Decizia civilă nr. 2675/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)*

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2675/2011

Ședința publică din 15 iunie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T.

G. D. C.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții V. I. și V. O. M. împotriva Sentinței civile nr. 5199 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...)* al T. M., în contradictoriu cu pârâții P. M. B. M. și P. R., având ca obiect - anulare act emis de autorități publice locale.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenții prin avocat R. M., în baza împuternicirii avocațiale nr. 0. din data de (...), aflată la fila 13 din dosar și intimata P. R. prin avocat C. Z., care depune la dosar împuternicire avocațială din (...), lipsind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru, în valoare de 2 lei, achitată cu chitanța nr. 691 din (...), aflată la fila 16 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.

Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimatul P. M. B. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.

Instanța comunică reprezentantei recurenților un exemplar al întâmpinării depusă de intimatul P. M. B. M., care precizează că nu dorește termen pentru studiul acesteia și nu are obiecțiuni de formulat cu privire la competența instanței de a soluționa prezentul litigiu. De asemenea precizează că din eroare a fost citată și intimata F. DE A. ȘI U. DIN C. U. T. DIN C. N. - C. Dr. A. A. I., întrucât aceasta nu este parte în prezentul proces, demersul inițiat nu este îndreptat și împotriva acesteia.

Reprezentantul intimatei P. R. învederează instanței că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării, la momentul studierii dosarului și de asemenea nu are de formulat obiecțiuni în ce privește competența instanței de recurs.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 159^{1 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.}

Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 5199 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive, anularea celor două autorizații de construire nr. 122/(...) și

311/(...), cu consecința obligării pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată constând în contravaloarea celor două expertize, respectiv 3400 lei.

Reprezentanta recurenților critică hotărârea T. M. sub două aspecte:

1) La momentul eliberării autorizației de construire s-a încălcat planul urbanistic zonal și planul urbanistic general, deși trebuia respectat de către autoritatea emitentă. P. strada A., în PUG se arată în mod expres obligația de respectare a regimului de înălțime, care este egală cu distanța dintre aliniamente. Se susține că pentru pârâta P. R. nu s-a respectat această înălțime, conform actelor depuse în probațiune și a celor două expertize efectuate în cauză, s-a arătat care este înălțimea exactă a construcției. Se invocă că în PUZ nu există nicio dispoziție privitoare la ridicarea subsolului, demisolului și mansardei. Din expertizele efectuate în cauză se deduce că imobilele învecinate cu imobilul în litigiu au o înălțime maximă de 4 m, iar imobilul pentru care s-a emis autorizația de construire are o înălțime de la 6,3 m până la 7,5 m, în timp ce diferența dintre înălțimile imobilelor ar trebui să fie „sensibil egale";. Apreciază că expertizele întocmite au fost părtinitoare, prin care s-a apreciat că „nu este o tragedie urbanistică";.

2) Cel de al doilea aspect sub care critică hotărârea T. M., constă în aceea că instanța de fond a respins cererea potrivit căreia trebuie să existe acordul scris al vecinilor pentru construirea imobilului și a apreciat că acest acord se solicită în cu totul alte situații decât pentru edificarea unei construcții. Se precizează că în zona centrului istoric toate construcțiile sunt amplasate pe „., linia despărțitoare dintre proprietăți, construcția edificată este în proporție de 80 % nouă, păstrându-se doar un perete din vechea clădire, iar în acest sens era necesar acordul vecinilor.

Se mai precizează că instanța de fond nu a luat în considerare nici hotărârea Curții de A. C. prin care s-a admis cererea de suspendare a executării efectelor autorizației de construire nr. 1. până la pronunțarea instanței de fond, care a cele din urmă a emis o hotărâre prin care a respins cererea de anulare a celor două autorizații de construire. Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului promovat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.

Cu privire la nerespectarea planului urbanistic zonal pentru centrul istoric, precizează că potrivit punctului 27 din Regulamentul PUZ, coroborat cu

PUZ aplicabil centrului istoric, regimul de înălțime este parter, denumire greșită și face o examinare comparativă a ceea ce înseamnă nivel. În opinia sa, atât timp cât din cele două expertize, efectuate de un inginer constructor și un profesor universitar arhitect, rezultă că nu există nicio încălcare a PUZ-ului, apreciază că nu există niciun motiv de nelegalitate a autorizațiilor de construire. Din planșa foto aflată la fila 240 al dosarului de fond se poate observa că imobilul edificat are aproape același aliniament cu casa învecinată, diferența de înălțime este mică, ceea ce este ușor vizibil cu ochiul liber. Apreciază că primul motiv, referitor la nerespectarea PUZ și PUG nu există.

Cu privire la cel de al doilea motiv, referitor la necesitatea acordului vecinilor, în opinia reprezentantului intimatei acesta nu este necesar, întrucât conform Legii nr. 50/1991, în vigoare la data emiterii primei autorizații, acordul vecinilor era necesar numai în situația protejării construcțiilor învecinate sau a schimbării destinației clădirii, ceea ce în speță nu era cazul, având în vedere că nu a fost schimbată destinația imobilului. Din conținutul expertizelor se deduce că fundația construcției edificate este aceeași și s-au menținut parțial unii pereți.

Cu privire la cheltuielile judiciare, reprezentantul intimatei precizează că le va solicita pe cale separată.

Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.

CURTEA P rin Sentința civilă nr. 5199 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea promovată de reclamanții: V. I. și V. O. M. în contradictoriu cu pârâții: P. M. B. M. și P. R.

P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub număr de mai sus, reclamanții: V. I. și V. O.

M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții: P. M. B. M. și P. R. ca prin hotărârea pronunțată să se dispună anularea autorizației de construire nr. 122/(...) emisă în favoarea pârâtei P. R.

În motivarea acțiunii se arată că pârâta P. R. este vecina reclamanților, aceasta este beneficiara autorizației a cărei anulare se solicită, autorizație care nu respectă prevederile Legii nr. 50/1991 și regulamentul urbanistic general al

M. B. M.

Se susține că în regulamentul urbanistic al M. B. M. (PUG) la capitolul înălțimea maximă admisibilă a clădirilor (pag. 16) se arată în mod expres ca înălțimea maximă admisibilă este P pe străzile având distanța dintre aliniamente de 4,0 - 6,0 m (Aleea Armoniei, str. A. etc.).

Se menționează că pârâta a obținut o autorizație de amenajare mansardare și consolidare nicidecum o autorizație de ridicare a unei construcții noi, aceasta putea doar să consolideze construcția veche și să o mansardeze dar nu mai mult decât permit regulile de urbanism în zona centrului vechi, astfel înălțimea maximă nu putea fi mai mare de 4,20, or proiectul pârâtei cuprinde o construcție nouă cu o înălțime de 7,5 m.

Se arată că acordul nr. 984/(...) al Inspectoratului Județean de C. precizează că „structura nouă se va corela cu cea veche de la parte care se menține acest lucru nu s-a respectat, iar în avizul sanitar nr. 12458/(...) al Autorității de S. P. M. se precizează că diferența dintre existent și propus a înălțimii calcanelor spre vecini va fi de maximă 50-80 cm, ca urmare gradul de însorire al imobilului de la nr. 17 A nu va avea de suferit. Se susține că în realitate gradul de însorire este zero atât pentru fațada posterioară a clădirii de la nr. 17 A, parter și etaj, cât și pentru toată curtea dintre casa și str. A..

Această umbrire totală este cauzată de amplasarea pe linia de mejdă a calcanului înalt de 6,3 m și 7,5 m între punctele 7-8 și 8-9 pe direcția N.-S.

Se arată că au fost ignorate și prevederile din regulament potrivit cărora înălțimea maximă admisă este P parter pentru str. A. iar etajul clădirii ajunge la înălțimea totală de 7,5 m ignorându-se prevederea potrivit căreia „înălțimea maximă admisă va fi egală cu distanța dintre aliniamente";, distanța dintre aliniamente fiind pe str. A. de 4,2 m iar diferența de înălțime de 3,3 m plasează clădirea nou construită în afara legii.

Se menționează că proprietatea reclamanților este situată pe str. A. M. nr.

17 A, aceasta având ieșire și la str. A. astfel ca cele două proprietăți sunt învecinate. Anterior edificării acestei construcții, curtea și locuința reclamanților avea un grad normal de însorire, ridicându-se aceasta clădire cu depășirea limitei de înălțime, fără respectarea PUG-ului, gradul de însorire al proprietății reclamanților a fost afectat pentru ca vechea clădire care a fost demolată fără autorizație de demolare avea o înălțimea de 5,5 m.

Se concluzionează că avizul sanitar nr. 12458/(...) în fișa tehnică anexă la cap. 3 impunea cerința iluminatului natural prin ferestre iar avizul nr.

14/Z/(...) emis de M. C. și C. impunea obligatoriu acceptul vecinilor în forma scrisă autentică, respectiv a reclamanților, existând la dosar doar acordul unui vecin (Tătaru Petru).

Prin acțiunea înregistrată în Dosarul nr. (...) al T. M. reclamanții V. I. și V. O. M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții P. M. B. M. și P. R. anularea autorizației de construire nr. 311/(...) emisă de P. M. B. M. în favoarea pârâtei P. R.

Motivele pentru care se solicită anularea acestei autorizații sunt aceleași cu motivele invocate în cuprinsul acțiunii având ca obiect anularea autorizației nr. 122/(...), prin autorizația nr. 311/(...) realizându-se reautorizarea autorizației nr. 122/(...).

Prin Încheierea nr. 156/(...), pronunțată în Dosarul nr. (...) s-a dispus în baza art. 164 Cod procedură civilă având în vedere strânsa legătură dintre cele două cauze, conexarea Dosarului nr. (...) la prezentul dosar cu nr. (...).

În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legea nr. 50/1991. Examinând acțiunea, în baza probatoriului administrat, instanța a reținut în fapt următoarele:

Autorizația de construire nr. 122/(...) a fost emisă de P. M. B. M. în favoarea pârâtei P. R., pentru executarea lucrărilor de reamenajare și mansardare a locuinței P+M, situată în M. B. M., str. A. nr. 8, termenul de valabilitate a autorizației fiind de 12 luni de la data emiterii.

Autorizație de construire nr. 311/(...) a fost emisă în favoarea aceleași beneficiare, având ca scop reautorizarea autorizației nr. 122/(...), pârâta P. R. înaintând cererea de emitere a unei noi autorizații deoarece data de valabilitate a primei autorizații expirase iar lucrările de construire nu au fost finalizate.

Prin Decizia civilă nr. 1926 din (...), pronunțată de Curtea de A. C., a fost admisă cererea de suspendare a executării efectelor autorizației de construire nr.

122/(...) până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării.

La art. 27 din Regulamentul aferent Planului Urbanistic General al M. B.

M. se precizează faptul că înălțimea maximă admisă este P pe străzile având distanța dintre aliniamente de 4,0 - 6,0, la același articol făcându-se și mențiunea potrivit căreia se va menține situația de aliniere a cornișelor clădirilor, înălțimea maximă admisibilă fiind egală cu distanța dintre aliniamente, în acest articol nefăcându-se nici o referire la regimul de construire pentru subsoluri, demisoluri sau mansarde ale clădirilor.

În lucrarea de expertiză întocmită de domnul conferențiar doctor arhitect A. I. se susține că formula folosită în Regulamentul aferent PUG „înălțimea maximă admisibilă este P"; nu este corectă, deoarece P=parter se referă la numărul de nivele, iar înălțimea ar trebui să se refere la „. de altitudine";, astfel cum acest termen este definit în „Ghidul pentru elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism"; aprobat prin O. M. nr. 80/N/(...), în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 57/(...) și a Decretului nr. 433/(...).

În situația de față casa de pe strada A. nr. 8, după mansardare, are cornișa la aproximativ aceeași altitudine ca și casa alăturată la est de la numărul 10 proprietatea reclamanților, fiind astfel în acord cu prescripția din Regulamentul PUG care impune că „se va menține situație de aliniere a cornișelor clădirilor";. Din acest punct de vedere, datorită caracterului incomplet al regulamentului și a formulei incorecte de definire a regimului de înălțime, în sensul lipsei precizărilor datelor referitoare la situația demisolului, subsolului, mansardei și a numărului de nivele, dar respectând impunerea de aliniere la nivelul cornișei casei alăturate, se concluzionează că proiectul care a stat la baza la baza eliberării AC nr. 122/(...) este corect întocmit.

Referitor la lipsa acordului vecinilor, reține că la data eliberării Autorizației de C. nr. 122/(...) era în vigoare varianta Legii nr. 50/1991 publică în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din (...), cu următoarele modificări OUG nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005, Legea nr. 52/2006 și Legea nr. 376/2006. În aceastăvariantă a Legii 50, la „. nr. 1, C.-cadru al proiectului pentru autorizația executării lucrărilor de construcții se precizează care sunt piesele scrise, desenate, avizele și acordurile necesare, iar la pct. 2.5.6. se prevede că se va solicita acordul vecinilor în următoarele situații:

„Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora - pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât ce a clădirilor învecinate";.

Din analiza documentației care a stat la baza emiterii Autorizației de construire nr. 122/(...) se constata că nu sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor din vecinătate. De asemenea nu se schimbă nici destinația clădirii existente, care a fost și rămâne cu destinația de locuință, de asemenea nu se amplasează o construcție cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate - în vecinătate sunt locuințe, iar casa proiectată este tot o locuință, nefiind întrunită nici una din situațiile în care legea prevede ca necesar acordul vecinilor.

Din conținutul raportului de expertiză reiese că partea de construcție ridicată în baza autorizațiilor a căror anulare se solicită este doar parțial nouă, având și o parte existentă care a fost păstrată, nu este în întregime nouă. Construcția are trei calcane așa cum avea și casa existentă anterior, dar aceste încăperi sunt ventilate spre proprietatea pârâtului, cu excepția cămării din bucătărie. Se arată că există un gol de fereastră care ventilează cămara, deschis anterior spre proprietatea reclamanților, dar care conform proiectului autorizat ar fi trebuit închis - operațiune care nu a fost executată, dar care poate fi realizată și acum, mai ales că nu au fost recepționate lucrările de construire, iar faptul că în momentul examinării situației din teren de la data de 26 iulie 2010 s-a constatat că această fereastră nu era zidită nu are relevanță în ceea ce privește modul de emitere al autorizației de construire, ci înseamnă doar că lucrările de execuție nu respectă în totalitate proiectul autorizat.

Referitor la afectarea gradului de însorire a curții imobilului proprietatea reclamanților de construcția ridicată de pârâtă reține că în lucrarea de expertiză s-a făcut referire la legislația în materie respectiv O. nr. 536 din 23 iunie 1997

„pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației";. În acest act normativ se precizează referitor la însorire: „. 2 - A. clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore zilnic, la solstițiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. D. dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc";. Din analiza acestor dispoziții constatăm că însorirea se referă numai la clădiri nu și la terenuri.

În cuprinsul lucrării de expertiză se menționează că în această situație casa reclamanților este amplasată în întregime la sud față de casa pârâtului. P. data stabilită de normă, la solstițiul de iarnă (adică 21 decembrie, când ziua este cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă) se constată că umbra aruncată de casa pârâtului nu afectează deloc clădirea reclamanților. În privința terenului, cu toate că norma nu se referă și la această situație, se constată că imobilul pârâtului aruncă umbra pe terenul reclamanților până la ora 12,00, după care nu mai afectează acest teren; în schimb terenul reclamanților este umbrit pe perioada întregii zile (într-un grad mai mare sau mai mic) chiar de casa acestora situată pe strada A. M.

Din analiza Avizului sanitar nr. 12.458 din (...) și adresa nr. 5132/(...) a M.ui Sănătății P.e - Autoritatea de S. P. M. nu rezultă încălcarea vreunei dispoziții legale.

În condițiile în care la data emiterii autorizațiilor atacate au fost respectate dispozițiile Legii nr. 50/1991 și documentațiile de urbanism în vigoare (PUG B. M., Regulamentul aferent PUG și PUZ) acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții V. I. si V. O. M.solicitând sa se admită recursul, sa se modifice in tot sentinta atacata in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata in scris, respectiv sa se admită actiunea din ambele dosare urmand a se dispune anularea celor doua autorizatii de construire nr. 122/(...) si 311/(...) aratate in petitul actiunilor cu consecinta obligarii paratilor in solidar la cheltuieli de judecata reprezentand contravaloarea lucrarilor de expertiza. S. cheltuieli de judecata in recurs.

Apreciază ca este fondat recursul si pe cale de consecinta solicita instanței sa il admită intrucat reclamantii si beneficiara celor doua autorizatii sunt vecini, vechea locuinta proprietatea paratei fiind edificata pe mejda, chiar pe limita de proprietate.

Casa veche avea o inaltime de cel mult 5,5 m si nu impiedica gradul de insorire al constructiei proprietatea reclamantilor. M. ca in zona situata pe strada A. toate constructiile sunt amplasate chiar pana la linia despartitoare dintre proprietati sau pe linia despartitoare, peretele exterior al casei paratei constituind insasi limita despartitoare.

Toate strazile din zona centrului istoric, din zona centrului vechi al M. B.

M., sunt strazi care au o vechime considerabila, iar latimea lor este destul de mica fiind strazi extrem de inguste.

Din acest motiv, cand s-a aprobat planul urbanistic general (PUG) s-au avut in vedere toate particularitatile specifice fiecarei zone din oras si din acest motiv in mod expres s-a statuat ca "inaltimea maxima admisibila a cladirilor este P (parter), pe strazile avand distanta dintre aliniamente de 4,0 - 6,0", fiind in mod expres nominalizata str. A. pe langa alte strazi.

In conformitate cu prevederile Legii 350/2001 datorita tocmai acestor particularitati, in zona centrului vechi si centrului orasului, s-a intocmit si un plan urbanistic de zona (PUZ centrul istoric B. M.), plan care a reiterat in art. 10 "obligativitatea respectarii regimului de inaltime maxima al cladirilor".

A. in acest art. 10, se prevede in mod expres ca inaltimea maxima admisibila este P avand distanta dintre aliniamente de 4,0 - 6,0 m, fiind trecuta str. A.

Instanta fondului a respins actiunea cu motivarea ca regulamentul aferent planului urbanistic general al Municiupiului B. M. nu face nici o referire la regimul de construire pentru subsoluri, demisoluri sau mansarde ale cladirilor, insusindu-si motivarea lucrarii de expertiza a d-lui arhitect I. A., in sensul ca formula din regulamentul aferent PUG "inaltime maxima admisibila este P", nu ar fi corecta, deoarece P= parter se refera la numarul de nivele, iar inaltimea ar trebui sa se refere la diferenta de altitudine.

Cu alte cuvinte trebuie inlaturat si PUG si PUZ, alte intelesuri semantice trebuie sa aiba cuvintele din limba romana, in conditiile in care toate constructiile au fost edificate in B. M., in zona centrului vechi si pe strazile din apropierea celor din litigiu au respectat intru-totul conditiile si cerintele impuse in PUG si PUZ, acestea fiind obligatorii in B. M., avand putere de lege pe plan local.

Autorizatia s-a emis fara respectarea planului urbanistic general (PUG) si

PUZ (plan urbanistic zonal) emise de M. B. M., regulamente care stabilescinaltimea maxima a constructiilor, aceste regulamente urbanistice general si zonal avand putere de lege pe raza municipiului B. M.

In conditiile in care ignoram acest PUG si PUZ, nu vedem de ce ar mai trebui sa tinem cont de ele, de ce sa se mai emita asemenea regulamente daca tot nu le respectam?

In opinia d-lui exp. A. nerespectarea lor nu este o tragedie urbanistica, iar dI. I. printre randuri, arata ca nu s-a respectat PUG SI PUZ, dar ca ele nu sunt suficient de explicite, respectiv ce inseamna P, ce inseamna P + M, ce inseamna subsol si demisol, in conditiile in care este indeobste cunoscut faptul ca subsol si demisol inseamna sub cota "O".

In mod gresit instanta fondului a retinut si ideea gresita din expertiza d- lui I. A. in sensul ca nicaieri in cele doua regulamente nu este interzisa mansardarea pe str. A.

Reclamanții nu au contestat faptul ca parata nu avea dreptul sa isi reamenajeze o casa veche si sa o mansardeze, au contestat faptul ca inaltimea constructiei noi depaseste cu mult inaltimea maxima admisa pe str. A. D-nul expert F. I. a masurat cat este inaltime a noii constructii proprietatea paratei, iar aceasta are inaltimea maxima 7,5 m, iar in unele locuri 6,3 m.

Chiar B.I.A. M. G., in proiect, i-a prevazut o inaltime maxima peste limita prevazuta in PUG si PUZ.

Prin inaltarea constructiei peste limita prevazuta in zona centrului vechi, reclamantii nu mai benficiază de un grad de insorire al casei si camerelor lor acestea avand gradul zero de insorire, fiind astfel prejudiciati. Nu neaparat gradul de insorire al curtii îi deranjeaza, ci al casei, al dormitoarelor, al bucatariei, noua constructie depasind cu mult vechea locatie.

Instanta fondului. referitor la acelasi PUG si PUZ sustine ca in situatia de tata casa de pe str. A. nr. 8 are cornisa la aproximativ aceeasi altitudine ca si casa alaturata la EST, de la nr. 10, tiind in concordanta cu prescriptia din regulamentul P UG care impune ca "se va mentine situatia de aliniere a corniselor cladirilor".

Dupa cum se poate observa de la dosar reclamanții au contestat ceea ce a sustinut d-nul expert, respectiv ca imobilul de la nr. 8 ar avea aproximativ aceeasi altitudine ca si casa de la nr. 10.

Diferența este foarte mare, in nici un caz nu putem spune ca este aproximativ egala. Casa de la nr. 10 are altitudinea comisei de 4 m, iar a lui P. R. de la nr. 8 este intre 6,3 m - 7,5 m, ori 3,5 m diferenta nu inseamna aproximativ egal. Confuzia d-lui expert a fost voita.

Expertiza d-lui I. A., este foarte permisiva, critica PUG si PUZ prin aceea ca nu exista precizări concrete privitoare la situatia demisolului, subsolului, mansardei si a numarului de nivele, tocmai pentru a justifica faptul ca proiectul care a stat la baza autorizatiei de construire 122/(...) ar fi corect intocmit. Ori asa cum au mai spus, cu scaparile, cu confuziile in exprimare, cu lipsurile care le contin PUZ si PUG sunt ale centrului vechi din B. M. si trebuiesc respectatee Ele au caracter obligatoriu pentru toti locuitorii urbei. Subsolul si demisolul oricine stie ca sunt sub cota"O" si nu avea decat parata sa isi amenajeze de aceasta maniera spatiul.

Cladirea paratei P. R. nu este situata nici pe colt, pentru a 1 se aplica o alta inaltime mai mare decat 6 m, cum s-a sustinut de catre municipiul B. M., parata locuiste la nr. 8, fiind incadrata casa acesteia intre proprietatile de la nr.

6 si de la nr. 10 (Curtea de A. C. a sesizat chiar in decizia pe care a pronuntat-o, nr. 1926/(...), in dosarul de suspendare). In nici un caz proprietatea paratei nu este pe colt, cum se sustine. Strada A. are constructii de la nr 2 pana la nr. 14. Sunt case la nr. 2,4,6,8,10,12,14, constructia paratei fiind la mijlocul strazii.

Chiar daca expertizele judiciare nu sunt favorabile reclamantilor, pentru ca nu s-a dorit sa se aplice cadrul legal de acordare a autorizatiilor de construire emise in favoarea paratei P. R., își mentin sustinerile intrucat trebuie verificat daca la momentul eliberarii autorizatiilor de construire s-a respectat sau nu legea.

Din acest motiv sustin reclamanții ca atunci cand s-a eliberat prima autorizatie si mai apoi s-a facut prelungirea celei de a II-a prin emiterea alteia cu numar nou, nu au fost respectate dispozitiile obligatorii ale PUG si PUZ B. M., ca o prima conditie a respectarii legalitatii emiterii unui act administrativ.

II. Cea de a doua critica pe care o aduc sentintei este ca instanta a inlaturat sustinerea reclamanților in sensul ca trebuia sa existe acordul reclamantilor, prealabil emiterii autorizatiei, acest acord lipsind ca si piesa de la dosarul depus de parata in vederea autorizarii constructiei sale, aflata in imediata vecinatatea reclamanților.

Cand s-a emis prima autorizatie de construire cu nr. 122/(...), nu a existat acordul expres in forma scrisa dat de vecini, respectiv de reclamanti, existand la dosar doar acordul unui vecin Tataru Petru, cel de la nr. 10.

Instanta fondului le-a respins aceasta sustinere si apreciaza ca nu era obligatoriu acordul reclamantilor deoarece in varianta legii 50 la anexa 1 din continutul cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se precizeaza ce piese trebuiesc depuse, iar la pct. 2.5.6 se prevede ca acordul vecinilor se cere doar in anumite situatii, numai pentru constructii noi amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora.

Chiar daca autorizatia era de reamenajare si mansardare, acest acord trebuia sa existe in mod obligatoriu, cu atat mai mult cu cat constructia proprietatea paratei P. R. se situa pe mejda.

Considera ca instanta de fond trebuia sa tina seama si de motivele care au fost avute in vedere de Curtea de A. C. atunci cand a admis recursul reclamanților si s-a dispus suspendarea executarii efectelor autorizatiei de construire nr. 122/(...).

A. Curtea de A. arata ca, fara a antama fondul, "se poate retine o indoiala asupra legalitatii actului. A. actele depuse, respectiv memoriul justitficativ - proiect faza PAC releva ca locatia se afla pe limita proprietatii, practic ocupa toata latimea parcelei; o parte a constructiei este din secolul trecut, iar parte antreu, bucatarie, camara a fost realizata mai recent; peretii cladirii vor fi termoizolati din exterior; distanta minima fata de imobilul cu nr. 17 a nu va fi posibil respectata, distanta care de altfel nici in prezent nu respecta normele legale, dat fiind faptul ca imobilul a fost amplasat mult prea aproape de limita cu casa nr. 19, ca urmare si de imobilul cu nr. 8 din str. A. (f.75). Avizul nr. (...) (f.77 dosar fond) releva ca piese existente pentru obtinerea aviz, alaturi de memoriu, acceptul vecinilor - In conditiile in care recurentii arata ca un atare accept raportat la edificarea pe linia de mejde a constructiei noi realizate fara autorizatie de demolare - nu au dat, iar avizul nr. (...) atesta existenta unui accept al vecinilor Tataru.

Or, in aceste circumstante ale necorelarii existentei acordului, a existentei unui acord din partea unora din vecini, a existentei locatiei pe linia de mejdie, a relevarii unei termoizolatii pe zidul comun, in lipsa unui acord, se creeaza o indoiala asupra legalitatii actului administrativ in masura sa releve un caz bine justificat, in sensul normelor juridice mai sus enuntate."

Fiind exact pe mejda constructia paratei, un perete intreg fiind ridicat chiar pe limita de proprietate, in momentul in care parata isi va finalizaconstructia, va trebui sa isi termoizoleze casa pe acest perete exterior cu un strat de cel putin 8-10 cm, va tencui si va aplica piatra conform proiectului

Acest lucru inseamna ca deja se va intra in terenul proprietatea reclamanților cu cativa zeci de cm latime pe toata lungimea peretelui, va insemna ca acest perete va fi si pe terenul reclamanților, iar pentru efectuarea acestor lucari parata in mod obligatoriu va intra pe terenul reclamanților sa isi amplaseze schele, materiale de constructii, utilaje, mesteri, intr-un cuvant deranj pentru noi care suntem persoane in varsta si bolnave.

Neputand sa isi finiseze peretele exterior decat prin curtea reclamanților, i- a actionat in judecata la J. B. M. (dos. nr. (...) suspendat pana la solutionarea irevocabila a dosarului de contencios ad-tiv) pentru a-I permite accesul in curtea reclamanților, sa isi execute lucrarea.

In conditiile in care constructia paratei era pe mejdia, nu respecta distanta legala dintre proprietati de amplasare a constructiei sale cu atat mai mult era necesar si obligatoriu acordul reclamantilor.

Chiar B.I.A. M. in proiect arata ca se prevede o retragere de la linia de mejda de 0,8 m. , ori nu s-a respectat acest lucru, constructia s-a facut tot pe mejda.

In conditiile in care peste 80% din cladirea existenta este noua, ramanand doar din vechea cladire o portiune dintr-un perete, chiar nu inteleg de ce s-a intitulat autorizatie de reamenajare in loc sa se fi intitulat autorizatie de construire. R. il putem intui ,parata chiar daca a ridicat o constructie noua in contextul in care si-a intitulat-o reamenajare constructie si mansardare a considerat ca nu este necesar acordul reclamanților i-a evitat in mod intentionat, pentru ca era constienta aceasta de faptul ca reclamantii nu ar fi acceptat sa isi ridice o constructie care sa afecteze proprietatea reclamanților, cu

3 m. mai inalta decat vechea locuinta.

Prima autorizatie a fost eliberata in (...) si in timp ce exista litigiu pentru anularea acesteia, fiind deja dosarul pe rol, se prelungesc efectele acestei autorizatii (se reautorizeaza), fiind emisa o noua autorizatie nr. 311/(...), unde nu se aduc alte piese noi, ci se au in vedere doar actele depuse pentru eliberarea primei autorizatii.

Foarte importanta din punctul reclamanților de vedere este si declaratia pe care o da P. R. pe propria raspundere in sensul ca nu are litigii cu vecinii, in conditiile in care reclamanții aveau deja depus dosarul pe rolul T. M., prin aceasta demonstrand inca o data reaua credinta a paratei persoana fizica.

De rea-credinta este si P. M. B. M. care in conditiile existentei primului dosar de anulare a autorizatiei, stiind ca este deja un litigiu de anulare a primei autorizatii, emite o alta, astfel ca in prezent T. este investit cu anularea celor doua autorizatii de construire (intitulate reamenajare si mansardare).

In momentul in care parata facea demersuri pentru obtinerea avizelor necesare dosarului de autorizare, in cererea pentru avizul de la DSP se specifica in mod expres ca se acorda avizul paratei cu conditia sa nu fie afectat gradul de insorire al proprietatilor invecinate, lucru care nu s-a respectat.

Instanta fondului considera ca s-au respectat si normele de igiena privind gradul de insorire, dar asa cum a mai aratat nu neaparat gradul de insorire al curtii este cel mai deranjant ci acela al camerelor reclamanților.

După cum se poate observa ca si documente s-au depus acceptul vecinilor, fiind trecut doar Tataru Gh. Petru, ori avizul s-a acordat tocmai cu conditia sa se respecte gradul de insorire al vecinilor.

Daca chiar s-a sustinut ca nu trebuia acordul vecinilor,fiind vorba de reamenajare si mansardare,de ce totusi parata a cerut acordul unui vecin Tataru Gh. Petre, acord de care s-a folosit si la DSP si in dosarul Primariei.

Iata de ce susțin reclamanții ca instanta fondului in mod nelegal a respins actiunea, inlaturand apararile reclamanților la motivele de nelegalitate invocate existente la momentul emiterii autorizatiilor.

P. aceste motive solicita sa se admită cererea reclamanților asa cum a fost formulata in scris, solicitand cheltuieli de judecata in suma de 3400 lei reprezentand contravaloarea celor doua lucrari de expertiza suportate de reclamanti.

In drept s-au invocat prev. art. 304 pct. 8 si 9 c. pr.c. art. 274 c. pr.c.

Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub număr de mai sus, reclamanții: V. I. și V. O. M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții: P. M. B. M. și P. R. ca prin hotărârea pronunțată să se dispună anularea autorizației de construire nr. 122/(...) emise în favoarea pârâtei P. R.

În motivarea acțiunii, se arată că pârâta P. R. este vecina reclamanților, aceasta este beneficiara autorizației a cărei anulare se solicită, autorizație care nu respectă prevederile Legii nr. 50/1991 și Regulamentul urbanistic general al M. B. M.

Prin Încheierea nr. 156/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) s-a dispus în baza art. 164 Cod procedură civilă având în vedere strânsa legătură dintre cele două cauze, conexarea dosarului nr. (...) la prezentul dosar cu nr. (...).

Prin sentința recurată, acțiunea reclamanților a fost respinsă, constatându-se, în baza celor două expertize de specialitate efectuate în cauză, că motivele de nelegalitate invocate nu sunt întemeiate.

Reclamanții au declarat recurs, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii introductive, reiterând aceleași critici privind legalitatea celor două autorizații, însă trecând la analiza acestora, prin prisma probațiunii administrate la judecarea fondului, se constată că ele nu pot fi reținute.

P. a dispune astfel, Curtea ia act de faptul că autorizația de construire nr.

122/(...) a fost emisă de P. M. B. M. în favoarea pârâtei P. R., pentru executarea lucrărilor de reamenajare și mansardare a locuinței P+M, situată în M. B. M., str. A. nr. 8, termenul de valabilitate a autorizației fiind de 12 luni de la data emiterii.

Autorizație de construire nr. 311/(...) a fost emisă în favoarea aceleași beneficiare, având ca scop reautorizarea acelorași lucrări, pârâta P. R. înaintând cererea de emitere a unei noi autorizații deoarece data de valabilitate a primei autorizații expirase iar lucrările de construire nu au fost finalizate.

Conform documentației care a stat la baza eliberării celor două autorizații, pârâta a urmărit să realizeze lucrări de construire, demolare parțială a parterului și reconstruirea acestuia, precum și extinderea imobilului pe verticală, prin mansardare.

Conform celor susținute în primul motiv de recurs, reclamanții afirmă că la momentul eliberării autorizației de construire, s-a încălcat planul urbanistic zonal și planul urbanistic general, deși trebuia respectat de către autoritatea emitentă. P. strada A., în PUG se arată în mod expres obligația de respectare aregimului de înălțime, care este egală cu distanța dintre aliniamente. Din expertizele efectuate în cauză se deduce că imobilele învecinate cu imobilul în litigiu au o înălțime maximă de 4 m, iar imobilul pentru care s-a emis autorizația de construire are o înălțime de la 6,3 m până la 7,5 m, în timp ce diferența dintre înălțimile imobilelor ar trebui să fie „sensibil egale";. În acest context, se apreciază că expertizele întocmite au fost părtinitoare.

Curtea constată, în legătură cu aceste susțineri, în primul rând, că nu au fost prezentate explicații pertinente în sprijinul apărărilor conform cărora cele două expertize ar trebui îndepărtate din economia cauzei. A., concluziile la care au ajuns cei doi experți nu au fost contrazise cu argumente tehnice, de natură a le invalida, iar aprecierile de natură subiectivă ale reclamanților nu au nici un suport, din moment ce cele două mijloace de probă au fost administrate cu respectarea regulilor procedurale.

Nu se poate reține nici că tribunalul ar fi interpretat în mod greșit concluziile la care au ajuns cei doi experți, din moment ce soluția pronunțată este în acord cu acestea, iar ambii specialiști au indicat, în mod argumentat, care este poziția lor în legătură cu obiectivele încuviințate de către instanță, acestea fiind concordante.

A., reclamanții susțin că în PUG al M. B. M., la capitolul înălțimea maximă admisibilă a clădirilor, se arată în mod expres ca înălțimea maximă admisibilă este P pe străzile având distanța dintre aliniamente de 4,0 - 6,0 m (Aleea Armoniei, str. A. etc.).

Se mai menționează că pârâta a obținut o autorizație de amenajare mansardare și consolidare, nicidecum o autorizație de ridicare a unei construcții noi, aceasta putea doar să consolideze construcția veche și să o mansardeze, dar nu mai mult decât permit regulile de urbanism în zona centrului vechi, astfel înălțimea maximă nu putea fi mai mare de 4,20, or proiectul pârâtei cuprinde o construcție nouă cu o înălțime de 7,5 m.

În legătură cu această chestiune, prin lucrarea întocmită de domnul conferențiar doctor arhitect A. I., la solicitarea instanței (f. 228 și urm., dosar fond), se arată că a fost studiat extrasul din Regulamentul aferent PUG B. M., în cadrul căruia, la art. 27 se precizeaza intr-adevar ca "inaltimea maxima admisibila este P pe strazile avand distanta dintre aliniamente de 4,0-6,0". Expertul subliniază însă că, același articol cuprinde și precizarea că "se va menține situația de aliniere a cornișelor clădirilor, înălțimea maxima admisibila fiind egala cu distanta dintre aliniamente ... "

În acest context, expertul arată că, din analiza formularii acestui articol,

27, din PUG B. M. sau PUZ - Centrul Istoric B. M., se constata urmatoarele: nu se face nici o referire la regimul de construire pentru subsoluri, demisoluri sau mansarde ale cladirilor; se face referire doar la P(parter) sau P+1(parter si etaj), dar nu ca la nivele ci ca "inaltime maxima admisibila"; de asemenea nu se face referire la nivelele numite subsol, demisol sau mansarda, deoarece sunt si ele nivele distincte, la fel ca si parterul sau etajul unei cladiri; tot ca o carenta a regulamentelor invocate se constată ca nu se defineste inaltimea maxima a unui nivel pentru parter, ci face doar referire la necesitatea de aliniere a cornișelor.

Prin actul normativ "Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism" aprobat prin O. M. nr. 80/N/(...), in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 57/(...) si a Decretului nr. 433/(...), la "C. 3. Glosar de termeni utilizati" apare urmatoarea definitie: Inaltimea constructiilor (H) masurata la nivelul fatadei reprezinta diferenta de altitudine dintre nivelul terenului natural si un punct determinat de: a) streasina, pentru acoperisul in panta continua; b) punctul de rupere al pantei, pentru acoperisurilemansardate; c) partea superioara a aticului, pentru cladirile cu acoperis terasa sau cu pante marginite de atic; d) streasina lucarnelor."

Expertul constată că formula folosita în Regulamentul aferent PUG

"inaltimea maxima admisibila este P" nu este corecta, deoarece P=parter se refera la numarul de nivele, iar inaltimea ar trebui sa se refere la "diferenta de altitudine". De aici si neclaritatea indusa in interpretarea unui regulament formulat necorespunzator in privinta definirii temenului de "inaltime maxima admisibila".

Casa de pe strada A. nr. 8, după mansardare, are cornisa la aproximativ aceeasi altitudine ca si casa alaturata la est, de la numarul 10 (f. 243, dosar fond), fiind astfel in acord cu prescriptia din Regulamentul PUG care impune ca "se va mentine situatie de aliniere a corniselor cladirilor". Din acest punct de vedere, datorita caracterului incomplet al regulamentului si a formulei incorecte de definire a regimului de inaltime, in sensul lipsei precizarilor datelor referitoare la situatia demisolului, subsolului, mansardei si a numarului de nivele, dar respectand impunerea de aliniere la nivelul cornisei casei alaturate, expertul consideră ca proiectul care a stat la baza eliberarii AC nr. 122/(...) este corect și legal întocmit.

Față de această concluzie și în lipsa unor elemente care să o contrazică în mod pertinent, văzând și raportul de expertiză întocmit în cauză de către d-nul expert A. I., precum și răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de către reclamanți, se constată că criticile formulate, legate de nerespectarea PUG și PUZ, prin prisma regimului de înălțime a construcției autorizate, nu pot fi validate.

Prin recurs, se afirmă și că este afectat gradul de însorire al imobilului reclamanților, tocmai ca urmare a faptului că nu a fost respectată înălțimea maximă admisă.

Legat de această chestiune, se ia act de faptul că, din documentația care a stat la baza emiterii autorizațiilor, au făcut parte și avizul nr. 984/(...) al

Inspectoratului Județean de C., în care se precizează că: „structura nouă se va corela cu cea veche de la parte care se menține";, condiție care s-a constatat a fi respectată, conform celor două expertize, iar în avizul sanitar nr. 12458/(...) al Autorității de S. P. M. se precizează că diferența dintre existent și propus a înălțimii calcanelor spre vecini va fi de maxim 50-80 cm, ca urmare gradul de însorire al imobilului de la nr. 17 A nu va avea de suferit";.

Or, ambii experți arată că înălțimea construcției vechi, spre sud, era de

6,55 m, iar cea a zidului nou este de 7,35 m, diferența fiind de 0,8 m, încadrându-se în cerința autorității, care a luat în calcul necesitatea ca noua construcție să nu afecteze gradul de însorire al imobilului reclamanților.

În plus, ca urmare a măsurătorilor efectuate la fața locului, s-a constatat că imobilul locuință, din str. A. M., nr. 17A, nu este afectat de imobilul actual din str. A., nr. 8, fiind constatat un anumit grad de umbrire al curții imobilului reclamanților, care însă nu intră sub incidența OMS nr. 536/1997.

Curtea apreciază că este de subliniat, în acest context, și faptul că expertul I. a făcut o analiză a reglementărilor urbanistice ale zonei, pe care le-a raportat la starea de fapt existentă, conform căreia nu s-a edificat o construcție nouă, ci a fost reamenajată una preexistentă, după cum urmează:

Se arată că documentațiile de urbanism in vigoare la data emiterii autorizației atacate erau următoarele: PUG B. M. si Regulamentul aferent PUG si PUZ - Centrul Istoric B. M. si Regulamentul aferent acestuia, ambele aprobate prin H. ale Consiliului Local si ca urmare opozabile in justitie conform Legii

350/2001, art. 49 alin. (3).

Conform art. 46 alin. 2 din acest act normativ: „ Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ- teritoriale de bază, cu privire la: a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice; e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice; g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; h) precizarea conditiilor de amplasare și conformare a volumelor construite. amenajate și plantate. "

Aceste condiții sunt detaliate in Regulamentul aferent PUG si se refera elemente precum: amplasarea fata de aliniament, amplasarea fata de limitele laterale ale parcelelor, amplasarea fata de limita posterioara, regim de inaltime, P. de ocupare maxim admis, Coeficientul de U. maxim admis, etc. M. B. M. are un astfel de regulament aferent PUG, dupa cum are si un plan urbanistic zonal pentru centrul istoric cu un regulament aferent, extrase din acestea fiind anexate la dosarul cauzei.

Din analiza conținutului acestor regulamente, expertul a constatat următoarele: conform Regulamentului aferent PUG B. M. (iar regulamentul aferent PUZ - Centrul Istoric B. M. este aproape identic), se definesc situațiile in care regimul de construire este continuu (adica o cladire are calcane pe ambele limite laterale), regimul de construire discontinuu (adica in care o cladire are calcan pe o limita laterala si se retrage fata de cealalta) si regim de construire izolat (adica o cladire este amplasata distantat fata de limitele laterale ale parcelei). Nu s-a regăsit in textul regulamentului situatia intalnita in cazul cladirii de pe strada A. nr. 8, adica o cladire existenta care are o amplasare atipica pe parcela, in cazul de fata cu doua calcane partiale pe limitele laterale si un calcan pe toata limita posterioara de proprietate.

Este posibil ca un regulament sa nu poata cuprinde toate variantele de amplasare pe o parcela a unei cladiri, dupa cum este si cazul de fata. Se constata ca aceste regulamente nu precizeaza cum anume trebuie interpretate situatii de amplasare diferite de cele mentionate in textul actului normativ. Cu alte cuvinte nu exista nici o formula prin care sa se impuna de exemplu intocmirea unei documentatii de urbanism pentru reglementarea unei situatii atipice, dupa cum nu exista nici o formulare care sa declare o parcela ca fiind neconstruibila in cazuri atipice.

Trebuie luat in considerare si faptul ca imobilul existent anterior a fost edificat înainte de intrarea in vigoare a H.i Consiliului Local B. M. prin care se proba PUG si Regulamentul aferent. Expertul menționează faptul ca P. U. G. ale localitatilor au fost intocmite dupa aparitia H.G. 525/1996 pentru aprobare Regulamentului General de U. in acest act normativ se impune, conform art. 2, alocarea de fonduri pentru elaborarea planurilor urbanistice generale ale localitatilor. A., M. B. M. are un astfel de PUG aprobat in anul 2000. Cladirea de pe strada A. nr. 8 exista și înainte de această dată. Prin regulamentul aferent PUG nu se precizeaza daca cladirile existente care nu respecta regulamentul au interdictie de construire.

P. astfel de cazuri, legiuitorul a prevăzut, în Legea 50/1991 republicată, la art.2 alin.(4) următoarele:

„(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru: a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;"

În acest context, se constată că imobilul situat in B. M. pe strada A. la nu.8 își menține aceeași funcțiune si aceeași suprafață la sol. In cazul volumetriei, există o depășire pe verticală, însă aceasta se încadrează, conform celor mai sus redate, în limitele autorizate, iar imobilul se încadrează in indicii urbanistici admiși in zonă, adică procentul de ocupare si coeficientul de utilizare a construcției autorizate sunt mai mici decât cei impuși in regulamentul aferent PUG si PUZ.

O altă critică din recurs vizează modul în care a răspuns prima instanță la motivul de nelegalitate dedus din lipsa acordul scris al vecinilor pentru construirea imobilului, în contextul în care, în zona centrului istoric, toate construcțiile sunt amplasate pe „., respectiv linia despărțitoare dintre proprietăți. Așa fiind, se afirmă că imobilul edificat fiind, în proporție de 80 %, nou, păstrându-se doar un perete din vechea clădire, era necesar acordul vecinilor.

Curtea constată că în mod corect a apreciat tribunalul că, conform reglementărilor legale, starea de fapt descrisă de către reclamanți, respectiv edificarea noii construcții pe limita de proprietate, nu se încadrează în situațiile în care este necesar acordul vecinilor.

A., la data eliberării autorizației de construire nr. 122/(...), era în vigoare varianta Legii nr. 50/1991 publică în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din (...), cu următoarele modificări OUG nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005, Legea nr.

52/2006 și Legea nr. 376/2006. În această variantă a Legii 50, la „. nr. 1, C.- cadru al proiectului pentru autorizația executării lucrărilor de construcții se precizează care sunt piesele scrise, desenate, avizele și acordurile necesare, iar la pct. 2.5.6. se prevede că se va solicita acordul vecinilor în următoarele situații:

Mai mult, de subliniat este că acordul vecinilor nu a fost cerut prin certificatul de urbanism eliberat, cu respectarea acestor prevederi legale, de către pârâtă, iar faptul că, la momentul la care a fost solicitat avizul DSP, s-a depus ca anexă, de către intimată, și acordul unui alt vecin, nu este de natură să ducă la concluzia ca cele două autorizații sunt nelegale, rămânând la latitudinea pârâtei să depună price documente pe care le avea în posesie la acel moment, aceasta nefiind însă o cerință a autorității emitente.

În plus, expertul A. arată că distanța dintre zidul vechi-demolat- din fațada de vest și trotuarul de protecție existent era zero, trotuarul fiind lipit de soclul construcției. Zidul nou s-a realizat mai spre interiorul parcelei pârâtei cu

7 până la 10 cm, distanță necesară pentru termoizolație, iar faptul că se întâmpină dificultăți în montarea acesteia, datorită neprevederii unor soluții tehnice corespunzătoare, dar care există, nu este de natură să ducă la concluzia că este incident vreun motiv de nelegalitate.

În legătură cu această chestiune, a edificării imobilului foarte aproape sau, în opinia reclamanților, pe limita de proprietate, expertul I. face o trecere înrevistă a prevederilor Codului civil, respectiv art. 612: „Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietatii ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de

19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina." si art. 613: „Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri."

Raportat la aceste dispoziții, se concluzionează în sensul în care, din punctul de vedere al documentației autorizate, planșele prevăd închiderea golului existent la cămara spre proprietatea reclamantului, ceea ce înseamnă ca proiectul autorizat respecta Codul Civil, iar faptul că, în momentul examinării situației din teren, de la data de 26 iulie 2010, s-a constatat ca acesta fereastra nu era zidita nu are relevanta in ceea ce privește legalitatea emiterii autorizației de construire, ci înseamnă doar ca lucrările de execuție nu respectă în totalitate proiectul autorizat.

Aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește susținerea conform căreia proiectul care a stat la baza emiterii autorizațiilor ar fi fost greșit intitulat, expertul I. ajungând la concluzia conform căreia aceste susțineri nu sunt corecte

(f. 243, dosar fond).

În final, Curtea constată că nu pot fi reținute, ca motiv de nelegalitate al celei de-a doua autorizație, nici împrejurarea că pârâta a declarat că nu există, pe rolul instanțelor, litigii legate de imobilul în discuție, din moment ce o astfel de interpretare nu este susținută de nici un text legal, de subliniat fiind și împrejurarea că ea era deja emisă la momentul la care reclamanții au obținut suspendarea executării primului dintre actele atacate.

De asemenea, faptul că s-a acordat această suspendare nu poate fi un argument valabil în sine pentru acțiunea de fond, întrucât, în procedura sumară reglementată de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu se poate prejudeca acțiunea în anulare a actului administrativ.

P. toate aceste considerente, văzând și prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va dispune respingerea recursului declarat de către reclamanți, cu consecința menținerii sentinței fondului, luându-se act de faptul că intimata P. și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul V. I. și V. O. M. împotriva sentinței civile nr. 5199 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2011.

Red.M.B./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.fond: M. P.

← Decizia civilă nr. 12/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 4875/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 2675/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2675/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal