Decizia civilă nr. 1992/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1992
Ședința publică din 13 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: AL H. S. JUDECĂTORI : A.-G. N.
D. M.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. Z. împotriva Sentinței civile nr. 5830 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimatul S. J. având ca anulare act de control taxe și impozite locale.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 5830 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. s-a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 3102/(...), invocată de pârâtele A. F. P. a M. Z. și D. G. a F. P. a J. S. și s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. J. și în consecință, a fost obligată pârâta A. F. P. a M. Z. să restituie reclamantului suma de 6444 lei încasată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare, conform chitanței seria TS3A nr. 2378025/(...) cu dobânda legală de la data de 5 iulie 2010 și până la plata efectivă. S-a respins cererea formulată de reclamant pentru anularea adresei nr. 3102/2010 emisă de pârâta A. F. P. a M. Z., ca inadmisibilă. Fără cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în vederea efectuarii primei inmatriculari in R. a autovehiculului cu nr. de identificare WV1Z(...)088078, reclamantul S. J. a solicitat pârâtei A. F. P. a M. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost solutionata prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit pentru plata suma de 11190 lei. In aceeasi data, reclamanta a achitat la T. din cadrul A. F. P. a M. Z. suma de 11190 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei nr. 2378025(f.7). Aceasta taxa a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevazute de O.. Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanței de U. nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. În perioada (...)-(...) însă se aplică taxele stabilite conform anexelor la O. nr. 5., în varianta inițială, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu mențiunea că în perioada (...)-(...), când a intrat în vigoare O. nr. 2., (care a fost abrogată la (...), prin O. nr. 2.) s-a plătit o taxa de poluare majorată, însă prin dispozițiile art. IV alin. 1 din O. nr. 2., taxele plătite conform anexelor la O. nr. 2. în perioada (...)- (...) se restituie până la valoarea taxelor instituite prin O. nr. 5., în varianta inițială. Prin cererea introductiva, reclamanta a arătat că reglementarea cuprinsă in O. nr.5. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. In conformitate cu modificarile aduse T.ui instituind Comunitatea Europeana prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind functionarea U. E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea Europeana a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind functionarea U. E., cu acelasi continut. Instanta a făcute însă referire in continuare la art. 90, respectiv la legislatia comunitara in vigoare la data platii taxei de poluare in litigiu. Instanta de fond a apreciat că o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la U. E. Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evalua conformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Pentru motivele aratate, instanta a respins cererea reclamantului pentru anularea adresei nr.3102/2010 ca inadmisibila, si a admis în parte acțiunea reclamantului, obligând pârâta A. F. P. a M. Z. la restituirea sumei de 6444 lei achitată cu titlu de taxa specială de primă înmatriculare. Î.ucât nu s-a dovedit culpa procesuală a pârâtelor, văzând dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea reclamantului pentru obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei hotărâri, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta D. G. A F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. a declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant. În motivarea recursului, pârâta a susținut că instanța de fond în mod nelegal a schimbat obiectul acțiunii determinat de reclamant prin cererea de chemare în judecată și anume acțiune în contencios administrativ în obligație de a face, respectiv restituirea unei sume ce a fost achitată, în prealabil, în temeiul legii, iar aceasta nu poate fi soluționată de instanța de contencios administrativ care este chemată să cenzureze un act administrativ emis de autoritățile publice. Astfel că fără o analiză a actului administrativ, respectiv decizia de restituire, instanța nu putea trece direct la a dispune restituirea sumei astfel achitată. Referitor la capătul de cerere privind acordarea dobânzii, pârâta consideră că în mod neîntemeiat instanța de fond a admis și acest capăt deoarece taxa de poluare a fost reținută în temeiul unul act normativ în vigoare, respectiv O. nr. 5. forma inițială - în vigoare la momentul reținerii sumei. Pe fondul cauzei, pârâta a precizat că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca nefondată pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. În acest context, pârâta a precizat că inițial taxa a fost definită ca taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, iar ulterior, în considerarea recomandărilor Comisiei E., a fost redefinită drept taxă de poluare pentru autovehicule prin O. nr. 50/(...), dar modalitatea de calcul a celor două taxe a fost diferită, O. nr. 5. prevăzând restituirea sumelor încasate în plus, peste cuantumul taxei de poluare și prin aceasta nu au fost încălcate drepturile reclamantului, respectiv art. 11 din O. nr. 5.. Pe de altă parte, pârâta a învederat faptul că soluția legală pe care trebuia să o pronunțe prima instanță trebuia să fie în raport de noile dispoziții legale din O. nr. 5. prin care legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada (...) - (...) și nu restituirea integrală a taxei, aceste dispoziții fiind de imediată aplicare și neîncălcând principiul neretroactivității legii civile în timp, așa cum greșit a reținut instanța de fond. În argumentarea poziției sale pârâta a invocat și deciziile nr. 499/(...) și 892/(...), prin care Curtea Constituțională a statuat că redefinirea unei taxe printr-un act normativ distinct față de cel ințial nu echivalează cu instituirea unei noi taxe, atâta timp cât natura juridică a celor două taxe este identică. Pe de altă parte, pârâta a susținut că natura juridică a taxei a rămas nealterată - taxă de poluare - ceea ce s-a modificat fiind doar modalitatea de calcul a acesteia și anume cuantumul ei, iar aplicarea art. 11din O. nr. 5. dă posibilitatea contribuabilului ce a achitat o sumă mai mare, în raport cu cea datorată, să-și recupereze suma plătită în plus, normă care, de altfel, îi este și favorabilă. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente: Reclamantul a achitat suma de 11.190 lei reprezentând taxă specială de primă înmatriculare, în temeiul dispozițiilor art. 2141-3 C. fiscal. Cu chit. Nr. 2378025/2007. Ulterior intrării în vigoare la data de 0(...) a O. nr. 5. privind taxa de poluare, reclamanta a solicitat pârâtei restituirea diferenței dintre taxa specială de primă înmatriculare achitată cu ocazia înmatriculării autoturismului și taxa de poluare. Cu referire la incidența la speță a prevederilor O. nr. 5., Curtea reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată cadiferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art. 2141 - art. 2143 C.fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din Tratat. Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamanta-intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de O. nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă menținerea ca legală a taxei speciale încasate sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de O. nr. 5.. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție. Împrejurarea că la nivelul U. E. s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor O. nr. 5. nu este contrară T.ui, nu are nicio influență asupra dreptului reclamantei de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile T.ui. Din această perspectivă, aplicarea O. nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantei. În consecință, față de cele menționate, în temiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ, văzând și dispozițiile. art. 20 al. 3 din L. nbr. 554/2004, se vor respinge recursurile declarate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 5.830 din 19 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2010. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, AL H. S. G.-A. N. D. M. GREFIER, M. ȚAR R ed.D.M. Dact.L.C.C/2 ex./ (...) Jud.fond.P. A.R.;
| ← Decizia civilă nr. 3864/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5570/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
