Decizia civilă nr. 2666/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2666/2011

Ședința publică din 14 iunie 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE : D. P.

JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I. GREFIER : V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, împotriva sentinței civile nr. 6612 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al

T.ui S., cauza privind și pe intimații D. G. A F. P. A J. S., A. F. P. A O.

ȘIMLEU S. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni. Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar un înscris din partea recurentei la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate ( f. 20 -21).

În data de (...), s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei A. prin care s-a solicitat respingerea recursului.

Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 159^{1 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3^{1 alin. 3 C.pr.civ. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.}}

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 6612 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., a fost respinsă excepția inadmisibilității formulării cererii de restituire a sumei de 6535 lei invocată de pârâtele A. F. P. a O. Ș. S. și D. G. a F. P. S.

A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului S. A. SRL formulată împotriva pârâtelor A. F. P. a O. Ș. S. și D. G. a F. P. a J. S. pentru restituire taxă de poluare cu dobânda legală .

A fost respinsă cererea de chemare in garanție a Administrației F. pentru M., formulată de pârâte.

În considerente se reține că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sălaj la data de 02 iunie 2010, reclamanta S. A. SRL a solicitat obligarea pârâtelor A. F. P. a O. Ș. S. și D. G. a F. P. S. larestituirea sumei de 6535 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală de la data plății, până la data restituirii efective.

Recurenta a achitat această taxă în baza O. pentru înmatricularea definitivă a autoturismului marca MERCEDES BENZ, tip M-1, cu nr. de identificare W. care a fost prima dată înmatriculat într-un stat membru al

U. E.

In vederea efectuarii primei inmatriculari in R. a autovehiculului cu nr. de identificare W. reclamanta S. A. SRL a solicitat pârâtei A. F. P. a O. J. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata si a fost solutionata prin emiterea unei decizii de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit pentru plata suma de 6535 lei.

In aceeași data, reclamanta a achitat la T. din cadrul Administratiei F. P. a orașului ȘImleu S., suma de 6535 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei nr. 1952981.

Aceasta taxa a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O..

Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare a autovehiculelor.

Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos.

Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ.

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr.

208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008.

În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 8 decembrie 2008. (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000).

0rdonanța de U. nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin O. de

U. nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008.

La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Conform art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2., „. de urgență a G. nr. 2. pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abrogă".

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009.

În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul

Ordonanța de Urgență nr. 7., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul O ficial (conform art. 11. alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 19 februarie 2009.

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din L. nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu C. E. și Fondul Monetar

Internațional, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din

9 noiembrie 2009.

Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 1 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 12 noiembrie 2009.

În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ.

În perioada (...)-(...) însă se aplică taxele stabilite conform anexelor la O. nr. 5., în varianta inițială, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu mențiunea că în perioada (...)-(...), când a intrat în vigoare O. nr. 2., (care a fost abrogată la (...), prin O. nr. 2.) s-a plătit o taxa de poluare majorată, însă prin dispozițiile art. IV alin. 1 din O. nr. 2., taxele plătite conform anexelor la O. nr. 2. în perioada (...)- (...) se restituie până la valoarea taxelor instituite prin O. nr. 5., în varianta inițială.

Prin cererea introductiva, reclamanta a arătat că reglementarea cuprinsă in O. nr.5. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E.

Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L.

In conformitate cu modificarile aduse T. instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind functionarea U. E., iar fostul art.90 din T. instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind functionarea U. E., cu acelasi continut.Instanta va face insa referire in continuare la art. 90, respectiv la legislatia comunitara in vigoare la data platii taxei de poluare in litigiu.

Instanta a apreciat ca o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a R. la U. E.

Efectele acestei ratificari sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din

Constitutia R., dispozitii conform carora:

(2)„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglemantari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4)Parlamentul, Presedintele R., Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile aliniatului 2. „

Prin urmare, incepand cu data aderarii,1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea si functionarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozitiilor si principiilor Constitutiei R. cu acquis-ul comunitar, in perspectiva aderarii R. la U. E., definitie conform caruia acesta include , intre alte acte normative,";dispozitiile T. instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie

1957 la roma, si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M ., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie

1997.";

Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evalua conformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.";

P. art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.

Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.

Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.

Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a . la data de (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autotunsmuIui pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE.

În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din T. este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.

Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă.

Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indiret, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.

Ca urmare a numeroase sesizari primite de la cetatenii romani, C. europeana-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, urmatorul comunicat:

„La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor.Asadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii.

R. poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteie(de exemplu, in

Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)";

Prin urmare, fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C.

C.J.C.e. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par.

12; C. C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17).

De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decîzia C. de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 și C-333/05 Âkos Nâdasdi și llona Nemeth parag. 52).

S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C.

Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxămai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20).

Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din T. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de J. a C. E. în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Âkos Nădasdi și llona Nemeth , par. 49).

S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european.

Obiectivul taxei instituite prin legea nationala romana este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obietivului de protejare a mediului. Prin urmare, intrucat taxa este stabilita in functie de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proportional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe masura ce performantele de mediu scad.

Reglementarea cuprinsa in O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obtine o valoare mai mare a deprecierii.Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depaseasca valoara reziduala a taxei existente intr-un autovehicul deja inmatriculat.

Se respecta astfel exigenta mentionata de Curtea de justitie intr-o cauza impotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicand o taxa de inmatriculare atata timp cat este perceputa asupra autoturismelor second- hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluarii este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera incat, atunci cand se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate.

O comparatie cu autoturismele second-hand plasata in circulatie in acest stat membru inainte de aplicarea L. privind taxele de inmatriculare nu este relevanta.";

Prin urmare, O. nr.5., varianta in vigoare la data solicitarii inmatricularii, nemodificata prin O..2., respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE.

Împotriva sentinței a declarat recurs SC A. SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, -casarea in tot a sentinței recurate; reținerea cauzei spre rejudecare, si rejudecand în fond, admiterea actiunii așa cum aceasta a fost formulata cu consecința anularii actului administrativ contestat ca nelegal si restituirea taxei de poluare.

În motivarea recursului se arată că motivele pentru care, a apreciat ca taxa de poluare pentru autovehicule instituita prin O. nr. 5. este nelegala,sunt urmatoarele: prioritatea dispozitiilor dreptului comunitar fata de dispozițiile din legile interne, contradicția dintre norma interna/ nationala si norma comunitara avand ca efect îngrădirea liberei circulații a mărfurilor în comunitatea si a unei concurente loiale și caracterul discriminatoriu si anticoncurential al taxei de poluare.

Actiunea a fost respinsa ca nefondata, apreciindu-se ca OUG 5. in vigoare la data efectuarii platii taxei de poluare respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE, avand un caracter proportional, fiind stabilita in functie de gradul de poluare si de eficienta energetica. S. atacata a fost urmata la data de (...) de S. civila nr.6877 din Dosarul nr. (...) (la un interval de sapte zile) apartinand aceleasi instante, care a admis o actiune similara, plata taxei de poluare fiind efectuata conform prevederilor aceleeasi ordonante de urgenta prima la data de (...), secunda la data de (...).

Temeiul de drept pe care l-a invocat in sustinerea cererii a fost in primul rand art. 95 par. 1 din T. Constitutiv al U. E. Practica instantelor a fost relativ unitara in ceea ce priveste aprecierea ca impunerea taxei de poluare pentru autoturisme asa cum rezulta din OUG 5. constituie o incalcare a prevederilor T.elor constitutive ale U. E. In acest sens solicitarea de restituire a taxei de poluare a fost bazata pe art. 998 din C. civ.

Privitor la P. dispozițiilor dreptului comunitar fata de dispozițiile din legile interne, instanta este de acord cu argumentele invocate de petent: "in contextul în care din data de (...) R. este stat membru la U. E. acesta a intrat intr-o noua ordine de drept. P. dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia R. "prevederile tratatelor constitutive ale U. E. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare," iar conform art. 148 alin. 1 din Constituitia R., Parlamentul, Presedintele R., Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin 2."

P. acestui principiu ori de este ori o norma internă este potrivnică unei norme comunitare, se va aplica acesta din urma. În acest context judecatorul national este obligat sa aplice direct dreptul comunitar".

De asemenea instanta este de acord si cu observatia petentei privind cauza Simmenthal ( cauza nr 35/76) in care Curtea a statuat ca "judecatorul național este obligat sa aplice normele comunitare in mod direct daca acestea contravin normelor interne fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe calea administrativă sau a unei alte proceduri constituționale." In ceea ce priveste Contradictia dintre norma interna/ nationala si norma comunitara avand ca efect îngrădirea liberei circulații a mărfurilor în comunitatea si a unei concurente loiale, instanta apreciaza ca "statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii", iar in continuare" Statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehiculele un sistem de taxa al carei cuantum creste progresiv in conformitate cu aun criteriu obiectiv".

In concluzie, instanta constata ca atata timp cat taxa de poluare este bazata pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimica sau emisiile de dioxid de carbon "este evident ca aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective si nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudenta C."

Prin urmare, raportat la data la care a fost achitata, taxa de poluare prevazuta de OUG 5. in vigoare la data achitarii de catre petenta, respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE.

OUG 5. a suferit succesiv patru modificari. Aceste modificari ulterioare sunt cele ce au determinat la data de (...) declansarea de catre C. E. a procedurii de infringement, urmata de raspunsul G., in plan legislativ, la data de (...), menit in opinia sa sa puna in acord Ordonanța de Urgență a G. nr. 2. cu dispozitiile art. 110 din T. de la L.

Modificarile aduse Ordonanța de Urgență a G. nr. 5. prin Ordonanța de Urgență ale G. nr. 208/(...) si 7. constau in scutire de taxe pentru anumite categorii de autovehicule, cu o anumita norma de poluare si capacitate cilindrica inmatriculate intr-o anumita perioada de timp - pun in discutie o alta dimensiune a taxarii interne prevazuta de art. 90 din T. C. E. decat cea cu care s-au confruntat instantele in conditiile Ordonanța de Urgență a G. nr. 5. nemodificata. Este vorba de caracterul protectionist al taxei, interzis de art. 90 par. 2 din T. C. E.

Se constata ca data inmatricularii nu reprezinta un criteriu admisibil.

De asemenea, scutirea de taxa nu este rezultatul aplicarii grilei si criteriilor, ci al ignorarii lor, iar o analiza a efectelor scutirii conduce la concluzia protectiei unor producatori de astfel de autoturisme, iar daca se dovedeste a fi unul dintre producatorii interni, atunci caracterul protectionist al taxei este evident.

Dispozitiile Ordonanța de Urgență a G. nr. 5. sunt discriminatorii prin prisma art. 90 din T. C. E., pentru ca taxeaza autovehiculele second-hand (la prima inmatriculare in R. ), desi au fost deja inmatriculate in Comunitatea E., dar nu le taxeaza pe cele care au fost inmatriculate in R. la o noua reinmatriculare.

In acelasi timp procedura declansata de comisie nu a luat sfarsit, nu se cunoaste reactia C. la noua modificare legislativa si nu este deloc exclus sa asistam la noi interventii legislative.

Examinând recursul instanța constată următoarele:

Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T. CE.

Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii.

Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale G. nr. 208/(...) și

7. se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada (...)-(...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea pe acest criteriu.

La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza

2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T. C. E. ).

Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe.

C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar .

Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi.

În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,,

Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ).

Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar.

Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare.

Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13:

"Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale."

Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie.

Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei

"autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III).

"Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata.

Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67).

În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP Z. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă.

Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantului, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond.

3. Referitor la fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală în parte pentru următoarele considerente:

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Cum R. este stat membru al U. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.

Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.

Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5..

Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T. de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.

Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxăriiautovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E.

Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.

Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par.

12; C. C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17).

De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si

333-05 Mos Nădasdi și Ilona Nemeth, par. 52.)

Jurisprudența C. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20).

Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90

TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sausa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi și Hona Nemeth, par. 49).

S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminaresub aspectul dreptului european.

Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T. precum și cu jurisprudența C. de J. a C. E.

P. art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

C. de J. a C. E.

Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R..

Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate.

A., conform art. 90 par. 1 din T. Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

De asemenea, conform hotărârii C. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.

În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susținenelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E..

Sub acest aspect, s-a pronunțat și C. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976).

Prin urmare, pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.312 alin.2, art. 304 (9) C.pr.civ., va admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, împotriva sentinței civile nr. 6612/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va modifica în sensul că va admite cererea de chemare în judecată introdusă de SC A. SRL, împotriva pârâților D. G. a F. P. S. și A. F. P. S. S. și va dispune restituirea sumei de 6535 lei reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală, în materie civilă, începând cu data de (...) și până la achitarea efectivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E :

Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, împotriva sentinței civile nr. 6612/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că admite cererea de chemare în judecată introdusă de SC A. SRL, împotriva pârâților D. G. a F. P. S. și A. F. P. S. S. și dispune restituirea sumei de 6535 lei reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală, în materie civilă, începând cu data de (...) și până la achitarea efectivă.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A. I. A. C. I. V. D.

Red. D.P. dact. GC

3 ex/(...)

Jud.primă instanță: P. A.

← Decizia civilă nr. 1465/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 47/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 2666/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2666/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal