Decizia civilă nr. 2380/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2380/2011

Ședința publică din 25 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTOR: M. B. JUDECĂTOR: F. T. GREFIER: D. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. O.-A. împotriva sentinței civile nr. 6481 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. A O. ȘIMLEU-S., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru, în valoare de 14,5 lei, achitată cu chitanța nr. 10122910001 din (...), aflată la fila 5 din dosar și timbru judiciar de 0,6 lei.

Prin Serviciul Registratură, la data de (...), recurentul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, în două exemplare, iar la data de (...) intimata-pârâtă D. S., în nume propriu și pentru AFP Ș.-S. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.

Se constată că recursul este declarat în termen iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C.pr.civ.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.

CURTEA P rin Sentința civilă nr. 6481 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului B. O. A. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. S. și A. F. P. A O. ȘIMLEU-S. și s-a respins excepțiainvocată în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În vederea efectuării primei înmatriculări în R. a autovehiculului, reclamantul a achitat suma de 5.115 lei cu titlu de taxă de poluare cu chitanța.

Seria TS3A nr. 9539106 din data de (...) din care i s-a restituit suma de 2647 lei .de O..

Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute

Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor.

Prin cererea introductivă, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă în O. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T.ul de C. a C. E.

Instanța va face insa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitară în vigoare la data plătii taxei de poluare in litigiu.

Instanța a apreciat ca o primă precizare care se impune este aceea ca prin

L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la U. E.

Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din

Constituția României, dispoziții conform cărora:

(2)„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4)Parlamentul,Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile aliniatului 2. „

Cu privire la competenta instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației romane din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E.,a cărei jurisprudența este obligatorie pentru instanțele nationale în interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata orice dispoziție contrara a legislației naționale, chiar ulterioara, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.";

Conform art. 90 din T.ul Instituind Comunitatea Europeana, nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.

De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție.

Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, Comisia europeană-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat:

„La nivelul Uniunii E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral in ce privește cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării.

R. poate sa mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia(de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)";

Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie să se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C.

Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modulde impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . prin urmare, întrucât taxa este stabilita în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe măsura ce performantele de mediu scad.

Reglementarea cuprinsa in O.U.G. nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduală a taxei existente intr-un autovehicul deja înmatriculat.

Prin urmare, O.U.G. nr.5. , varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O., respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T.ul CE.

Pentru motivele arătate, instanța a respins cererea reclamantului privind anularea deciziei nr.15361/(...) și restituirea taxei de poluare ca nefondată.

Respingerea acțiunii ca inadmisibilă invocată de pârâtă, este nefondată, întrucât reclamantul solicită anularea actului prin care s-a dispus a achita taxata nedatorată și ca urmare a acesteia solicită restituirea sumei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. O.-A. solicitândadmiterea recursului formulat pentru urmatoarele motive:

Solicită a se avea in vedere ca autovehiculul achizionat de catre reclamant a fost deja inmatriculat intr-un stat UE, astfel ca perceperea a unei taxe de inmatriculare mai mari decat decat cele ce se aplica direct sau indirect produselor nationale similare contravine art. 90 din T.ul de instituire a C. E. (corespondentul acestui articol art.ll0 par. 1 din T.ul privind functionarea Uniunii E.).

In cauza Weigel ( 2004) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stipulat ca obiectivul reglementarii cuprinse in art.90 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. il constituie asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre. Precizez ca rostul acestei reglementari este acela de a interzice orice forma de discriminare fiscala intre produsele importa te din statele comunitare si cele similare autohtone, respectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre.

Reglementarea instituita prin dispozitiile art. 90 paragraful 1 are ca efect interzicerea discriminarii fiscale intre produsele importate si cele similare autohtone.

In cauza Simmenthal ( cauza nr.35/7 ) Curtea a statuat ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare in mod direct, daca aceasta contravene normelor interne.

Arată ca la data formularii actiunii in conformitate cu disp. art. 148 din

Constitutia Romaniei prevederile T.ului de instituire a C. E. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, in speta O.U.G. nr.5.. Or, dispozitiile O. u.c. nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule nu sunt compatibile cu reglementarile comunitare.

Aceasta taxa este discriminatorie, deoarece se percepe autoturismelor inmatriculate deja in U. Europeana si ulterior reinmatriculate pentru prima data in R., la o noua inmatriculare aceasta taxa nu se mai percepe.

In consecinta, exista o discriminare intre autovehiculele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se inmatriculeaza in R., pe de o parte si autovehicule second-hand deja inmatriculate in R., pe de alta parte. Pentru prima categorie se percepe " taxa pe poluare " pentru a doua categorie nu se mai percepe aceasta taxa. In acest sens Curtea Europeana a statuat ca " criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor ..... ".

De altfel, si Comisia de U. a P. J. la (...), a ajuns la concluzia ca taxa pe poluare constituie un impozit indirect, iar prin perceperea taxei se incalca principiul liberei circulatii a marfurilor in spatiul comunitar, prin faptul ca se datoreaza in principal pentru inmatricularea masinilor second-hand achizitionate din spatiul comunitar in cazul primei inmatriculari in R..

Dispozitiile art.25 din T.ul C. de aderare prevad in mod expres ca intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si export sau taxele cu efect echivalent.

In acest sens sunt aplicabile si prevederile art.28 din T. care reglementeaza faptul ca intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri ca efect echivalent.

La data de (...) reclamantul recurent B. O. A. a depus concluzii scrise.

La data de (...) pârâta intimată D. G. a F. P. a județului S. în nume propriu șiîn numele A. F. P. Ș.-S. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerearecursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, respectiv respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Asupra cauzei de față, se constată următoarele:

În vederea efectuării primei înmatriculări în R. a unui autovehiculul achizionat de catre reclamant, inmatriculat anterior intr-un stat UE, reclamantul a achitat suma de 5.115 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare, cu chitanța.

Seria TS3A nr. 9539106 din data de (...), din care i s-a restituit suma de 2647 lei

.

Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O., iar considerând nelegală reținerea diferenței, s-a adresat inițial pârâtei, iar apoi tribunalului, solicitând restituirea ei, acțiunea formulată fiind respinsă.

O primă precizare este legată de faptul că instanța de recurs a apreciat ca fiind neavenite apărările pârâtei D. S., invocate prin întâmpinarea depusă în recurs, legate de excepția inadmisibilității acțiunii.

Astfel, în cauză, ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat al autorității, în cazul căruia nu trebuie urmată procedura plângerii prealabile și care poate fi cenzurat de către instanță.

Mai mult, nu trebuie ignorată împrejurarea că simplul fapt al instituirii posibilității de a se proceda la restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare și cea de poluare nu transformă natura juridică a sumei achitate inițial de către reclamant, care rămâne cea a taxei de primă înmatriculare, supusă restituirii integrale.

Căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta recurentă pe care reclamantul le-ar fi putut urma, cu referire la prev. art. 11 din OUG nr. 5., și care, dacă nu sunt utilizate, paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii. Aceasta întrucât, așa cum se va arăta în cele ce urmează, restituirea parțială a sumei prelevate cu încălcarea dreptului comunitar nu este compatibilă cu exigențele impuse în practica Curții E. de J.

În cauză reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii (repetițiunii).

Împrejurarea că reclamantul a ales să facă plata voluntară a obligației impuse de lege, fără o decizie de impunere din partea vreunui organ fiscal, nu îi înlătură acestuia posibilitatea de a contesta baza legală pe baza și în temeiul căreia a făcut plata, iar în caz de succes să ceară apoi organului fiscal care a încasat respectiva taxă ori jurisdicției competente să i se restituie.

Art. 8 al. 1 din L. nr. 554/2004, permite reclamantului să se adreseze instanței de judecată după ce se află în posesia refuzului explicit sau implicit de soluționare favorabilă a cererii sale.

Reclamantul a atacat acest refuz, considerat ca fiind nejustificat, ori, potivit art. 2 al. 2 din L. nr. 554/2004, refuzul nejustificat este asimilat actului administrativ.

Pe fondul cauzei, Curtea reține că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică. În cauza de față, tribunalul trebuia să rețină aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90, actualul art. 110 din TFUE.

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 110 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie, în sensul art. 90 parag. 1, în numerotarea anterioară, din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.

Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007, sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.

Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor, ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt, bunăoară, autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru.

Î.-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate, recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului, în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.

T., ca instanță de fond, nu trebuia să facă altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. Numai în această manieră, instanța de fond și-ar fi îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).

Cu referire la incidența în speță a prevederilor art. 11 din OUG nr. 5., ce par a fi antamate de intimată, Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.

Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.

În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).

Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială .

Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.

Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă respingerea acțiunii reclamantului, menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 5..

A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.

Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond nu a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, sub acest aspect, motiv pentru care recursul declarat va fi admis, în baza prev. art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1 C.pr.civ., art. 20 din L. nr. 554/2004, cu consecința modificării sentinței, în sensul admiterii în parte a acțiunii și a obligării A. F. P. ȘIMLEU-S. la restituirea, către reclamant, a sumei de 2.468 lei.

În ceea ce privește însă solicitarea de actualizare a sumei, se constată, de principiu, că neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzatcontribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr. 9..

Așa fiind, Curtea constată că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei actualizate cu indicele de inflație, fără a indica însă temeiul de drept al unei astfel de pretenții, instituție juridică cu privire la care Curtea constată că nu are aplicabilitate în cauză.

Drept urmare, aceste pretenții nu pot fi validate de către instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de B. O. A. împotriva sentinței civile nr. 6481 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul B. O. A. în contradictoriu cu A. F. P. ȘIMLEU-S. ș.a.

Obligă A. F. P. ȘIMLEU-S. să restituie reclamantului suma de 2.468 lei. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința din 25 Mai 2011.

Red.M.B./dact.L.C.C.

3 ex./(...) Jud.fond: N. C. C.

D.C. 26 Mai 2011

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2380/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal