Decizia civilă nr. 482/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 482/2011
Ședința { F. publică} de la 04 F. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: G.-A. N. JUDECĂTOR: S. AL H. GREFIER: A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. A
J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEU S. și de către chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 2672 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., privind și pe intimatul-reclamant F. C., recurent având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai menționează faptul că la data prezentului termen de judecată s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimatul- reclamant.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza actelor existente la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 2.672 din 21 mai 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., s-a admis în parte acțiunea reclamantului F. C., și a fost obligată pârâta D. G. A F. P. S. -A. F. P. Z., în solidar cu chemata în garanție M. M.LUI - A. F. PENTRU M. B., să-i restituie reclamantului suma de 3.967 lei, taxă pe poluare, achitată cu chitanța seria TS5 nr. 1968993 /2009, la care se adaugă majorările legale de întârziere,calculate de la data achitării până la data restituirii. S-a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea adresei nr. 2334/(...). Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin chitanța seria TS5 nr. 1968993/(...), reclamanta a achitat la T. Z. suma de 3967 lei, cu titlu de taxă pe poluare prevăzută de O. 5.. Înscrisurile depuse la dosar atestă faptul că autoturismul au fost achiziționat din, țară membră a Uniunii E.; în urma deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule, reclamantul a solicitat restituirea sumei solicitate care i-a fost respinsă de AFP-Z. cu adresa nr. 2334/(...). Argumentele de natură juridică pe care reclamantul își întemeiază acțiunea vizează două aspecte: unul se referă la libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii E., iar cel de-al doilea privește interzicerea discriminării între produsele comunitare și cele naționale, sub aspectul impozitării. O. 50/(...) privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, a fost modificată și completată de O. 2..XII.2008. Potrivit dispozițiilor art. II din această nouă ordonanță „autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.. În conformitate cu art. III al aceluiași act normativ, prevederile de mai sus urmau a fi valabile până la data de 31.XII.2009. O. 208/2008 a fost abrogată prin art. I a O. 2..XII.2008 privind modificarea Ordonanței de U. a G. nr. 5. , pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Potrivit art. III din O. 2. „se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare stabilită prin O. 5., autovehiculele M1cu normă de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu normă de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale U.E. în perioada 15.XII.2008-31.XII.2009."; Din nota de fundamentare a acestei ultime ordonanțe de urgență rezultă că scopul său este păstrarea locurilor de muncă în economia românească,prin susținerea sectorului de automobile, ca urmare a scăderii piețelor auto, aspecte survenite ca urmare a gradului de adâncire a crizei financiare și economice din luna octombrie 2008. Având în vedere faptul că prin O. 2. s-a creat o discriminare nejustificată între persoanele care au achiziționat autovehicule în vederea înmatriculării, anterior datei de 15.XII.2008, a fost adoptată O. nr. 7 din (...), privind modificarea O. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. O. 5., în formă actualizată statuează prin art. 1 alin. (1) că"; taxa pe poluare pentru autovehicule se virează în bugetul F. pentru mediu și se manageriază de către A. F. pentru M.."; Prin această prevedere legală s-a urmărit în mod evident stabilirea neutralității fiscale a taxei. Pe de altă parte, s-a stabilit că obligația de plată a acestei taxe se naște, potrivit art. 4 lit. „a"; din același act normativ „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România";. Rezultă din cele ce preced, că actuala reglementare nu înlătură discriminarea produsă de normele legale anterioare, care au reglementat taxa specială de primă înmatriculare(art.214/1-2. Cod fiscal) deoarece taxa pe poluare se stabilește și în prezent tot raportat la ";. înmatriculare în România"; și nu conform principiului stabilit de legislația de mediu, acela că"; poluatorul plătește";. A., în cazul autoturismelor second-hand achiziționate din țările Uniunii E. se percepe taxa pe poluare la prima înmatriculare în România, fără ca aceeași taxă să fie percepută pentru autovehiculele autohtone în caz de revânzare, conform principiului egalității în fața legii, consfințit de art.16 alin.(1) din Constituție, fiind evident că noul proprietar se află într-o situație similară, prin reînmatricularea autovehiculului second-hand pe teritoriul R. Fiind în prezența unei discriminari negative între cele două categorii de cumpărători, se ignoră și prevederile din Protocolul nr. 12 la C. E.(…),privind interzicerea totală a discriminării, inclusiv prin acte normative cu putere delege, acest principiu de drept fiind asumat de toate statele semnatare (Înalte Părți Contractante), între care se află și România. Desigur că, raportat strict la legislația de mediu,se poate vorbi și despre o discriminare pozitivă, atâta vreme cât sunt supuse taxării doar autovehiculele înmatriculate după data de(...). Or, autovehiculele cu aceleași caracteristici tehnice, deținute anterior datei de (...) poluează în egală măsură ca și cele înmatriculate după această dată, ceea ce denotă că principiul „poluatorul plătește";,a fost ignorat de legiuitor cu desăvârșire; acest aspect nu vine însă în coliziune cu normele de drept comunitar privind impozitarea mărfurilor și serviciilor din spațiul Uniunii E., atâta vreme cât cele două categorii de cumpărători mai sus amintite se află pe poziții de egalitate din acest punct de vedere. Pe de altă parte, discriminarea pozitivă este permisă de practica C. în anumite circumstanțe, care sunt lăsate la aprecierea legiuitorului intern. Pentru ca taxa de poluare să fie una veritabilă și să poată contribui la limitarea consecințelor poluării, aceasta ar trebui astfel reglementată încât să fie obligatorie pentru toți deținătorii de autovehicule, sau, cel puțin, pentru toate autovehiculele supuse înmatriculării după intrarea în vigoare a actului normativ care o instituie,- indiferent de caracteristicile tehnice și țara de origine din spațiul C. E. (actualmente U. E.)- pentru ca această taxă să nu fie discriminatorie, în sens negativ. Această ultimă cerință se impune cu necesitate din perspectiva dreptului comunitar (european) deoarece art. 90 din Tratatul de instituire a C. E. prevede fără echivoc că „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare";. Analizând comparativ prevederile O. 5. cu textul mai sus evocat, se poate constata că, reglementarea taxei pe poluare prin actul normativ intern contravine dreptului comunitar chiar și numai dacă, se ia în considerare faptul că, prin măsura luată de autoritățile române- cu motivația la început arătată, ce excede scopului declarat prin însăși textul legii, acela de protecție a mediului- scade în mod evident interesul cumpărătorilor români pentru autoturismele second-hand achiziționate din țările comunitare, fiind protejată astfel producția internă de autovehicule. Or, după aderarea R. la U. E., nu este admisibilă favorizarea, în mod direct sau indirect a vânzarii autoturismelor noi fabricate în Romania și nici favorizarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România (ce pot fi considerate autoturisme naționale), atâta timp cât norma fiscală națională(de orice natură) diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (a se vedea în acest sens: C.J.C.E., Hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85 Cooperativa CO- FRUTTA S.R.L. - C. ADMINISTRAZIONE dell Finanze della STATO) Rezultă așadar, din cele ce preced, că taxa pe poluare,- instituită prin O. 5., astfel cum a fost completată și modificată - are doar o aparentă neutralitate fiscală, prin direcționarea ei, însă prin conținut este similară taxei speciale instituită prin art.214/1-2. Cod fiscal, ca urmare a condiționării sale de prima înmatriculare a unui autovehicul în România, păstrându-și astfel caracterul de impozit intern asupra produselor altor state membre ale Uniunii E. Prin modul de reglementare, tribunalul a menționat că taxa pe poluare are un vădit caracter discriminator față de produsele interne similare(autovehicule second-hand) cât și efecte restrictive privind liberacirculație a mărfurilor în spațiul Uniunii E., constituind „măsură cu efect echivalent"; în sensul definit de art. 28 din Tratatul C. E. Cum potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E.";…au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne"; și având în vedere că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestor principii, se constată că perceperea taxei în discuție este nelegală, prin prisma normelor de drept comunitar (european) la care s-a făcut referire, motiv pentru care tribunalul a admis acțiunea, în ce privește restituirea taxei pe poluare. De asemenea, a fost obligată și chemata în garanție, A. F. pentru M. - B., alături de cele două pârâte, să plătească reclamantului F. C., suma de 3.967 lei, reprezentând contravaloarea taxei pe poluare, cu motivarea că, taxa pe poluare se face venit la bugetul de stat (bugetul consolidat al statului) chiar dacă în conformitate cu prev. art.1 din OUG nr.5., se constituie venit la F. de M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului,astfel încât răspunderea celor trei instituții publice nu poate să fie decât solidară, conform competențelor legale care le revin privind administrarea finanțelor publice. Pe de altă parte, s-a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea adresei nr. 2334/2010 emisă de A. F. P.-Z., pe considerentul că aceasta nu este un act administrativ, în sensul definit de art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, generator de efecte juridice, ci doar o simplă operațiune tehnico-materială. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât chemata în garanție A. F. PENTRU M. cât și pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A ȘIMLEU S., solicitând admiterea acestuia și respingerea acțiunii formulate de reclamant. În recursul declarat de chemata în garanție A. F. PENTRU M. și întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. s-a solicitat modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantului. În argumentarea poziției sale, a susținut că soluția instanței de fond este nelegală și nefondată, fiind dată cu aplicarea greșită a legii și fără temei legal, deoarece taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE.. C. E. a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei, în care emisiile CO2 sunt luate în considerare la taxarea mașinilor E. 4 și E. 3, iar pentru autovehicule noi, cu o durată lungă de folosire, sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, criteriul principal de calcul fiind însă emisiile poluante. Rezultă dintr-o jurisprudență constantă că articolul 90 primul paragraf din Tratat este încălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import. Așa fiind, reclamantul a plătit această taxă în conformitate cu legislația europeană, O. nr. 5. este un act normativ acceptat de C. E. ca fiind compatibil cu aquis-ul comunitar, astfel că susținerile nu pot fi reținute susținerile instanței potrivit cărora instituirea acestei taxe constituie o discriminare. În plus, instanța de fond nu a observat că prin art. 8 din O. nr. 5. s-a prevăzut posibilitatea restituirii valorii reziduale. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al Tratatului CE. O altă critică formulată de pârâtă privește soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, considerând că în mod nelegal s-a dispus obligarea sa la plata către reclamant a acestora, deoarece, pe de o parte, nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, respectiv nu a emis decizia de calcul, iar pe de altă parte, virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul O. nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă în sarcina sa, astfel încât nu poate fi obligată la plata vreunei dobânzi și a cheltuielilor de judecată. În recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A ȘIMLEU S., se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj, în sensul respingerea acțiunii formulată de reclamant, a capătului de cerere privind acordarea majorărilor de întârziere și menținerea respingerii capătului de cerere privind anularea adresei ca inadmisibil. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond în mod nelegal a admis acțiunea și a dispus obligare D.G.F.P., A. Z. alături de chemata în garanție la restituirea sumei de 18.075 lei reprezentând taxă pe poluare cu majorările de întârziere, în condițiile în care A. Z. nu este parte, pârâta din această cauză fiind A. Ș. S. Pe de altă parte, pârâta a susținut că actul contestat de reclamant, respectiv adresa nr. 2.334/(...), nu este un act administrativ în sensul disp. art. 2 alin. 1 lit. c și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, cum corect a reținut instanța de fond și a respins ca inadmisibil acest capăt de cerere, astfel că nu poate face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. 1 din aceeași lege. Având în vedere aceste dispoziții legale, demersul judiciar al reclamantului nu se încadrează în prevederile textelor legale precizate, aceasta urmărind repararea unei pagube fără însă ca în prealabil, actul administrativ cauzator al pagubei să fi fost desfiintat. Fără a analiza actul administrativ prin care s-au stabilit în sarcina reclamantului obligații fiscale, pârâtele au opinat că instanța nu putea trece direct la a dispune restituirea sumei astfel achitată. Referitor la acordarea de către instanța de fond a majorărilor de întârziere, pârâta consideră că aceasta s-a făcut în mod nelegal, deoarece s-a acordat ceea ce nu s-a cerut, având în vedere faptul că reclamantul a solicitat dobânzi legale conform precizării de acțiune, iar A. Z. nu a fost parte în cauză. În opinia pârâtei nivelul dobânzii prev. de art. 124 C. se poate acorda doar în situația în care s-ar depăși termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii prev. de art. 70 alin. 1, or, inițial reclamantul a solicitat obligarea organului fiscal la restituirea contravalorii taxei de poluare prin cererea înregistrată sub nr. 2.250/(...) la care a primit răspunsul nr. 2.334/(...), deci în termenul de 45 zile menționat, iar conform art. 124 alin. 1 C., penalitățile de întârziere curg din ziua următoare expirării termenului, termen ce în speță nu a expirat până la primirea răspunsului către reclamant, condiții în care acestea nu se pot acorda. Pe fondul cauzei, pârâta a precizat că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca nefondată pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele: Referitor la fondul cauzei, Curtea reține: Analiza trebuie efectuată, în primul rând, prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor două ordonante de urgență. A., în preambulul Ordonantei de U. nr. 2. se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în lu n a octombrie, care r elevă o scădere i mportantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și m ăsurile de susține re a sectorului de a utomobile, afectat d e criza financiară i nternațională; - faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea lo curilor de muncă în economia românea scă , iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul că intenția legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. nr. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,, asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea c alității aerului și pentru încadrarea în valorile limi tă prevăzute de legislația c omunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței Curții de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarată expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru încadrarea în valorile limita prevăzute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. nr. 5. s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. nr. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a O. nr. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat în preambulul ordonantei a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. nr. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat în acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor în România, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second-hand, prin modificările O. nr. 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,, . Intr-un mod deloc întâmplător, categoria deautoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. nr. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E. A., în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala naționala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. nr. 2. si O. nr. 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează în România si autoturismele second-hand deja înmatriculate în România si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse în România si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intenția declarata de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, forței de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, în speta fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din Tratatul CE. A., prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislației romanești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a menționat doua aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerinței de prima înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislația româneasca care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fără să fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate în România în aceeași perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. Referitor la cererea de chemare în garanție, Curtea reține: Cererea de chemare în garanție a AFM B., formulată de către pârâtă este întemeiată. A., taxa de poluare a fost plătită de către reclamant în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului. Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.5., unde se prevede: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.."; Art. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri."; Referitor la obligația de paltă a majorărilor de întârziere: În mod greșit intanța de fond a acordat majorări de întârziere. Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Așa fiind, Curtea constată că instanța de fond a soluționat cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil. Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate. Dacă s-ar admite teza recurentei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificare acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință. Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului. În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. se va admite recursul. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de D. G. A F. P. S. în nume propriu și ca reprezentant al A. F. P. SIMLEUL S. împotriva sentinței civile nr. 2.672 din 21 mai 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că obligă pârâta A. F. P. SIMLEUL S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. (AFM) să restituie suma de 3.967 lei reprezentând taxă de poluare cu dobânda legală calculată de la data achitării până la data plății. Menține restul dispozițiilor. Respinge recursul A. F. PENTRU M. (AFM). Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2011.{ F. | Președinte, D. M. Judecător, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Grefier, A. B. } Red.D.M. Dact.L.L.C./2 ex./(...). Jud.fond:M. S.;
| ← Decizia civilă nr. 5121/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 549/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
