 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de reclamantă până în luna noiembrie
2008, sumă ce se va actualiza în funcție de rata inflației, reținându-se faptul că prin actualizarea creanței se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei datorate.
Actualizarea reprezintă astfel schimbarea valorii unei creanțe certe și exigibile pentru a se acoperi deprecierea monedei naționale dintre data nașterii creanței și cea a plății, menținându-se aceeași putere de cumpărare a monedei.
Posibilitatea actualizării creanței în funcție de rata inflației este menționată și în contractul de lucrări, la art. 19.2 unde se stipulează că, dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 5 zile de la expirarea perioadei convenite, executantul are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de diminua ritmul execuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzător zilei de efectuare a plății.
Potrivit art. 13.2 din contract în cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligația de a plăti, ca penalități, o sumă echivalentă cu cota procentuală din plata neefectuată. Cota procentuală pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor va fi 0,02%.
Din analiza dispozițiilor art. 19.1 din contract reiese că achizitorul are obligația de a efectua plata către executant în termenul convenit de la emiterea facturi de către acesta, respectiv în termen de 30 de zile. În situația de față factura a fost emisă la data de (...), ceea ce înseamnă că obligația de plată a fost scadentă la (...), situație în care se va admite și capătul de cerere privind plata penalităților de întârziere, cu mențiunea că acestea se vor calcula începând cu data de (...) și până la achitarea integrală a sumei.
În ceea ce privește cumulul dobânzii legale cu penalitățile (stabilite prin convenția părților), s-a reținut că aceasta este inadmisibilă, deoarece penalitățile au aceeași natură juridică ca și dobânda legală, adică sunt daune-interese pentru întârziere, cu particularitatea că sunt stabilite anticipat de părți în cuprinsul unei clauze penale, situație în care se vor acorda acestea întrucât reprezintă voința părților.
În ceea ce privește precizarea depusă de reclamantă la data de (...) (fila
94) prin care solicită acordarea unor despăgubiri sub forma unor daune morale (20.815,38 lei) și daune interese compensatorii (36.810,38 lei pentru prejudiciile aduse societății de către pârâți, T. a reținut că este supus reparației numai prejudiciul direct, respectiv acele care se află în legătură cauzală cu faptul care a generat neexecutarea contractului în situația de față neputându-se stabili o legătură cauzală între faptul de a nu plăti contravaloarea lucrărilor executate și valoarea prejudiciului înserat în cuprinsul precizărilor. Pe de altă parte, în materia obligațiilor bănești nu există daune compensatorii. A., s-a apreciat că prin actualizarea sumei datorate în funcție de rata inflației și prin acordarea penalităților de întârziere de 0,02 % prejudiciul cauzat reclamantei prin neexecutarea obligației de către pârâți a fost acoperit integral.
Împotriva soluției menționate au declarat recurs pârâții, solicitândadmiterea acestui, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În susținerea celor solicitate se arată că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei intimate și obligat P. la plata sumelor alături de O. B., după cum în mod greșit s-a dispus obligarea la plata sumei actualizate în funcție de inflație și respectiv la plata penalităților de întârziere. A., în dezvoltare se arată că în speță contractul a fost încheiat cu trei societăți reunite sub forma asocierii în participațiune, iar această asociere nu beneficiază de personalitate juridică, astfel că nu este posibilă promovarea în numele ori pe seama asociației a vreunui proces datorită lipsei calității procesuale a acesteia. Acțiunea formulată doar de către intimata reclamantă în ciuda faptului că temeiul contractual invocat în sprijinul acestuia presupune o asociere în participațiune, iar intimata nu a făcut o dovadă că acționează în numele asocierii. Mai mult, intimata, deși a formulat o cerere de chemare în garanție, a renunțat la aceasta ulterior, iar în aceste condiții, este evident că titularul dreptului material la acțiunea este liderul asocierii și nu intimata. Cu toate acestea, instanța s-a mărginit să examineze interesul, deși nu s-a invocat o excepție în acest sens și în condițiile în care nu se face justificare a calității procesuale active. Actul adițional ce a fost avut în vedere de către instanță a fost comunicat și chiar dacă membrii asocierii ar fi stabilit lucrări ce urmau a fi executate sunt responsabili împreună și solidari față de investitor, acesta reieșind din modul de redactare al contractului încheiat de societățile asociate, toate având calitatea de executant. S. susțineri că obiectul lucrărilor a căzut în sarcina sa nu pot justifica calitatea așa cum a reținut instanța de fond.
În privința obligării P.ui la plata sumelor, arată recurenta, că nu se poate reține calitatea, întrucât în calitate de autoritate executivă potrivit art. 21, art. 23 din L. nr. 215/2001, fără patrimoniu propriu nu poate fi obligat la plata unor sume datorate în temeiul unui contract administrativ încheiat de unitatea administrativ-teritorială.
Cu privire la actualizarea sumei în funcție de rata inflației, se arată că în condițiile contractului se impunea recepția lucrărilor, iar un proces-verbal nu a fost încheiat urmare a deficiențelor ce au fost constatate. Reținerile instanței de fond că lucrările au fost recepționate de dirigintele de șantier sunt eronate, întrucât intimata a depus la dosar procese-verbale de verificare a calității lucrărilor ce devin ascunse, care s-a efectuat pe măsura executării lucrărilor și nicidecum proces-verbal de recepție. Mai mult, actele depuse nu corespund exigențelor instituite prin prevederile H. nr. 2., potrivit cărora recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții, ci este actul prin care investitorul declara că acceptă, preialucrarea cu sau fără rezerve și acestea se pot da în folosință. De altfel, din cuprinsul actelor nu rezultă două aspecte - dacă procesele-verbale ce devin ascunse corespund situațiilor de plată aferente lunii noiembrie de care se prevalează intimata, dacă anexele dovedesc execuția completă a lucrărilor. În cazul de față nu există nici măcar un proces-verbal de recepție, analiza nu determină dacă lucrările - calitatea corespunde realității, iar în această situație nu a fost acceptată plata.
În fine, cu privire la penalitățile acordate, se arată că factura nefiind acceptată la plată nu poate fi considerată scadentă. Factura a fost emisă de intimată cu nerespectarea dispozițiilor contractuale, condiții în care nu pot fi susținute dispozițiile art. 19.1 privitor la scadență. În al doilea rând, se arată obligarea la plată fără a limita cuantumul la nivelul debitului nu are în vedere dispozițiile legale aplicabile la data încheierii contractului, respectiv L. nr. 4. privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale și respectiv, faptul că nu există nicio mențiune expresă în cuprinsul contractului cu privire la penalități.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului cu obligarea la cheltuieli în considerarea că susținerile instanței sunt corecte. A., se arată că prin contractul nr. 2. societățile asociate au încheiat un acord prin care au convenit să participe ca parteneri și au stabilit fizic și valoric categoriile lucrărilor din devizul ofertă pe care le vor executa și asupra responsabilității tehnice și financiare. Din modul de redactare al contractului are dreptul să pretindă contravaloarea lucrărilor pe care le-a executat și în această situație, calitatea procesuală activă cât și interesul este deplin justificat.
Referitor la susținerea recurentei în sensul că în mod greșit s-a dispus obligarea P.ui la plata sumelor se arată că este nefondată, întrucât potrivit art. 62 din L. nr. 215/2001, primarul reprezintă orașul sau comuna în relațiile cu autoritățile.
De asemenea, se arată că este nefondată și susținerea recurentei privind plata deoarece până la sfârșitul luni noiembrie 2008 lucrările au fost însușite și semnate de dirigintele de șantier, iar faptul că lucrările au fost executate corespunzător rezultă din procesele-verbale încheiate de acesta. Î. că nu s-a întocmit procesul-verbal de recepție nu este imputabil atâta timp cât comisia trebuia compusă și convocată de recurenți,
Nefondată, se arată de intimată, este și critica cu privire la plata penalităților, deoarece aceasta rezultă din convenție în situația în care nu se onorează facturile, iar dispoziția invocată nu mai este în vigoare, astfel că la data executării contractului sunt aplicabile în mod strict prevederile contractuale care reprezintă voința părților și nu poate interveni.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului, de normele juridice incidente, Curtea reține că sunt în parte întemeiate.
În acest sens, se reține ca un prim argument adus de recurentă constă în aceea că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei intimate. Î.-adevăr, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel ce ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății - calitate procesuală pasivă. Reclamantul fiind cel ce pornește acțiunea trebuie să justifice calitatea părților prin indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa. Prin demersul său, reclamanta intimată a arătat că în condițiile contractului încheiat încontextul asocierii și în baza celor convenite cu participanții în executarea contractului de lucrări la care s-au angajat a efectua lucrări, însă contravaloarea lucrărilor facturate în noiembrie 2008 nu i-a fost plătită. În sprijinul celor susținute a depus contractul de lucrări, acord asociere, act adițional la asociere. Prin acest ultim act în calitate de participanți - societățile au convenit asupra categoriilor de lucrări pe care le execută și asupra cărora le revine responsabilitatea tehnică și financiară (respectarea prevederilor proiectului și caietului de sarcini). A., societatea reclamantă potrivit actului arătat s-a angajat a executa și răspunde pentru următoarele categorii de lucrări: stație epurare, rețea de canalizare DN 200, DN 160, valoare cămine proc. și ex. DN 250 - 200 - 160 - valoare cămine DN 315 -
400 - 500. În derularea asocierii și a contractului de execuție intimata a executat lucrările la care s-a angajat. Situatia lucrarilor a fost insusita si semnata de dirigintele de santier,care a si semnat procesele verbale de verificare in contextul atributilor instituite prin 0. nr.595/2007. Din valoarea lucrărilor parte a acestora nu a fost achitată. Așadar, se poate observa că în condițiile asocierii, a contractelor încheiate reclamanta a justificat calitatea procesuală.
Se susține însă de recurentă că prin contractul încheiat s-a avut în vedere asocierea și astfel liderul asocierii ar fi titularul dreptului de a promova acțiunea. Susținerea nu poate fi reținută de vreme ce prin contractul de lucrări nu s-a prevăzut vreo interdicție în privința executării sau plății și de vreme ce prin acordul de asociere ce a stat la baza achiziției părțile au convenit asupra sarcinilor ce revin fiecărui asociat, iar prin actul adițional ulterior s-a statuat asupra lucrărilor și responsabilităților. În baza acestor acte s-au executat mai multe lucrări și făcut plăți parțiale. Această modalitate de plată a contravalorii lucrărilor către societatea ce le-a efectuat a fost acceptată, la dosar nefiind depus vreun act de refuz a devizelor sau care să ateste că pentru lucrările executate de societatea asociata au fost făcute plăți liderului. Prin urmare, în lipsa unor acte care să releve o altă situație convenita de asociere,de neacceptat pentru celelalte lucrări a modalității convenite de societățile asociate susținerile nu pot conduce la concluzia reținută de recurentă. Ca atare, față de actele dosarului reținerile primei instanțe cu privire la excepție nu pot fi considerate greșite.
Cu toate acestea, reținerile instantei în privința obligării P.ui la plată sunt greșite. A., se reține că în condițiile actului normativ în temeiul căruia a fost încheiat contractul de lucrări OG 3., autoritatea contractantă nu este P.. Acesta acționează doar în calitate de autoritate executivă și respectiv, reprezintă autoritatea administrativă. Prin urmare, în condițiile în care atribuțiile sale se rezumă la execuție/reprezentare nu se poate susține că acesta este autoritatea în măsură de a-și asuma obligații patrimoniale din contractele încheiate pentru și în numele autorității administrative. Chiar dacă P. a semnat actul acesta nu înseamnă că și-a asumat obligația în nume propriu, ci în numele autorității contractante - orașul pe care în reprezintă, obligațiile acestuia din urmă nefiind ale reprezentantului.
Așadar, în condițiile în care P. nu este decât reprezentant, iar autoritatea contractantă este autoritatea administrativă nu se poate susține că P. ar fi titularul obligației rezultate din contractul încheiat și că s-ar justifica calitatea procesuală pasivă, iar din această perspectivă, susținerile recurentei în privința lipsei calității procesuale a P.ui sunt întemeiate și vor fi admise.
Cât privește susținerea recurentului privind debitul/. pretinsă facturată trebuie făcute câteva precizări. Recurenta a afirmat că nu sedatorează suma, deoarece lucrările nu au fost recepționate .Aceste susțineri nu pot fi primite. Chiar în lipsa procesului verbal final de recepție în cauză nu pot fi ignorate situatile de licrari, procesele-verbale de verificare a calității lucrărilor încheiate de dirigintele de șantier. C. proceselor-verbale este în sensul că lucrările se realizează și nu este cazul remedierii lucrărilor conform proiectului. Aceste procese-verbale nu sunt încheiate cu obiecțiuni sau constatări deficiente. Prin urmare, în condițiile în care nu sunt consemnate obiecțiuni, nu se poate susține că lucrările nu au fost efectuate și nu au corespuns pentru că altfel să se considere că valoarea nu este datorată. Eventualele deficiențe pentru neconformitate - cu proiectul trebuiau aduse la cunoștința în condițiile în care conform obligațiilor asumate prin contract se impunea a asigura accesul oriunde se desfășura activitatea inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse și pus în vederea dirigintelui de șantier să supravegheze executarea și remedierea deficiențelor în condițiile în care potrivit aceluiași contract se putea rezolva recepția și pe părți. Ori actele depuse in probatiune nu atesta ca dirigintele de santier ar fi fost sesizat cu privire la deficiente de o alta persoana din cadrul autoritatii contractante pentru supraveghere remediere deficiente.Ca atare in lipsa altor probe procesele verbale incheiate ,situatiile semnate sunt cele ce atesta executarea,lucrarillor iar in acest context sunt asadar aplicabile prevederile contractuale 19.6 teza finala conform carora -plata ultimelor sume,pentru lucrari executate,nu va fi conditionata de eliberarea certificatului de receptie finala.Prin urmare fata de cele rezultate din acte,de cele convenite de parti retinerile instantei cu privire la sumele facturate- datorate pentru lucrari executate nu pot fi considerate gresite.
Gresite sunt insa retinerile instantei cu privire la rata inflatiei in conditiile in care prin argumentele aduse prin intermediul demersului introductiv nu se invoca o fluctuatie monetara,clauza invocata nu prevede nici o dobanda legala-ajustare cum se cere in petit si vizeaza o cu totul o alta situatie din cursul executarii nu situatia finala cum este cazul in speta care este convenita in sensul penalitatiilor.
De asemenea sunt gresite si reținerile instanței cu privire la cuantumul penalităților. A., se reține că potrivit Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale în vigoare la încheierea contractului, se prevede că „în contractele încheiate părțile contractante vor prevedea ca, în cazul neîndeplinirii în termen de 30 de zile de la data scadenței a obligațiilor prevăzute la art. 3 alin. (1), debitorii sa plătească, în afară sumei datorate, penalități pentru fiecare zi de întârziere.
(2) În contractele comerciale dintre părțile contractante, indiferent de forma în care acestea se încheie, în afară penalităților contractuale prevăzute la alin. (1), pentru compensarea prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau a neîndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, se pot include și daune-interese pentru neexecutarea totală sau parțială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.
(3) Totalul penalităților pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) și (2), nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul";.
Din normele enunțate reiese că regula este aceea că părțile pot conveni asupra penalităților pentru întârzieri în decontare, iar acestea nu pot depăși cuantumul sumei asupra cărora au fost calculate. Prin excepție, cuantumul se poate depăși dacă s-a stipulat expres acesta prin contract.
Cu alte cuvinte, penalitățile mai mari trebuie prevăzute expres prin convenția părților.
În speță, nu se poate reține clauza de agravare, părțile prin niciuna din statuările convenite referitor la nedecontarea/neonorarea în termen nu au prevăzut ca penalitățile pot depăși cuantumul sumei datorate.
Așadar, nefiind menționată expres în clauze voința părților ca penalitățile să depășească valoarea debitului la care sunt aplicate, se justifică limitarea conform art. 4 alin. 3 din lege, așa cum susține recurenta.
Așadar, față de cele arătate, în baza art. 312 C.pr.civ., Curtea va admite recursul și va modifica în parte hotărârea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de O. B. și P. O. B. împotriva sentinței civile nr. 5202 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în parte în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a P.ui O. B. și respinge acțiunea formulată de reclamanta S. C. M. S. împotriva P.ui ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Limitează valoarea penalităților de întârziere la cel mult valoarea debitului principal.
Înlătură obligarea pârâtului O. B. la plata ratei inflației.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.
F. T. M. H. R.-R. D. D. C.
Red.FT/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: M.P.
| ← Decizia civilă nr. 72/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4170/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
