Decizia civilă nr. 2156/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2156
Ședința publică din 18 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T.
JUDECĂTORI: M. H.
M. B.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta A. F. P. A M. T. împotriva Sentinței civilă nr.4329 pronunțată în data de (...) în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimatul S. D. E. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă, OG nr.92/2003 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare. CURTEA Prin SC nr. 4329/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, admisă acțiunea reclamantului S. D. E., împotriva pârâtei A. F. P. A M. T., în consecință, obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 776 lei cu titlu de diferență taxă de primă înmatriculare cu dobânda legală de la data achitării (...) până la data plății integrale, cu cheltuieli de judecată. Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele: Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare și întemeiată în drept pe dispozițiile art. 205 și următoarele din OG nr. 92/2003 a fost respinsă deoarece obiectul juridic dedus judecății nu îl constituie anularea unui act administrativ fiscal care să impună această procedură prealabilă. Pârâta A. F. P. a M. T. este cea care a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, așa cum atestă actul de la f.8, aspect care îiconferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia. Reclamantul a cumpărat un autoturism marca VOLKSWAGEN GOLF înmatriculat în Belgia, iar pentru înmatricularea acestuia în R. a fost obligat să plătească la A. F. P. a M. T. suma de 1.206,91 lei, sumă pe care a achitat- o cu chitanța seria TS4A nr. 2047582 din data de (...). Ulterior i s-a restituit o parte din sumă în temeiul OUG nr. 5., respectiv suma de 431 lei rămânând un rest neachitat în sumă de 776 lei, pe care apreciind-o nelegală s-a adresat cu plângere prealabilă la A. F. P. a M. T., iar urmare refuzului de restituire s-a adresat instanței. Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale U. E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din T.ul Comunității E., aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a C. E., care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta. T. reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin L. nr. 3. sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 3. prin OUG nr. 1., a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. T. observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R., fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului. autoturism cumpărat dintr-un stat membru al U. E. și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în R., astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din T.ul Comunității E.. Nu poate fi reținută susținerea pârâtei că ne-am afla într-o situație de excepție, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres și obligatoriu a competenței exclusive a Curții de Justiție a CE de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 și 227 din T.. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiție a C. E., dar în speța de față nu se pune problema interpretării dispozițiilor art. 90 din T.ul instituind Comunitatea E., acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispozițiilor T.ului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul U. E. statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravinădispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față. Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art. 90 din T.ul C. E. și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care R. a aderat la U. E. reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din L. nr. 554/2004, va admite acțiunea formulată, în sensul că : va dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantului suma de 776 lei cu titlu de diferență taxă primă înmatriculare, cu dobânda legală de la data achitării-(...) până la data plății integrale, în conformitate cu prevederile art. art.2, art.3 alin.1 și 3 din Ordonanța nr.9/2000. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. T., solicitând admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in sensul respingeriiactiunii, in principal pentru inadmisibilitate, in subsidiar pentru netemeinicie. Solicită instanței a observa faptul ca nu se poate solicita restituirea sumei achitata cu titlu de taxa poluare fara desfiintarea in prealabil a deciziei prin care aceasta este stabilita, decizie care, potrivit insesi mentiunilor din cuprinsul ei, constituie titlu de creanta. Asa cum a aratat si in cuprinsul intampinarii, contrar celor retinute de prima instanta, cererea de restituire a unor sume fara desfiintarea deciziei prin care acestea au fost stabilite, este inadmisibila. Art. 205 din O.G. nr.92/2003 reglementeaza posibilitatea de contestare pe cale administrativa a titlului de creanta precum si a altor acte administrative fiscale iar art. 209 din acelasi act normativ reglementeaza competenta de solutionare a acestor contestatii Astfel, solicită instanței a avea in vedere faptul ca decizia mentionata (decizia 1249/2009 a AFP T.) trebuia atacata in procedura reglementata de titlul IX din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, in termen de 30 de zile de la emiterea ei. Atata timp cat Decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desfiintata prin exercitarea caii speciale de atac a contestatiei administrative prevazuta de art.205 si urm. din O.G. nr.92/2003, reclamantul nu se putea adresa instantei cu o cerere de restituire a taxei pe poluare si nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat din partea Administratiei F. P. T.. Potrivit opticii instantei de fond, in contextul analizei cererii de restituire, a compatibilitatii dispozitiilor care stabilesc obligatia de plata a taxei cu cele comuni tare, autoritatea fiscala ar fi fost pusa in situatia de a analiza legalitatea si temeinicia stabilirii taxei pe poluare, altfel spus, aceasta ar fi fost in situatia de a incalca dispozitiile art.207 si urm. din Codul de procedura fiscala care confera autoritatea de a statua asupra contestatiei in materie administrativa organului de solutionare prevazut anume de lege, din cadrul Directiei Generale a F. P. a judetului C.. Prin urmare, calea aleasa de reclamantul ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel, daca s-ar valida, s- ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu este admisibil. In ce priveste fondul cererii reclamantului considera ca nu este intemeiata solutia de admitere a actiunii, neputandu-se retine incalcarea normelor comunitare. Taxa pe poluare pentru autovehicule a fost instituita prin OUG 5., astfel, persoana fizica sau juridica ce face inmatricularea are obligatia platii taxei cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in R., facand exceptie doar autovehiculele mentionate la art. 3 alin 2 si art. 9 alin. 1 din acelasi act normativ. Potrivit dispozitiilor art.8 si art.10 din O.U.G. nr.5., a art.7 si art.8 din Anexa la H. nr.6., ale cap.3 si cap.5 din Ordinul presedintelui ANAF nr.986/2008, precum si ale art.117 alin.l din O.G. nr.92/2003, rep., cu modificarile si completarile ulterioare, dupa efectuarea platii taxei pe poluare, la cererea contribuabilului, se restituie numai: - sumele reprezentand valoarea reziduala a taxei pe poluare; - sumele reprezentand diferente de taxa pe poluare rezultate in urma contestarii taxei pe poluare; - sumele pentru care se face dovada ca nu sunt datorate, conform legislatiei in vigoare. Dispozitiile OUG 5. nu contravin prevederilor tratatelor europene. In lipsa unei armonizari la nivelul U. E. in domeniul impozitarii autovehiculelor, statele membre sunt libere sa aplice astfel de taxe si sa stabileasca nivelurile acestora. Este binecunoscut faptul ca art.90 din T.ul C.E., reprezinta unul din temeiurile de baza ale consacrarii liberei circulatii a bunurilor si serviciilor in cadrul tarilor membre comunitare, instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie sa se abtina a institui, respectiv sunt obligate sa inlature orice masura de natura administrativa, fiscala sau vamala, care ar fi de natura a afecta libera circulatie a bunurilor, marfurilor si serviciilor in cadrul U. E.. Asa cum rezulta in mod textual si expres din chiar continutul art.90 alin.l din T.ul C.E., citează: "niciun stat membru nu poate impune, direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite si taxe interne, care nu sunt percepute, direct sau indirect, asupra produselor nationale similare ". Norma indicata se refera la interzicerea masurilor protectioniste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse nationale, prin care s-ar putea crea o situatie de discriminare negativa sau un statut de vadit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare. In speta, taxa pe poluare nu se aplica exclusiv autoturismelor second- hand provenind din alte state membre ale U.E. ci ea se aplica tuturor autoturismelor noi sau second-hand inmatriculate pentru prima data in romania, indiferent de provenienta lor geografica sau nationala, respectiv se aplica si autoturismelor noi provenite din alte state membre ale u.e., autoturismelor noi si second-hand provenite din alte state care nu sunt membre ale u.e. (asia, america, etc), si, cel mai important, se aplica si autoturismelor noi din productia nationala a romaniei. OUG 218/2008, nu creează un regim distinct pentru autovehiculele aduse din celelalte state membre, referirea din cuprinsul ei facandu-se la inmatricularea pentru prima data in R. "sau in alte state membre ale U. E.", sau la inmatricularea in afara U. E.. Prin OUG 218/2008 se realizeaza modificarea cuantumului taxei de poluare, ratiunea instituirii acesteia ramanand aceeasi. Or, marirea cuantumului taxei pe poluare nu incalca prin ea insasi principiul liberei circulatii a marfurilor. Chiar daca, prin ipoteza, marirea cuantumului taxei pe poluare ar fi contrara dreptului comunitar, atunci ar trebui mentinuta celputin taxa pe poluare in cuantumul initial, instituita in scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită Referitor la obligatia de plata a dobanzii legale, in principal, solicită instantei de recurs sa aiba in vedere faptul ca pârâta considera nedatorata dobanda a carei plata li s-a dispus pentru aceleasi motive pentru care sustine ca nu este legala obligarea pârâtei la restituirea sumei. In subsidiar, solicită instanței a observa ca nu este legala stabilirea obligatiei de plata a dobanzii legale de la data platii, deci anterior cererii de chemare in judecata. In subsidiar, solicită instanței a modifica hotararea atacata in sensul obligarii chematei in garantie la restituirea taxei pe poluare si la plata dobanzii, aceasta fiind de fapt beneficiara sumelor incasate cu acest titlu. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului asa cum a fost acesta formulat si sa se dispună modificarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente: Referitor la excepția inadmisibilității, în circumstanțele concrete ale cauzei, neexercitarea recursului administrativ după procedura reglementată de art.205 și următ. C.proc.fiscală, nu atrage inadmisibilitatea acțiunii. Câtă vreme obiectul acțiunii este restituirea unei sume apreciată ca fiind nedatorată, acțiunea reclamantului se încadrează în prevederile art. 8 din L. 544/2004, dat fiind faptul că se invocă refuzul nejustificat de restituire. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele : Reclamantul a achiziționat autoturismul second-hand, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit taxa de primă înmatriculare în sumă de 1.206,91 lei, la (...). Cele susținute de recurentă nu pot fi primite întrucât este unanim admis în practica judiciară internă și cea a CJCE că art.90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al U. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al U.. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Nu poate fi reținută susținerea pârâtei că s-a aflat într-o situație de excepție, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres și obligatoriu a competenței exclusive a Curții de Justiție a CE de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 și 227 din T.. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiție a C. E., dar în speța de față nu se pune problema interpretării dispozițiilor art. 90 din T.ul instituind Comunitatea E., acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispozițiilor T.ului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul U. E. statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față. Cu referire la incidența la speță a prevederilor OUG nr. 5. antamate de recurentă prin concluziile scrise Curtea reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 6.. Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamanta intimata are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 5. dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă și plină de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantei să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție. Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente. Pornind de la teoria actului clar, Curtea împărtășește teza conform căreia taxa internă impusă autoturismelor second-hand, prin dispozițiile legale anterior enunțate, era discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful I din tratat. Prima instanță a rezolvat în mod corect raportul juridic litigios, făcând aplicarea prioritară și directă a dispozițiilor din tratat, recunoscând reclamantei dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al U.. Ca atare, problema legată de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2141-2142 C.pr.civ., este o problemă falsă, nefiind necesar ca în această chestiune să se exercite un control de constituționalitate. Chiar dacă legiuitorul a calificat această obligație a particularului ca taxă, această taxă specială reprezintă în realitate un impozit, așa cum această noțiune a fost definită de legiuitorul român. Și din această perspectivă, apărările invocate de recurentă referitoare la neaplicarea dispozițiilor T.ului C. E. nu sunt pertinente, întrucât tratatul se referă în mod expres la impozite interne de orice natură. În ceea ce privește acordarea dobânzii legale, partea este îndreptățită la repararea prejudiciului, de la momentul nașterii lui respectiv de la data plății. În această privință Curtea are în vedere că repararea integrală a prejudiciului suferit prin lipsirea de folosința banilor nu se poate realiza decât prin acordarea dobânzii legale civile în condițiile OG nr.9/2000, așa cum a dispus instanța de fond. Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 , 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de AFP T. împotriva SC nr. 4329 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va menține în întregime. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de AFP T. împotriva SC nr. 4329 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică azi, (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, F. T. M. H. M. B. GREFIER, M. ȚÂR T hred/M.H./ 2 ex./(...) Jud. fond:G. G.
| ← Sentința civilă nr. 170/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5375/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
