Decizia civilă nr. 2642/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2642/2011
Ședința { F. publică} de la 09 I. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător D. M.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta B. A. C., împotriva sentinței civile nr. 6., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr.
(...), în contradictoriu cu chemata în garanție A. F. PENTRU M. și pârâții A. F. P. C. N. și D. G. A F. P. C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la data de (...), pârâtele intimate au depus la dosar întâmpinare. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 665 din 8 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta B. A.-C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C.-N. ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M. B.. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pentru înmatricularea autoturismului în R., reclamanta a achitat cu titlu de taxă de poluare suma de 3153,00 lei cu chitanța seria TS7 nr.0595264/(...). Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.5. în forma modificată prin OUG nr.2., OUG nr.7. și OUG nr.117.. Reclamanta a adresat pârâtei plângere prealabilă prin care a solicitat anularea actelor administrative întocmite cu ocazia perceperii taxei de poluare și restituirea acestei taxe, cerere care a fost respinsă. Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, OUG nr.5., în forma inițială, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Potrivit disp.art.148 al.2 din C. R., prevederile tratatelor constitutive ale U. E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma modificată a OUG nr.5., prin OUG nr.2.,OUG nr.7. și OUG nr.117., cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că, în cauza de față, nu sunt încălcate dispozițiile art.90 din Tratatul de instituire a C. E. (actualmente art.110 TFUE). Disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității E. (art.110 TFUE ), aplicabile, în speță, stabilesc că „ nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție„.Mai mult Curtea E. de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității E. o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent.Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Dacă inițial, scopul declarat al adoptării OUG nr.5., era unul de asigurare a protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ, prin modificările aduse prin OUG nr.2. și OUG nr.7., acest scop s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule. Astfel, în preambulul OUG nr.2. se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere:";concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a pieței auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională". Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin OUG nr.7. sub aspectul protejării industriei interne de autovehicule, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparator, propunându-și înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior și ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a OUG nr.2..Impactul negativ in plan social enunțat în preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, însă acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al OUG nr.2.. O cu totul altă interpretare rezultă din dispozițiile OUG nr.117. care prevede că,"; Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prim dată într-un stat membru al U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei de poluare pentru autovehicule, potrivit art. III al.1 din OUG nr.2. privind modificarea OUG nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în R. în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Termenul prevăzut la al.1 este termen de decădere„. Practic începând cu data de (...) scutirea sus indicată nu se mai acordă. OUG nr.117. vizează punerea în aplicare a scutirii deja acordate, dar nu vizează producția internă. Reglementată în acest mod, prin ultimele modificări , taxa de poluare încetează a mai fi contrară prevederilor comunitare sus menționate, considerentele aplicabile formei inițiale a OUG nr.5., fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după (...).Cuantumul taxei de poluare nu încalcă doar prin el însuși prevederile art.90 din Tratatul CEE( în prezent art.110din TFUE), el aplicându-se pe baza acelorași criterii tuturor autovehiculelor. Totodată acest cuantum nu influențează direct sau indirect opțiunea cumpărătorilor, aceștia nereorientându-se spre produsele interne similare. Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută în condiții de compatibilitate cu dreptul comunitar, motiv pentru care a respins-o, ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta B. A.-C. Întrucât pârâta nu a căzut în pretenții, în tem.art.60 și urm. cod pr.civ., tribunalul a respins cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M.. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. A.-C. solicitând modificarea în tot a sentinței civile atacate și rejudecând cauza să se dispună: admiterea acțiunii și obligarea pârâtei A. F. P. C.-N. la restituirea sumei de 3.153 lei taxă de poluare și la plata dobânzii legale calculate de la data plății și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs. În motivarea recursului, reclamanta a arătat că a achitat taxa de poluare pentru autoturism conform chitanței seria TS7 nr. 0595264 sub imperiul O. nr. 5., astfel cum a fost modificată prin O. nr. 2. și respectiv prin O. nr. 7., acest din urmă act normativ intrând în vigoare la data de (...), fiind deci în vigoare la data plății taxei de poluare. În opinia reclamantului O. nr. 7. cuprinde dispoziții nelegale și discriminatorii, care contravin disp. art. 90 din Tratatul C.E., fiind incompatibilă cu reglementările comunitare. Sub acest aspect, reclamanta a considerat că instanța de fond prin respingerea acțiunii sale a apreciat în mod eronat că taxa de poluare instituită de O. nr. 5. nu are un caracter discriminatoriu și nu poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R. înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la poluarea mediului. Prin instituirea acestei taxe, arată reclamantul, este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile in care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se creează o discriminare pozitivă în favoarea celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în R.. Pe de alta parte, arată reclamantul, taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Autoturismul care face obiectul prezentei cauze îndeplinește normele de poluare E. 3, iar pe piața din R. se tranzacționează și se înmatriculează autoturisme similare cu norme de poluare Non E., E. 1, sau E. 2, fără plata vreunei taxe de poluare. Mai mult, O. nr. 5. prin modificările ulterioare, respectiv O. nr. 2. și O. nr. 7. are un caracter protecționist, nefiind compatibilă cu art.90 din TCE, situație în care norma fiscală națională contrară trebuie înlăturată de la aplicare. Invocând dispozițiile Tratatului de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum jurisprudența Curții E. de Justiție, reclamantul a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 3 iunie 2011 pârâta A. F. P. C.-N.a solicitat respingerea recursului formulat împotriva sentinței atacate, considerând-o ca fiind legală și temeinică. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele: Reclamanta a achiziționat autoturismul second-hand marca Seat L., iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit suma de 4517 lei conform chitanței seria TS7 nr. 0595264 din (...) cu titlu de taxă de poluare stabilită în baza deciziei de calcul nr. 8. din (...). Prin contestația formulată împotriva acestei decizii s-a solicitat anularea și restituirea sumei încasată cu titlu de taxă pe poluare. Contestația a fost soluționată de D. a jud. C. prin decizia nr. 273 din (...) fiind respinsă ca neîntemeiată. Cauza de față, dedusă judecății prin recursul formulat de reclamantă, trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituieo taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă culibera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ. Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu. În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C - 402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de Justiție a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral. Așa cum s-a relevat anterior, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții se referă la varianta inițială a OUG nr. 5.. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aferentă anului 2010 în materia taxei de poluare aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială, avută în vedere de către C. la pronunțarea deciziei în speța T.. Și este așa, deoarece raționamentul C. din cauza T. este pe deplin valid și aplicabil și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5.. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajezecumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din C. R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Față de cele ce preced, raportat la considerentele menționate în precedent soluția de respingere a acțiunii principale privind restituirea taxei pe poluare este neîntemeiată. În ceea ce privește solicitarea ca pe lângă restituirea taxei pe poluare să fie plătite dobânzi în materie fiscală, Curtea reține că deși taxa ce urmează a fi restituită are caracter fiscal principiile de reparație a prejudiciului încercat de reclamant nu concordă cu prevederile legale speciale în materia acordării dobânzii fiscale (art. 124 C.). De aceea, solicitarea acordării dobânzii în materie fiscală poate fi cerută doar dacă se urmărește strict procedura prev. la art. 124 C. corelat cu Ordinul MFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Așa fiind această cerere nu are suport legal în prezenta pricină. Pentru toate aceste considerente, întemeiate pe dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art.304 alin. 1 punctul 9 Cpc si art. 312 C.proc.civ., instanța va admite recursul declarat de reclamanta B. A. C. împotriva sentinței civile nr. 6., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și va obliga A. F. P. C.-N. la restituirea sumei de 3153 lei. Ca urmare a admiterii acțiunii principale, Curtea va reanaliza și cererea de chemare în garanție. Astfel, conform art. 5 alin. 1, 2 și alin. 4 din OUG nr. 5. taxa pe poluare se calculează și se stabilește de autoritatea fiscală competentă iar apoi taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. S. pe numele A. F. pentru M. (AFM). Or, beneficiarul final al acestei taxe nu este autoritatea fiscală ci A. F. pentru M., și drept urmare stabilirea că taxa a fost încasată fără temei legal conform art. 117 alin. 1 lit. d) C. conduce la concluzia că în ipoteza în care autoritatea fiscală este obligată la restituire trebuie acceptată teza că restituirea trebuie să fie efectuată de beneficiarul taxei, respectiv de către A. Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la 312 C. să modifice în parte sentința atacată în sensul admiterii cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M. și a obligării chematei în garanție la plata către pârâta a sumei de 3153 lei. Fiind căzută în pretenții pârâta recurentă AFP a municipiului C.-N. va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 58,5 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta B. A. C. împotriva sentinței civile nr. 6., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantă, obligă A. F. P. C.-N. la restituirea sumei de 3153 lei. Admite cererea de chemare în garanție și obligă A. F. pentru M. la plata către A. F. P. C.-N. a sumei de 3153 lei. Menține restul dispozițiilor sentinței. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 58,5 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 09 iunie 2011. { F. | PREȘEDINTE, L. U. JUDECĂTOR, D. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. C.A.Ciumrudean
← Decizia civilă nr. 1541/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5302/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|