Decizia civilă nr. 2146/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.(...)

D. CIVILĂ NR. 2146

Ședința publică din 18 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T. JUDECĂTORI : M. H.

M. B.

GREFIER : M. ȚÂR

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta I. P. J. S. - S. P. C., R. P. DE C. ȘI Î. V. împotriva Sentinței civile nr.6945 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimatul M. M. A. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Recursul este formulat în termen.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă, OG nr.92/2003 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 6945 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului M. M. A. și a fost obligată I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. să înmatriculeze, în condițiile legii, fără plata taxei pe poluare, autovehiculul marca VOLKSWAGEN, serie șasiu WV2Z(...)007633, proprietatea reclamantului M. M. A. F. cheltuieli dejudecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele:

Prin cererea sa, partea reclamantă a solicitat, în contradictoriu cu pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a A., obligarea acestei instituții la înmatricularea autovehiculului marca Volkswagen, nr. de identificare WV2Z(...)007633, fără achitarea taxei pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de OUG nr.5., cu obligarea la cheltuieli de judecată.

Practic este vorba despre un autoturism care a fost inițial înmatriculat în Ungaria, stat membru al U.E., însă prin adresă pârâta a refuzat înmatricularea definitivă pe numele reclamantului sub motiv că nu a achitat taxa specială pentru autoturisme (mai precis taxa pe poluare pentruautovehicule, prevăzută de O. nr. 50/(...), publicată în M.torul O. nr.

327/(...)).

În susținerea cererii, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei speciale de poluare. A. cauzei de față, tribunalul reține că nefiind vorba despre „. taxei pe poluare";, nu ne găsim în prezența unei acțiuni în contencios administrativ-fiscal. Reclamantul invocă un refuz nejustificat din partea autorității pârâte de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, care se asimilează actului administrativ unilateral, în sensul art. 2 alin. (2) din L. nr.

554/2004 a contenciosului administrativ.

Trecând la soluționarea cauzei, instanța a constatat că starea de fapt dedusă judecății nu comportă nici un fel de discuții, nefiind dealtfel contestată, însă argumentele de natură juridică pe care partea reclamantă își întemeiază acțiunea, vizează două aspecte asupra cărora instanța este chemată să se pronunțe: unul se referă la libera circulație a mărfurilor în cadrul U. E., iar cel de-al doilea aspect privește interzicerea discriminării între produsele comunitare și cele naționale, sub aspectul impozitării.

Această împrejurare a dat naștere la diferite acțiuni în contencios- administrativ sau administrativ-fiscal, cu un conținut uneori ușor diferit, toate având însă aceeași finalitate și anume obligarea autorităților române la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate din spațiul U.E., fără achitarea unei astfel de taxe, sau restituirea taxei pe poluare deja achitate, practica judiciară majoritară fiind în sensul admiterii acestora.

R. este stat membru al U. E. începând cu 1 ianuarie 2007, astfel că sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R., conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Prin urmare, având în vedere aceste dispoziții din L. fundamentală, unde nu se prevede în mod expres că instanța de contencios constituțional din R. ar avea competența constituțională de a garanta efectul prioritar al normei comunitare față de dreptul național, tribunalul va ține seamă de principiile și regulile desprinse din hotărârea C. E. de J. în cauza Simmenthal II din anul 1978, unde s-a decis că eficiența deplină a dreptului comunitar ar fi afectată, dacă o regulă de drept intern ar putea împiedica o instanță, care are pe rol o problemă de drept comunitar, să nu o poată tranșa; în acest sens s-a statuat că "orice judecător național sesizat în cadrul competentei sale, are obligația de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, lăsând neaplicată orice dispoziție contrară a legii naționale".

Totodată Curtea E. de J. a dezvoltat constant conceptul de „. a dreptului comunitar"; ca principiu de drept și a accentuat principiul protecției judiciare efective, ca drept fundamental, având ca temei juridic art. 13 din C. europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a introdus și principiul răspunderii statului (5 martie 1996, în cauzele conexate ) respectiv obligația acestuia de a plăti despăgubiri pentru încălcarea prin propria sa legislație a dreptului comunitar, iar instanțele naționale trebuie să asigure eficiența practică a acestor principii.

Cu alte cuvinte, cadrul procesual dedus judecății nu se circumscrie unei acțiuni tipice în contencios administrativ sau administrativ-fiscal, întemeiată pe L. nr.554/2004 și/sau C. de procedură fiscală, fiind vorba în realitate despre o acțiune directă, întemeiată pe normele dreptului comunitar, și îndreptată practic împotriva S.ui Român, care, prinautoritățile sale administrative și fiscale refuză înmatricularea autovehiculului pe teritoriul R., fără plata unei astfel de taxe sau au perceput respectiva taxă pe poluare, prin încălcarea normelor de drept comunitar.

Din aceste considerente, tribunalul nu se va preocupa în dezlegarea pricinii, de aspectele pur formale ale cererilor introductive de instanță (care, așa după cum la început s-a arătat, pot să difere de la caz la caz, însă urmăresc același scop: scutirea de la plata taxei pe poluare) sau de apărările formulate pe excepții de ordin strict procedural, urmând ca această categorie de cauze să fie tratată în mod unitar, exclusiv prin prisma normelor și principiilor de drept comunitar.

Așadar, instanța fiind investită în primul rând cu dezlegarea unei probleme de drept, generată de o posibilă coliziune între normele juridice interne și cele ale U. E. , va trebui să găsească o rezolvare unitară, directă și echitabilă pentru toți subiecții de drept ce se găsesc în situații similare, raportat la normele dreptului intern și comunitar, aflate în vigoare la data ivirii situației juridice supuse judecății; acest tratament juridic se impune în virtutea principiului egalității în fața legii (nondiscriminării), ce este garantat atât de C. R. (art.16) cât și de C. (europeană) pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (art.14 și Protocolul nr. 12, privind interzicerea generală a discriminării), principiu ce a fost afirmat în repetate rânduri și de practica C., inclusiv în cauze îndreptate împotriva R. (a se vedea în acest sens: cauza Beian c/a R.). În acest sens, Curtea E. a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile naționale trebuie să elaboreze și să asigure aplicarea normelor juridice interne cu o claritate și o coerență rezonabilă, pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate.

Astfel, judecând pe fond cauza, în lumina normelor și principiilor de drept mai sus enunțate, tribunalul reține în continuare următoarele:

Prin O. nr. 5. aprilie 2008, publicată în M.torul O. din 25 aprilie

2008, s-au abrogat prevederile art. 2141 - 2143 din L. nr. 571/2003 privind

C. fiscal, fiind stabilit însă prin același act normativ cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehiculele, care se constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Astfel, potrivit art. 4 din O. nr. 5., obligația de plată a taxei pe poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. și respectiv la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire în art. 3 și 9 (forma în vigoare la data achitării taxei) și este o condiție prealabilă înmatriculării autovehiculului.

Pe de altă parte, în conformitate cu art. 90 paragraful 1 din T.ul de I. a C. E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Art. 90 din T.ul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul U. E..

Norma comunitară indicată se referă la interzicerea măsurilorprotecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse,prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.

Curtea E. de J. a statuat în acest sens că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia și care reprezintă în fapt o taxă de înmatriculare propriu-zisă, constituie o taxa cu efect echivalent în sensul art. 23 si 25 T.C.E. ( hotărârile 17 octombrie 1997 I. E.,C-90/94; P., C-

213/96). În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat deasemenea că art.90 T.C.E, vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se află deja pe piața interna și produsele din import ( hotărârile 29 aprilie 2004 E.,C-387/01 și din 05 octombrie 2006 O. si O. C-

290/05 si C-333/05).

Prin urmare, scopul general al art. 90 T.C.E., este acela de a asiguralibera circulatie a marfurilor. Acest articol se referă la impozitele si taxeleinterne care impun o sarcină fiscală mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparație cu produsele interne. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre ale U.E, în materie fiscală, de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. Locul și rolul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de T. este, în opinia unanimă a literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice. În timp ce art. 23-25 TCE stabilesc faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 TCE, interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea E. de J. „. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre";( cauza C- 393/04 și C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55).

Deși scopul declarat al adoptării OUG nr. 5., reprezentat de asigurarea protecției mediului, este în principiu corect, prin modalitatea de reglementare a taxei pe poluare, scade în mod evident interesul cumpărătorilor pentru autoturismele second-hand achiziționate din țările comunitare, măsura luată influențând opțiunea acestora. Cu alte cuvinte această taxă este de natură să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al U. E., cumpărătorii români fiind astfel determinați, din punct de vedere fiscal, fie să renunțe, fie să achiziționeze autoturisme noi sau second-hand, ce pot părea mai ieftine, deja înmatriculate în R..

Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intenția reală a legiuitorului, instanța va utiliza metoda de interpretare după scop

(teleologică).

Deși în expunerea de motive a OUG nr. 5. se arată că scopul legii este asigurarea protecției mediului, prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului , în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG 5., depus la P. sub nr. PL-x 536/(...) și disponibil pe site-ul C. D., este menționat in mod expres că dacă nu s-ar fipromovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării in R. a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime de peste

10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic, ceea ce însemnă că scopul real a acestui act normativ este o protecție a pieței interne de autovehicule față de autovehiculele second-hand achiziționate din spațiul U.E.

Este adevărat că O. 5., în formă actualizată, statuează prin art. 1 alin. (1) că"; taxa pe poluare pentru autovehicule se virează în bugetul F. pentru mediu și se manageriază de către A. F. pentru Mediu."; urmărindu-se în mod evident stabilirea neutralității fiscale a taxei însă, pe de altă parte, a rămas stabilit faptul că obligația de plată se naște, potrivit art. 4 lit. „a"; din același act normativ, „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.";. Cu alte cuvinte, prin direcționarea ei, taxa pe poluare are o aparentă neutralitate fiscală, însă prin scop și conținut, este similară taxei speciale pentru autovehicule instituită inițial prin art.214/1-2. Cod fiscal, pe care, de altfel, o înlocuiește ca denumire și destinație fără a-și pierde însă caracterul de impozit intern („măsură cu efect echivalent taxelor vamale";, în sensul definit de art. 28 din T.ul C. E..)asupra produselor similare importate din state membre ale U. E. .

Că nu este vorba despre două taxe diferite prin natura lor, rezultă și din considerentele care au stat la baza D. nr.802/2009 a C. C., privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O. nr. 5., republicată, în ansamblul său, unde se reține printre altele că, ";redefinirea unei taxe printr- un act normativ distinct față de cel inițial nu echivalează cu instituirea unei noi taxe, atâta timp cât natura juridică a celor două taxe este identică";

Este bine de reamintit în acest context că în anul 2007, C. E. a declanșat împotriva R. o procedură precontencioasă de atenționare (,,infringement,,) determinată la acel moment de prevederile C. fiscal referitoare la taxa specială de primă înmatriculare. Astfel, C. E. a adresat în luna martie 2007, o scrisoare de punere în întârziere S.ui Român în cuprinsul căreia se aprecia că taxa de primă înmatriculare contravine T.ului de aderare și jurisprudenței C. E. de J. iar instanțele naționale au constatat la rândul lor nelegalitatea acestei taxe, raportat la normele de drept comunitar.

Desigur că, o protecție adecvată a mediului ar fi presupus, în mod firesc, instituirea unei taxe pe poluare pentru toate autoturismele înscrise în circulație sau aflate în trafic, potrivit principiilor „. plătește"; și al egalității în fața legii (nondiscriminării) sau, cel puțin, în vederea înlăturării oricărei discriminări în viitor, pentru toate autovehiculele supuse unei noi înmatriculări în R..

Principiul „. plătește"; este un principiu de drept comunitar ce trebuie aplicat corect și cu prioritate față de o reglementare națională contrară și acesta implică regula conform căreia, partea responsabilă pentru producerea poluării trebuie să fie răspunzătoare pentru daunele provocate mediului; or, taxei pe poluare instituită prin OUG 5. îi lipsește caracterul de taxă de mediu pentru simplul motiv că faptul generator al obligației de plată nu îl reprezintă împrejurarea că autovehiculul poluează ci, prima înmatriculare a acestuia în R..

Dacă în legislația internă s-ar aplica riguros principiul comunitar „. plătește";, conform scopului său logic și firesc, taxa pe poluare ar trebui achitată după înmatricularea autovehiculului, altfel, se poate ajunge în situația paradoxală că, din varii motive, proprietarul dorește să renunțe la înmatriculare sau aceasta nu mai este posibilă, ceea ce însemnă căautovehiculul nu este susceptibil de poluare dar în același timp, nici nu poate pretinde restituirea taxei, deoarece a fost impusă, în condițiile legii, ca o cerință obligatorie în vederea înmatriculării și achitată anticipat tocmai în acest scop și nu ca o veritabilă taxă pe poluare. Prin urmare, instituirea taxei pe poluare în modalitatea aleasă de legiuitor nu rezistă nici la interpretarea normei legale prin metoda reducerii la absurd (ad absurdum).

Este unanim recunoscut atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja; judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T., să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Aceste prevederi comunitare au efect direct asupra ordinii juridice interne, de la data (...), odată cu aderarea R. la CE (în prezent Uniunea E., prin intrarea în vigoare a T.ului de la L., la data de 1 dec.2009) și se opun ca un stat membru să adopte dispoziții precum cele prevăzute de OUG 5., conform cărora pentru un autoturism produs în R. sau în alte state membre UE nu se percepe taxa pe poluare dacă a fost înmatriculat anterior în R., însă, se percepe o astfel de taxă dacă autoturismul, produs în țară sau în alt stat membru, este înmatriculat pentru prima dată în R., aceasta taxă fiind așadar o taxa cu efect echivalent , în înțelesul art.25 din T.ul CE, conform interpretărilor date de Curtea de Justiție E., după cum s-a arătat în precedent.

Totodată, in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare intre produsele naționale si produsele importate, sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxă si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala națională trebuie să diminueze sau să fiesusceptibilă să diminueze, chiar si potențial, consumul produselorimportate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, însă cu condiția ca această taxă să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci se impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. Taxa pe poluare introdusă prin disp. OUG nr.

5., reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei pe poluare, mai exact, a neutralității taxei.

Deși este evident că toate autovehiculele aflate în parcul național auto din R. poluează, doar pentru autoturismele înmatriculate prima dată în R., după data de (...), se plătește o taxă considerată de legiuitor drept o taxă de mediu. Cum respectiva taxă este legată în principal de momentul înmatriculării și doar în subsidiar se au în vedere și alte elemente (pentru stabilirea cuantumului), este evident faptul, că dincolo de efectul protecționist și anticoncurențial al acesteia se instituie și o discriminare, care nu poate fi justificată în mod rezonabil și obiectiv, între două categorii de persoane: deținătorii de autoturisme înmatriculate după data de (...), care plătesc taxă pe poluare pentru că poluează și deținătorii de autoturismeînmatriculate în R. înainte de (...), care poluează în egală măsură și nu plătesc taxă pe poluare; se încalcă astfel, prin normele juridice interne adoptate în materie de poluare și prevederile Protocolul nr.12 la C.

(europeană) pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării, instrument juridic internațional la care R. este parte încă din anul 1994 și care, de asemenea, are prioritate față de dreptul intern.

Pe de altă parte, atâta vreme cât diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule ( indiferent de denumirea acesteia), aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu în defavoarea autovehiculelor provenite din Uniunea E., în scopul reînmatriculării lor în R., trebuie observat că taxa instituită prin OUG nr.5., contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate.

Prin modificările succesive aduse OUG nr.5. prin O. nr.208/2008; 2. și nr.7/2009 s-au introdus începând cu data de (...) noi elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele pe poluare pe criteriul datei înmatriculării iar scutirea operează și ea după acest criteriu.

Potrivit art. III alin.(1) din O.U.G nr.2. „autovehiculele M1 cu norma depoluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum șitoate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, c are s e în matr icule az ă

pen tru pr ima d ată î n R. s au în al te s tate me mbre ale U. E. în per io ad a 15 decembrie 2008-31 dece mbr ie 2009 incl us iv, se excep te az ă de l a obl ig aț ia de pl ată a taxe i p e po lu are pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5..

Criteriul discriminatoriu al modului în care este percepută taxa pe poluare și caracterul vădit protecționist al producției interne de autovehicule, de această dată, rezultă mai ales din prevederile OUG nr.2., care exceptează de la plata taxei pe poluare anumite categorii de autovehicule, care se produc și în R..

Astfel, în preambului Ordonanței de urgență nr. 2., care modifică și completează OUG nr. 5. , se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesară având in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională; faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,,

În urma modificărilor aduse la Ordonanța de Urgență nr. 5., prin introducerea scutirii de la plata taxei pe poluare a unor categorii de autovehicule , C. europeană a declanșat o nouă procedură de „. și a emis un nou comunicat, înregistrat sub nr. IP/09/1012, la E., 25 iunie 2009, prin care a solicitat R. să își modifice legislația în ceea ce privește aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme.

Conform acestui comunicat, C. E. a solicitat R. informații în legătură cu legislația acesteia privind aplicarea unei taxe pe poluare pentru autovehicule.„C. consideră că prevederile legislației românești, conform cărora taxa pe poluare se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi .Această solicitare a fost transmisă sub forma unei

„scrisori de somare";, prima etapă a procedurii de încălcare a dreptuluicomunitar prevăzută la articolul 226 din T.ul CE. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător în termen de două luni, C. poate trece la a doua etapă a procedurii (emiterea unui aviz motivat) și, în final, poate prezenta cazul în fața C. de J. (…)

C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar. Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi(…)

În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia C.i, criteriul „primei înmatriculări"; nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor. În anumite cazuri, acesta ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre. Dosarul este înregistrat la C. cu numărul de referință 2..

Drept urmare,";luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu Uniunea E.";, Guvernul a adoptat OUG nr.117 din 29 decembrie 2010, publicată în M.torul O. nr.926 din 30 decembrie 2009, cu articol unic, care prevede următoarele:

(1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, în matr icul ate pen tru pr ima d ată într-un stat membru al U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, benef ic iaz ă de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule,

în cond iț iile în c are aces te a se în matr icule az ă pen tru pr ima d ată în R. în t er men de 45 de z il e de l a d ata in tr ăr ii în v igo are a prezen te i ordon anțe d e

urgenț ă. (2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că s-a stabilit un termen de grație până la care să fie înmatriculate anumite categorii de autovehicule, provenite din spațiul UE, stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2. și care au fost exceptate de la plata taxei pe poluare, însă, totuși, trebuie observat că scopul real declarat inițial, cu ocazia adoptării OUG nr.5., respectiv efectul protecționist al acestui act normativ în ce privește piața internă de autovehicule second-hand, s-a păstrat în continuare, ceea ce înseamnă că până în prezent nu a intervenit o modificare legislativă de substanță a reglementării taxei pe poluare, în concordanță cu normele și principiile de drept comunitar (european), la care s-a făcut pe parcurs referire. Mai mult, din analiza comparativă a celor două texte de lege rezultă că începând cu data de 15 februarie 2010, sunt exceptate de la plata taxei pe poluare doar autovehiculele, din categoriile indicate, înmatriculate pentru prima dată în R. (deci autovehicule noi) ceea ce însemnă că efectul protecționist al măsurilor stabilite prin OUG nr.2., privind producția internă de autovehicule, s-a accentuat în loc să se diminueze, iar în prezent OUG nr.5. are efecte mai restrictive, pentru piața autovehiculelor second- hand provenite din spațiul U. E., chiar și față de taxa specială de primă înmatriculare stabilită prin art.2131-2134 Cod fiscal

(neconformă cu normele de drept comunitar-european), care nu prevedea asffel de excepții.

În concluzie, instanța a constatat că dispozițiile legale, care au stat la baza refuzului de înmatriculare a autovehicului în litigiu, rămân în continuare fără aplicablitate, întrucât contravin normelor de drept comunitar și practicii C. E. de J. adoptată în materie de taxe, așa încât tribunalul a admis acțiunea în sensul celor solicitate, refuzul pârâtului fiind nejustificat.

În ce privește cheltuielile de judecată, acestea nu se justifică atâta vreme cât nu se poate reține o culpă procesuală din partea autorităților administrației publice, atributul interpretării legilor interne prin prisma normelor de drept comunitar, revenind exclusiv instanțelor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta I. P. J. S. - S. publiccomunitar regim permise de conducere si inmatricularea vehiculelor solicitând instantei de recurs ca prin hotararea ce o va pronunta in cauza sa admita recursul si sa dispuna casarea sentintei recurate, iar dupa rejudecare pe fond sa pronunte o hotarare de respingere a pretentiilor reclamantului (ei)

În motivare s-a arătat că:

In fapt, prin hotararea atacata, instanta de fond admite actiunea formulata de reclamant(a) si in consecinta obliga serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatricularea vehiculelor din cadrul Institutiei P. J. S. la inmatricularea autoturismului proprietate personala fara achitarea taxei pe poluare.

Considera criticabil acest mod de interpretare a legii deoarece OUG nr.5. cu toate modificarile si completarile ulterioare, stabileste cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la fondul pentru mediu si se gestioneaza de A. F. pentru Mediu, in vederea finantarii proiectelor si programelor pentru protectia mediului.

Conform art. 4 din OUG nr.5., obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in R., articol care statueaza ca "O. de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9".

Analizand compatibilitatea textului citat cu normele dreptului comunitar, apreciem ca in speta nu sunt incalcate prevederile art.90 din T.ul CE.

Astfel, potrivit dispozitiilor OUG nr.5., cu toate modificarile si completarile ulterioare, R., stat membru al C. E., nu supune direct sau indirect produsele altor state membre, impozitelor interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare.

Or, taxa pe poluare instituita prin OUG nr.5., nu poate fi asimilata impozitelor interne, deoarece aceasta taxa este perceputa pentru asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței

C. de J. a C. E., măsuri adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale, opozabile tuturor proprietarilor de autovehicule care, prin inmatricularea acestora in R., inteleg sa le utilizeze pe teritoriul nostru, contribuind astfel la poluarea mediului. Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evaluaconformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E. a carei jurisprudenta este obligatorie pentru intantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administratione delle finanze dello Stato/Simmenthal nr.C 106/77 ca " judecatorul national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand la nevoie pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislative sau prin orice al procedeu constitutional" .

Mai mult, masurile stabilite prin OUG nr.5. sunt pe deplin compatibile cu prevederile art.85 si 90 din T.ul UE - taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal, asa cum rezulta din hotararile C. E. de J., dupa cum urmeaza - Cauza nr.112/84 Humblot - Hotararea din 09.05.l985, cauza nr.C - 47/88

C. UE in contradictoriu cu Danemarca - Hotararea din (...), cauza nr.C -

345/1993 Nunes Tadeu - Hotararea din 09.03.l995, cauza nr.C- 375/95 C. in contradictoriu cu Grecia - Hotararea din (...), cauza nr.C- 393/1998

Gomes Valente - Hotararea din (...); cauza nr.C 313/2005 Brzezinsk - Hotararea din (...): cauza nr.C - 74/2006 C. in contradictoriu cu Grecia -

Hotararea din (...).

Pe de alta parte, aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze in R. autoturisme second - hand importate din statele membre ale U. E., ci tuturor persoanelor care doresc sa inmatriculeze un autovehicul, indiferent de provenienta sau de vechimea acestuia, astfel incat nu se poate sustine caracterul discriminatoriu al taxei.

Caracterul taxei, instituit de OUG nr.5. ca fiind unul pe poluare, rezulta din dispozitiile art.l alin.2 (2), in care sunt enumerate categoria de programe si proiecte pentru protectia mediului care urmeaza sa fie finantate urmare a aplicarii acestui act normativ. Prin urmare, chiar daca legislativul nu a gasit o formula mai potrivita, prin conditionarea inmatricularii autovehiculelor de plata acestor taxe, acest aspect nu este de natura sa o transforme intr-o taxa de prima inmatriculare, cum era cea prevazuta de dispozitiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal si apreciata ca nelegala de practica judiciara.

Invederează C. si faptul, care nu trebuie omis, ca instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor si acordului dintre R. si C. E., astfel incat apreciază ca aceasta nu contravine legislatiei comunitare.

In sustinerea celor de mai sus, Curtea de A. C. prin D. civila 2. pronuntata la dosarul cauzei cu nr.(...), in considerentele prezentei, statueaza ca in mod constant Curtea de Justiție E." a aratat ca o consecinta a dreptului comunitar actual" este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehiculele un sistem de taxa al carui cuantum creste progresiv " si " ca sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrica sau clasificarea in functie de performantele de mediu, iar in conditiile in care taxa de poluare este bazata pe elemente precum cilindrul, normele de poluare chimica sau emisiile de dioxid de carbon, este evident ca aceste criterii de impunere sunt obiective si nu lasa loc unei decizii arbitrare" incheind prin a arata ca " actualul act normativ este in conformitate cu principiile jurisprudentei europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piata si care, in plus, pot fi contestate de contribuabil daca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa".

Cu referire la argumentul instantei de fond, ca in baza unui comunicat venit din partea C.i E., transmis sub forma unei" scrisori de somatie"(fila 6 alineatul 7) s-ar fi declansat procedura de incalcare a dreptului comunitar, recurenta face cunoscut faptul ca in J. O. al U. E. nr. C 2. din 5 februarie

2010, a fost publicata propunerea de clasare a plangerii nr. 2009/2002 care se refera la taxa pe poluare din R.. O atare solutie a fost data, dupa ce guvernul nostru a emis OUG nr.117/2009 de abrogare a OUG nr.2., in acest context, departamentul responsabil al C.i este de parere ca "autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare" si, in momentul de fata, se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor este conforma cu articolul 110 din TFUE.

Pentru considerentele aratate, solicita, in conditiile art.304 alin.1 pct.9 si 304 ind. 1 Cod de procedura civila, raportat la art.20 alin.1 din L. nr.554/2004, admiterea recursului, casarea sentintei atacate si, rejudecand cauza in fond, respingerea ca nefondata a actiunii reclamantului( ei) - intimate( e).

Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele:

Reclamantul a achiziționat în nov. 2009 un autoturism second-hand, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a solicitat Instituției P. înmatricularea acestuia fără plata taxei de poluare.

În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului

234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de

Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I.

T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului.

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că:

A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.

Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de J. (cauza Simmenthal).

Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 , 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta I. P. J. S., împotriva sentinței civile nr6945 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de I. P. J. S. - S. P. C. R. P. C. ȘI Î. A V. împotriva Sentinței civile nr. 6945 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al

T.ui S., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

F. T. M. H.

M. B.

GREFIER,

M. ȚÂR R ed.M.H./dact.L.C.C.

2 ex./(...) Jud.fond: S. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2146/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal