Decizia civilă nr. 2631/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2631/2011
Ședința publică de la 09 I. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător D. M.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul I. V., împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. A J. S., A. F. P. A C. S. și A. F. PENTRU M.- M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), a fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului I. V. împotriva pârâtei D. - A.-S. privind anularea adresei nr.1340 din (...) și restituirea taxei de poluare.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a M.UI M.- A. F. DE M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În vederea efectuării primei înmatriculări în R. a autovehiculului reclamantul a achitat suma de 4517 lei cu titlu de taxă de poluare cu chitanța nr. TS5 1955568 din data de (...).
Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O..
Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din C. Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor.
Prin cererea introductivă, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă în O. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E.
Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea U. E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea U. E., cu același conținut.
Instanța va face insa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitară în vigoare la data plătii taxei de poluare in litigiu.
Instanța apreciază ca o primă precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a R. la U. E.
Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din C. R., dispoziții conform cărora:
(2)„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(4)Parlamentul,Președintele R., Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile aliniatului 2. „
Prin urmare, începând cu data aderării,1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea si funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor si principiilor Constitutiei R. cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării R. la U. E., definiție conform căruia acesta include , intre alte acte normative,";dispozitiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997.";
Cu privire la competenta instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației romane din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de
Justiție a C. E.,a cărei jurisprudența este obligatorie pentru instanțele nationale în interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata orice dispoziție contrara a legislației naționale, chiar ulterioara, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituțional.";
Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție.
Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, Comisia europeană - D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat:
„La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral in ce privește cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării.
R. poate sa mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia(de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)";
Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie să se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C.
Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . prin urmare, întrucât taxa este stabilita în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe măsura ce performantele de mediu scad.
Reglementarea cuprinsa in O. nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second- hand de import sa nu depășească valoarea reziduală a taxei existente intr-un autovehicul deja înmatriculat.
Se respecta exigenta menționată de Curtea de justitie intr-o cauza împotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxa de înmatriculare atâta timp cat este perceputa asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima data in circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate in statul membru in care sunt importate.
O comparație cu autoturismele second-hand plasata în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevantă.";
Prin urmare, O. nr.5., varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O., respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE.
Pentru motivele arătate, instanța a respins cererea reclamantului privind anularea actului și restituirea taxei de poluare ca nefondată.
Întrucât pârâta nu a căzut în pretențiuni, cererea sa de chemare în garanție a Administrației F. de M. a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul I. V. solicitând modificarea sentinței atacate cu admiterea acțiunii formulate cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a achitat taxa de poluare pentru autoturismul marca BMW conform chitanței seria TS5 nr.
1955568 sub imperiul O. nr. 5., astfel cum a fost modificată prin O. nr. 2. și respectiv prin O. nr. 7., acest din urmă act normativ intrând în vigoare la data de (...), fiind deci în vigoare la data plății taxei de poluare. În opinia reclamantului O. nr. 7. cuprinde dispoziții nelegale și discriminatorii, care contravin disp. art. 90 din T. C.E., fiind incompatibilă cu reglementările comunitare.
Sub acest aspect, reclamantul a considerat că instanța de fond prin respingerea acțiunii sale a apreciat în mod eronat că taxa de poluare instituită de O. nr. 5. nu are un caracter discriminatoriu și nu poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R. înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la poluarea mediului.
Prin instituirea acestei taxe, arată reclamantul, este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile in care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se creează o discriminare pozitivă în favoarea celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în R..
Pe de alta parte, arată reclamantul, taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Autoturismul care face obiectul prezentei cauze îndeplinește normele de poluare E. 3, iar pe piața din R. se tranzacționează și se înmatriculează autoturisme similare cu norme de poluare Non E., E. 1, sau E.
2, fără plata vreunei taxe de poluare.
Mai mult, O. nr. 5. prin modificările ulterioare, respectiv O. nr. 2. și O. nr. 7. are un caracter protecționist, nefiind compatibilă cu art.90 din TCE, situație în care norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare.
Invocând dispozițiile T.ui de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum jurisprudența Curții E. de Justiție, reclamantul a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar.
Intimatele D.G.F.P. S. în nume propriu și în numele A.ȘIMLEU S. prin întâmpinare depuse în cauză, au solicitat respingerea recursului formulat de reclamant ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, argumentat de faptul că reclamantul nu a urmat procedura administrativ-jurisdicțională prev. de C..
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind fondat din următoarele considerente:
Reclamantul a achiziționat autoturismul second-hand marca BMW conform chitanței seria TS5 nr. 1955568 iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit suma de 4517 lei cu titlu de taxă de poluare. Prin cererea înregistrată sub nr. 1069/2010 la pârâta A. Ș. S., reclamantul a solicitat restituirea taxei pe poluare și s-a respins solicitarea deoarece suma nu se încadrează în sumele de restituit contribuabililor conform art. 117 din O.G. nr. 92/2003.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.
Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de cătrereclamant a procedurii administrative prealabile reglementată de art. 205 și următoarele din O.G. 93/2003, excepție invocată in fața instanței de fond de pârâtele A. F. P. a municipiului Ș. S. și D. S., Curtea a reținut următoarele:
În opinia redactorului acestei decizii, aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată ladata de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-
402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de
Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar.
În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ.
Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu.
În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C -
402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de Justiție a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral.
În acest context instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din C. de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei Curții de Justiție a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis.
Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din C. de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. Astfel, această procedura nu mai este privită de către organul fiscal ca o modalitate în
sprijinul contribuabilului prin care se o feră șansa administ rației să -și revoce a ctul administrativ fiscal nelegal total sau parțial ci este invocată ca o barieră în calea restituirii unei taxe percepută cu încălcarea dreptului comunitar, taxă c are ar trebuie restituită din oficiu de către organul administrației care a perceput-o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R.
Procedura administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este un mijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări.
În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă.
Curtea admite că, de lege lata, accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară este limitat de reguli procedurale. Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat. Admitem că, în mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității
și valorizarea principiului securității ordinii juridice. Cu toate acestea, instanța apreciază că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele :
Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc sub imperiul ultimei forme a taxei pe poluare, la data de (...).
Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituieo taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehiculede ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții se referă la varianta inițială a OUG nr. 5., exact varianta taxei analizată în cazul concret dedus judecății.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aferentă anului 2009 în materia taxei de poluare aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială, avută în vedere de către C. la pronunțarea deciziei în speța T.. Și este așa, deoarece raționamentul C. din cauza T. este pe deplin valid și aplicabil și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5..
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din C. R. și din T. de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
În ceea ce privește solicitarea ca pe lângă restituirea taxei de poluare să fie plătite dobânzi în materie fiscală, Curtea reține că deși taxa ce urmează a fi8 restituită are caracter fiscal principiile de reparație a prejudiciului încercat dereclamant nu concordă cu prevederile legale speciale în materia acordării dobânzii fiscale (art. 124 C.).
De aceea, solicitarea acordării dobânzii în materie fiscală poate fi cerută doar dacă se urmărește strict procedura prev. la art. 124 C. corelat cu Ordinul MFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Așa fiind această cerere nu are suport legal în prezenta pricină.
Cât privește solicitarea de a fi anulat actul nr. 1340 din 8 aprilie 20140 emis de pârâta AFP S., Curtea reține că acest act nu are valoare juridică de act administrativ fiscal tipic (art. 41 și urm. C.) sau asimilat acestuia (art. 88 C.).
Adresa nr. 1340/2010 nu reprezintă altceva decât răspunsul autorității fiscale la cererea de restituire a taxei de poluare nicidecum nu poate fi calificat ca un act de autoritate al organului fiscal competent care în aplicarea legislației să stabilească, modifice sau să stingă drepturi și obligații fiscale.
Or, numai actele administrative fiscale pot fi desființate prin procedura prevăzută de C. de procedură fiscală (art. 47 și art. 205 și urm. C.)
Pentru toate aceste considerente, întemeiate pe dispozițiile art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 corelat cu art.304 alin. 1 punctul 9 Cpc si art. 312
C.proc.civ., instanța va admite recursul declarat de reclamantul I. V. împotriva sentinței civile nr. 4951 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. S. și A. F. P. Ș. S. și obligă pârâtele să-i restituie reclamantului suma de 4517 lei încasată cu titlu de taxă de poluare cu chitanța seria TS5 nr. 1955568 din (...), cu respingerea cererii de anulare a adresei nr.1340/0(...) și cererea de plată a dobânzii în materie fiscală.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul I. V. împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că: obligă pârâtele D. G. a F. P. a jud. S. și A. F. P. S. să restituie reclamantului suma de 4517 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare cu chitanța nr. TS5 nr.1955568 din (...).
Respinge cererea de anulare a adresei nr.1340/0(...) și cererea de plată a dobânzii în materie fiscală.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 iunie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECATORI G REFIER L . U. D. M.
R.-R. D.
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...) Jud.fond. N.C.C.
| ← Decizia civilă nr. 74/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5085/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
