Decizia civilă nr. 2142/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2142

Ședința publică din 18 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T. JUDECĂTORI : M. H.

M. B.

GREFIER: M. ȚÂR

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul O. N. împotriva Sentinței civile nr.6226 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimata I. P. J. S. - S. P. C., R. P. DE C. ȘI Î. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatei - întâmpinare.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din Legea nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă, OG nr.92/2003 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.6787 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al Tribunalului S. a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului G. I. împotriva pârâtei I. P. J. S. - S. P. C., R. P. DE C. ȘI Î. V.

Pentru a dispune astfel instanța a reținut că potrivit art. 1 alin. 1 din

OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorilelimită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.

Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.

Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Conform art. 90 paragraf 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.

Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a . la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H. - B. M. B. B. K. M. B. în cauzele reunite C-

29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T.ul TE.

În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din T. este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.

Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei

Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă.

Conform art. 90 din T.ul Instituind C.tatea E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.

La nivelul Uniunii E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei și modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării.

România poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia (de exemplu, în

Danemarca, o taxă similară se ridica la 1. din valoarea automobilului).

Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare, însă aceasta taxare trebuie să se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudența C.

C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-

132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17).

Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât și prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilită într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad.

Reglementarea cuprinsă în O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica și nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plată și poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigură, ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second- hand de import să nu depășească valoarea reziduală a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat.

Se respectă astfel exigența menționată de Curtea de justiție într-o cauză împotriva Ungariei în care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T.ul instituind C.tatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxă de înmatriculare atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării este calculata fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.

O comparație cu autoturismele second-hand plasată în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevantă.";

După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr. 1., O. al cărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat in vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima dată în R omânia sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie

2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare.

Prin caracterul sau protecționist, O. nu este conformă cu art.90 din

TCE, motiv pentru care instanța are îndatorirea de a o ignora și a aplica direct prevederile T.ului.

Pentru autoturismele introduse în tară după data de 31 decembrie 2009 si pentru care formalitățile de înmatriculare s-au făcut după expirarea termenului de 45 de zile sus menționat, actul normative aplicabil este O., modificată, fără exceptările cuprinse in O. temporară nr.218/2008.

Întrucât în speță autoturismul a cărui înmatriculare se solicita a fost introdus în țară după data de 31 decembrie 2009, iar cererea pentru înmatriculare s-a efectuat după data de 13 februarie 2010, la soluționarea acestei din urma cereri , pârâtul a avut în vedere dispozițiile prevăzute de O..

În considerentele sus menționate instanța a arătat motivele pentru care apreciază că această reglementare este conformă T.ului și care duc la concluzia că reclamantului îi incumbă obligația de plată a taxei de poluare în vederea înmatriculării definitive a autoturismului său.

Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamantul susținând căincompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar estepusă în discuție și prin lansarea unei proceduri de infrigement de către C. E. ladata de (...) în temeiul art.226 din T.ul CE.

Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practic: unitare la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii.

Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale Guvernului nr.

208/(...) și 7/2009 se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada (...) - (...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare prin criteriul datei inmatriculării iar scutirea operează și ea acest criteriu.

La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza

2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează autovehiculele second -hand în România cu art. 90 din T.ul C. E.).

C.catul de presă al C. din (...) semnala:" conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 200() cmc în orice stat din UE în perioada (...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe.

C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar. Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi.

În conformitate cu jurisprudenta constantă a C. de Justiție E., statele membre pot prevedea taxarea diferentiată a unor produse similare, cu condiția că aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției nationale. In opinia comisiei, «criteriul primei inmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor."

Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/20(2).

Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere soluții constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă inmatriculare/poluare.

Prin Hotărârca din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României, Curtea E. de Justiție a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficia le." lnterpretând art. 13 în lumina propriei jurisprudențe, Curtea a stabilit că art. 13 solicită ca în fiecare țară să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție.

Această dispoziție solicita deci o cale internă de atac în fața unei

"autorități nationale competente" care să examineze orice cerere întemeiată pe dispozițiile convenției, dar care să ofere și reparația adecvată, chiar dacă statele contractante se bucură de o anumit marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a se conforma obligațiilor impuse de această dispoziție. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie să fie "efectiva" atât din punct de vedere al reglementării, cât și al rezultatului practic (Hotărâre a

Wille împotriva Liechtenstein GC nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III).

"Autoritatea" la care se referă art. 13 nu trebuie să fie neapărat o instanța de judecată. Totuși atribuțiile și garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al căii de atac oferite (Hotărârea Klass și alții).

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile nationale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de O ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a "T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.

Această realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, cut. 90 din T.ul de instituire a C.

E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.

A vând în vedere că nu există legislatie europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare II utxării nutooehiculetor, evaluarea conformității unui act normativ de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de Justiție a C. E.

Astfel spus, taxarea autovchiculelor trebuie analizată în lumina unor principii genemlc de drept comunitur precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.

Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele, un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. ( A se vedea Deciziile C. de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 IIumblot c. Directorul serviciilor fiscale, par. 12; C. C - 132/88 C. C.

E. c. Republicii Elcne, par. 17).

De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum cnpacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de perjornuintele de mediu ( A se vedea Decizia C. de Justiție a C. E. în cauzele concxatc C -

290/05 și 333-05 Mos Nadasdi și Ilona Nerneth, par. 52).

S-a statuat de asemenea. că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea. normele de poluare chimică sau emis ii le de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrarc sau neconforme cu jurisprudența C. de Justiție a C. E.

Jurisprudența C.J.CF. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehicu lele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase nearnortizată incorporată într-un autovehicul național similar ( A se vedea Decizia C. de Justiție a C. E. în C. C-

3. N. T., par. 20).

Cât privește o comparație cu privire Ia autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece art. 90 TCE nu este menit să împiedice lin stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea Decizia C. de

Justiție a C. tarilor E. în Cauzele conexate C-290/05 și 333-05 Akos Nădasdi și

Bona Nemeth, par. 49).

S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea oue nr. 5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudența C. de Justiție a C. E.

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actuluinormativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, tinând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a Jurisprudenței C. de Justiție a C. E.

Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în favoarea autoturismelor aduse din Uniunea E. în scopul reînmatriculării lor în România. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OC 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate.

Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta I. P. județului S. a solicitat respingerea recursului în considerarea că deși reclamantul a formulat recurs și a solicitat înmatricularea la (...) autovehiculul a fost înmatriculat sub nr.(...) și prin urmare recursul rămâne fără obiect.

Referitor la soluție se arată că în mod legal a fost respinsă cererea reclamantului reținând că taxa nu este contrară normelor comunitare.

Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:

În luna iunie 2010 recurentul a cumpărat un autovehicul din Germania iar pentru a-l utiliza s-a adresat autorității intimate în vederea înmatriculării.

Prin adresa nr.37854 din 21 iunie 2010 autoritatea a comunicat recurentului că nu se poate da curs solicitării fără achitarea taxei Nemulțumit recurentul s-a adresat instanței arătând că taxa percepută este discriminatoare iar normele interne ce o impun contravin normelor comunitare. D. său a fost respins prin hotărârea atacată .

Înainte de soluționarea căii de atac intimata a arătat că autovehiculul la data promovării recursului a fost înmatriculat sub nr.(...). În aceste condiții ale înmatriculării autovehiculului, înmatriculare ce a fost dorită a se finaliza pe calea exercitată, demersul recurentului rămâne fără obiect și urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

DECIDE:

Respinge ca rămas fără obiect recursul declarat de G. I. împotriva sentinței civile nr.6787 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului S. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

F. T. M. H. M. B.

GREFIER

M. ȚAR R ed.F.T./S.M.D.

2 ex./(...)

Jud.fond.K. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2142/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal