Decizia civilă nr. 2559/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2559/2011
Ședința publică de la 03 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr.
6522/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în contradictoriu cu intimatul- reclamant S. I. și intimata A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 23 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA P rin Sentința civilă nr. 6522 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj îndosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului S. I.,împotriva pârâtelor D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. Z. S-a respins cererea de chemare în garanție împotriva A. F. PENTRU M.. S-a respins excepția invocată în cauză. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond areținut următoarele: Art. 1 alin. (1) din L. nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoanecare se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 554/2004, de 1 an de zile. În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de poluare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din L. nr. 554/2004, iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant. Asupra fondului cauzei, instanța de fond a reținut următoarele: Reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. Z., suma de 3099 lei, cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței TS5 nr. 4091786 (fila 7). Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O. nr. 5.. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, În raport cu diferitele modificări ale Ordonanței de U. nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. În perioada (...)-(...) însă se aplică taxele stabilite conform anexelor la O. nr. 5., în varianta inițială, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu mențiunea că în perioada (...)-(...), când a intrat în vigoare O. nr. 2., (care a fost abrogată la (...), prin O. nr. 2.) s-a plătit o taxa de poluare majorată, însă prin dispozițiile art. IV alin. 1 din O. nr. 2., taxele plătite conform anexelor la O. nr. 2. în perioada (...)-(...) se restituie până la valoarea taxelor instituite prin O. nr. 5., în varianta inițială. Prin cererea introductiva, reclamanta a arătat că reglementarea cuprinsă in O. nr. 5. contravine articolelor 25, 28 și 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea Uniunii E., iar fostul art. 90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art. 110 al noului tratat privind funcționarea Uniunii E., cu același conținut. Instanța va face însă referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitară în vigoare la data plății taxei de poluare în litigiu. Instanța a apreciat că o primă precizare care se impune este aceea că prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la U. E.. Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art. 1 din H.G. nr. 1367/2000 privind constituirea și funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordanței dispozițiilor și principiilor Constituției României cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării României la U. E., definiție conform căreia acesta include, între alte acte normative „dispozițiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., și ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate în Jurnalul Oficial al C. E. nr. C340 din 10 noiembrie 1997";. Cu privire la competența instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr. C 106/77 că „judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale,dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional";. Potrivit art. 1 alin. (1) din O. nr. 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din O. nr. 5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la data de (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratat. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind dela conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție. Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, Comisia europeană - D. G. Impozitare și Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat: „La nivelul Uniunii E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării. R. poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate sastabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia (de exemplu, în Danemarca, otaxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)";. Prin urmare, fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se faca prin raportare la art. 90 din Tratat, precum si la jurisprudența C. C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curții de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curtii de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 și C-333/05 Âkos Nadasdi și llona Nemeth parag. 52). S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia Curții de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu esterelevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din Tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de J. a C. E. în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Akos Nadasdi și llona Nemeth , par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . Prin urmare, întrucât taxa este stabilita in funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe măsura ce performantele de mediu scad. Reglementarea cuprinsa in O. nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. Se respectă astfel exigența menționată de Curtea de justiție într-ocauză împotriva Ungariei in care a statuat că „articolul 90 par. 1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxa de înmatriculare atâta timp cat este perceputa asupra autoturismelor second- hand puse pentru prima data in circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării este calculata f ăr ă a se l u a in c alcul depre c iere a au to tur is mulu i , de o asemenea maniera încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate in statul membru in care sunt importate. O comparație cu autoturismele second-hand plasata in circulație în aceststat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu esterelevanta."; Prin urmare, O. nr. 5., varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O. nr. 2., respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 din T. CE. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. ajudetului S. În nume propriu și În numele A. F. P. Z. solicitând admiterea recursului formulat În sensul modificării În totalitate a hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond să se admită cererea de chemare în garanție a AFM și să se mențină ca temeinic și legal actul administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de AFP Z. Consideră criticabilă sentința pronunțată prin prisma art. 304 punct. 9 Cod Procedură Civilă si În considerarea dispozitiilor art. 3041, deoarece instanța de fond interpretind greșit dispozițiile art. 1 din OUG nr.5., a admis În mod nelegal actiunea reclamantului și a dispus anularea Deciziei de emisă de A. F. P. Z. ,și obligarea instituției pârâte să-i restituie reclamantului suma achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare instituităde O. N.,instanta de fond dispunând și obligarea unității fiscale la plata dobânzii legale calculată la sumele solicitate de reclamant. Reclamantul intimat S. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală. In ce priveste recursul DIRECȚIEI GENERALE A F. P. A J. S. în nume propriu si in calitate de reprezentant al AFP Z. acesta va fi respins ca fiind lipsit de interes cata vreme in sarcina acestor recurente nu s-au stabilit obligatii prin hotararea recurata - hotarare prin care s-a respins actiunea formulata de catre reclamant. Pentru a fi parte într-o procedurã judiciarã se impun a fi îndeplinite anumite condiții, reclamantul trebuind sã facã dovada, printre altele, cã are un interes juridic, recunoscut și ocrotit de lege, nãscut și actual, personal și direct (a se vedea în acest sens, spre exemplu, V. M. C., G. B.-D. procesual civil, C. selectiv, Ed. 3, p. 4; M. Tãbârcã-Excepțiile procesuale în procesul civil, Ed. A II-a, p. 179-1.). Referitor la condiția interesului, în literatura de specialitate se reține cã "prin impunerea condiției interesului, se urmãrește nu numai evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, pur vexatorii, dar în același timp, menajarea timpului magistraților și a finanțelor statului, astfel încât rolul instanțelor sã nu fie încãrcat cu astfel de pricini.";( M. Tãbârcã-Excepțiile procesuale în procesul civil, Ed. A II-a, p. 180, autoarea fãcând trimitere la A., M. de procédure civile, 2. éd., F. de droit de L., 1987, p. 38). In R. R (86) 12 a Comitetului de M. al C. E., privind mãsurile de prevenire și reducere a volumului excesiv de activitate al instanțelor, adoptatã la data de 16 septembrie 1986, reținându-se cã numãrul mare de cauze aduse în fațainstanțelor poate aduce atingere dreptului la judecatã în termen rezonabil, drept protejat de art. 6 alin. 1 din Convenția E. a D.urilor Omului, se recomandã statelor membre ale Convenției, sã ia mãsuri pentru a reduce atribuțiile non-juridice încredințate judecãtorilor și atribuirea acestor îndatoriri altor persoane sau organe. In anexa la R. R (86) 12, printre atribuțiile non-juridice sunt menționate și operarea ca notar public și mãsurile referitoare la patrimoniul persoanelor decedate. Prin urmare, chiar și în statele membre ale C onvenției E. a D.urilor Omului, în care operarea ca notar public și mãsurile referitoare la patrimoniul persoanelor decedate, intrã în competența judecãtorilor, s-a recomandat degrevarea judecãtorilor de astfel de atribuții. Or, în R., persoana interesatã are la îndemânã procedura succesoralã notarialã, astfel încât, fãrã a face dovada cã s-a adresat notarului public pentru obținerea certificatului de moștenitor și cã au existat impedimente de naturã juridicã în realizarea dreptului, nu justificã practic niciun interes juridic în deschiderea unei proceduri judiciare. Calitatea de parte în proces nu este suficienta pentru declararea caii de atac, fiind necesar ca cel care critica hotarârea sa justifice si interesul de a o ataca aceasta reprezentând o conditie de exercitiu a actiunii civile. În aceste conditii, legitimare procesuala activa are numai partea care a pierdut procesul deoarece cel care a avut câstig de cauza nu are interes, neputând demonstra drepturile care i-au fost lezate, iar recursul declarat de acesta va fi respins ca lipsit de interes. Din dispozitivul sentintei civile rezulta ca recurenta este partea care a „câstigat procesul"; ori într-o atare situatie recurenta nu poate justifica un interes în folosirea caii de atac împotriva solutiei instantei de fond. Potrivit art art 312 cod pr civ raportat la art 20 din L. nr 554/2004 curtea va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și ca reprezentant al A. F. P. A M. Z., împotriva sentinței civile nr. 6522 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. L. D E C I D E Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și ca reprezentant al A. F. P. A M. Z., împotriva sentinței civile nr. 6522 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 03 I. 2011.{ F. | Președinte, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Judecător, M. B. Grefier, A. B. } Red./dact.G.A.N. 2 ex./(...) Jud.fond: C. C.
| ← Sentința civilă nr. 650/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4241/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
