Decizia civilă nr. 304/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 304/2011
Ședința publică de la 27 I. 2011
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător Ana M. T.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta M. L., împotriva deciziei civile nr. 1. mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. C., G. F. C. și A. F. P. A M. C.-N., având ca obiect alte cereri recurs împotriva hot.de declinare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă personal, asistată de avocat G. S., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, iar la data de (...), reclamanta recurentă a depus la dosar o serie de scripte în probațiune. Curtea a solicitat explicații și lămuriri în legătură cu existența unei contradicții între minută și dispozitivul sentinței în forma redactată precum și între aceasta și considerente, învederându-se că de fapt judecătorul instanței de fond s-ar fi pronunțat exclusiv asupra excepției necompetenței materiale. Reprezentanta recurentei arată că în raport de situația existentă, în prezenta cauză se impune o soluție de casare cu trimiterea cauzei la prima instanță, în vederea renunțării la petitele cu care a învestit instanța de fond. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 1. mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., a fost respinsă cererea formulata, extinsa si completata de reclamanta M. L. împotriva paratelor D. G. A F. P. C., G. FINA.IARA C., A. F. UBLICE A MUNCIIPIULUI C.-N. și s-a dispus disjungerea capetelor de cerere de la litera a, f si g și constituirea unui dosar cu număr nou. A fost admisă excepția necompetentei materiale a T. C. cu privire la soluționarea capetelor de cerere de la litera a , f si g , invocata de parata D. G. a F. P. a J. C. S-a declinat competenta de soluționare a capetelor de cerere de la litera a, f si g din acțiune, în favoarea Judecătoriei C.-N.. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din copia raportului de inspecție fiscala nr. 1. rezulta ca s-a stabilit faptul ca reclamanta a depășit plafonul de impozitare de 35.000 euro, respectiv echivalentul in lei 118.259,5 lei prevăzut de art. 152 alin 1 din L. nr. 5. iar prin decizia de impunere privind T VA nr. 1. s-a stabilit in sarcina reclamantei obligația de plata a unui impozit in suma de 71.013 lei pentru anul 2008 si a unui impozit pe venit in cuantum de 6.259 lei pentru anul 2009 precum și obligația de plata a sumei de 28.451 lei reprezentând TVA pentru perioada (...)-(...), la care s-au calculat majorări de întârziere de 9.990 lei pentru perioada (...)-(...).(f. 17-29). Prin D. nr. 1/(...) s-a respins ca neîntemeiata contestația formulata de catre reclamanta impotriva Deciziei de impunere nr. 1709/(...) privind TVA si alte obligatii fiscale. Cu privire la exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea notei de constatare din data de (...) intocmita de comisarii G. financiare C.,tribunalul retine ca acesta este intemeiata raportat la dispozitiile art 1 din L. 554/2004 , prin aceasta nota nu da nastere unor raporturi juridice , respectiv acesta nu are caracterul unui act administrativ in sensul dispozitiilor legale mai sus aratate intrucat nu stabileste, modifica sau stinge prin ea insasi drepuri și obligatii . T., analizand inscrisurile anexate a constatat ca in mod corect prin raportului de inspectie fiscala nr 1. s-a stabilit faptul ca reclamanta a depasit plafonul de impozitare de 35.000 euro, respectiv echivalentul in lei 118.259,5 lei prevazut de art 152 alin 1 din L. nr 5. , la data de (...) , totalul incasarilor fiind in suma de 119.118 lei , incalcand astfel dispozitiile art. 152 si urmatoarele din Codul fiscal si in consecinta s-a stabilit calculat suma datorata de reclamanta cu titlu de TVA pentru perioada (...) -(...) respectiv (...) - (...). În ceea ce priveste sustinerea reclamantei ca intrucat sumele care constituie baza de impozitare sunt donatii , acestea nu ar fi supuse obligatiei de plata a TVA, tribunalul a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 801 C. civ donatiunea este actul de liberalitate prin care donatorul da irevocabil un lucru sau o donatarului care îl primeste , ori din probele administrate , rezulta ca sumle recuperate de catre reclamanta au fost incasate in contul personal deschis pe numele reclamantei , cont din care s-au virat in conturile membrilor asociatiei sumele recuperate , cu mai putin de 3% din suma , care era retinuta in contul reclamantei , ceea ce nu poate fi retinut ca avand caracterul unei donatii, neputandu-se retine nici sustinerile reclamantei cu privire la existenta acordului implicit al membrilor asociatiei in vederea efectuarii acestor donatii prin faptul ca au fost trecuti pe un tabel in care promiteau conducerii operative a organizatiei A._FNI C. un procent de 3% din suma recuperata de executorul judecătoresc. Având in vedere considerentele de fapt si de drept mai sus arătate, tribunalul a respins acțiunea formulata ca fiind neîntemeiata. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M. L. solicitândmodificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii introductive de instanță așa cum aceasta a fost formulată, extinsă și completată cu privire la petitele b, c, d și e, precum și obligarea intimatelor la plata în solidar a sumei de 1.860 lei cheltuieli de judecată. În motivare, reclamanta a arătat că potrivit art. 255 alin.1 C.proc. civ. "Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în primă instanță se numesc sentințe ... " În speță, Tribunalul Cluj, Secția de contencios administrativ, care a pronunțat hotărârea recurată a intitulat greșit "decizie" această hotărâre, deoarece ea fiind pronunțată de către o instanță de fond, legal trebuia intitulată sentință. 2. Judecătorul fondului a aplicat în cazul dat o altă lege decât cea normal incidentă. Astfel în considerentele sentinței recurate se face trimitere la L. nr. 5. prin care se aprobă Ordonanța de urgenta a G. nr. 5. pentruprelungirea valabilității Ordonanței de urgenta a G. nr. 4. privind scutirea de la plata drepturilor de import și a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, lege care nu are nici o legătură cu obiectul pricinii. Subliniază că legea incidentă În cazul dat este L. nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. 3. Prima instanță a interpretat și aplicat greșit art. 152 alin. 1 C.Fiscal. Potrivit acestui text legal "(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform ari. 1251 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, poate solicita scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepția Iivrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b)." Din conținutul dispoziției normative citate rezultă clar că legiutorul are în vedere cifra anuală de afaceri care depășește plafonul de 35.000 Eur. Or, în spetă atât organul de control fiscal cât și judecătorul fondului au luat în considerare suma de 119.118 lei ca total al încasărilor realizate de către recurentă cumulat pe anii 2008 și 2009, dacă prima instanță ar fi aplicat corect dispozitia normativă citată atunci veniturile realizate de către recurentă pe anul 2008 s-ar fi situat sub valoarea prag de 35.000 euro (respectiv, 118. 259,5 lei), iar recurenta ar fi beneficat de regimul special de scutire consacrat prin menționata dispoziție normativă. Judecătorul fondului luând în considerare însă, contrar celor stabilite prin norma legală invocată, veniturile cumulate ale recurentei pe anii 2008 și 2009 a privat-o pe aceasta de dreptul legitim de a beneficia de regimul special de scutire comițând astfel o gravă ilegalitate care are ca efect nulitatea absolută a sentinței recurate și totodată păgubirea. considerabilă a recurentei ceea ce este inadmisibil. Recurenta a fost astfel privată de dreptul la un proces echitabil consacrat imperativ prin art. 6 al C. care a fost ratificată și de R. 4. De altfel recurenta nici nu face parte categoria persoanelor impozabile, serviciile prestate de ea neavând caracter economic și efectuându-se în temeiul unui contract de mandat pe care în mod regretabil prima instanță nici nu-I menționează în considerentele sentinței recurate. Ignorarea acestui contract de mandat care este esențial corecta definire a naturii raportului juridic obligațional derulat cu participarea recurentei a plasat întreaga argumentare din considerentele sentinței recurate pe un plan cu totul străin realității juridice și economice a cazului dat. 5. Prima instanță a validat interpretarea greșită pe care a dat-o echipa de control fiscal, art. 46 alin. 2 din L. 571/2003 privind Codul Fiscal : "Sunt considera te venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor. din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. 3. precum și din practicarea unei meserii". În speță, reclamanta nu a realizat venituri din fapte de comerț și nici din practicarea unei meserii. Aceasta a îndeplinit anumite prestări servicii în cadrul Asociației Naționale a Investitorilor FNI, iar pentru indemnizația primită ca remunerație pentru serviciile prestate de subsemnata am plătit impozit pe venit de 16% la T., sens în care dețin acte justificative. Reclamanta a acoperit, din totalul cotizațiilor membrilor asociației, cheltuielile privind funcționarea organizației, cheltuieli de transport de la C. la B., cheltuieli de cazare în B., plata indemnizațiilor cuvenite membrilor comitetului de sprijin printre care au fost Bologa I., Perșa V., I. I., precum și mulți alții de a lungul perioadei de timp 2000-2009. Conform articolelor 6 și 7 din statutul asociației aceasta are ca scop protejarea intereselor persoanelor fizice păgubite prin activitatea frauduloasă a FNI și recuperarea prejudiciilor cauzate de FNI investitorilor, membri ai asociatiei. În vederea executării silite s-a întocmit un tabel cu persoanele care și-au exprimat dorința să se facă executarea silită conform notei conducerii centrale a asociației nr. 6/(...). De precizat că înscrierile pe acest tabel au fost făcute exclusiv la cererea celor nominalizați în tabel, exprimată prin semnarea personal pe tabelul respectiv. Cei înscriși în tabel prin semnarea acestuia își exprimau implicit acordul să fie trecuți pe tabelul executorului judecătoresc pentru recuperarea creanțelor lor și promiteau conducerii operative a organizației A.-FNI C. un procent de 3% din suma recuperată de executorul judecătoresc pentru fiecare dintre ei de la A. De precizat că, prin sintagma "conducere operativă" se desemnează petenta M. L. în calitate de lider local C. Acest tabel este tabelul numărul 1. Pe baza acestui tabel petenta M. L. a fost mandatată și a acceptat mandatul constatat prin I. numit "fișa pentru executorul judecătoresc". Subliniază în context că pentru fiecare din semnatarii tabelului menționat a fost făcută o astfel de fișă care a fost semnată de către persoana în cauză. Pe baza fișei (fișelor) individuale reclamanta a întocmit cererea de executare silită în vederea recuperării creanțelor semnatari lor care i-au dat mandatul în acest sens. În baza fișei pentru executorul judecătoresc a îndeplinit formalitățile necesare privind sesizarea executorului judecătoresc cu recuperarea creanțelor persoanelor fizice semnatare. Fișa pentru executorul judecătoresc dată, de exemplu pentru Abrudan Minodora a fost mandatul standard pe care l-au dat fiecare dintre membrii A.-FNI Organizația C. reclamantei pentru întocmirea și depunerea la executor a documentelor necesare pentru demararea procedurii executării silite. Au fost înregistrate un număr de cinci dosare execuționale fiecare pentru câte un grup de investitori FNI creditori, membri ai Organizației A.-FNI C. dintre care: dosarul execuțional nr. 308/2007, dos execuțional nr. 492/2007, dos. executional nr. 593/2007, dos. execuțional nr. 657/2007 și dos. execuțional nr. 21/2008. Primele patru dintre acestea au fost predate BEJ Drăgănescu, I. și Crafcenco din B., iar cel de al cincilea a fost depus la BEJ R. D. P. din B.. Toate persoanele din dosarele execuționale menționate au fost onorate cu creanța actualizată din care s-a scăzut un procent de 3 % reprezentând prima de succes acordată reclamantei cu titlu de donație. Executorul a preluat din contul AVAS care era debitorul suma pentru care s-a făcut executarea silită În fiecare dintre cele cinci dosare execuționale și a virat-o în contul comunicat de reclamantă. Reclamanta a notificat pe fiecare dintre creditorii persoane fizice, membri ai A.-FNI Organizația C. din dosarele execuționale respective punându-le în vedere să-și deschidă un cont la bancă și să-i prezinte apoi extrasul de cont pentru a putea face viramentul creanțelor ce li se cuvin în acel cont. Cu ocazia întâlnirii cu reclamanta, aceștia i-au cedat cu titlu de donație (dar manual) prima de succes reprezentând 3 % din creanța actualizată a fiecăruia dintre ei recuperată de executor. Totodată aceasta a prezentat, cu acel prilej celor care i-au adus extrasele de cont două tabele nominale: primul (tabelul 2B) cuprinzând lista nominală a creditorilor persoane fizice cu menționarea În dreptul fiecăruia din ei a sumei reprezentând 97% din ceea ce a recuperat executorul judecătoresc. Cel de aldoilea tabel (anume tabelul 2A) cuprindea 3% din ceea ce a recuperat executorul judecătoresc pentru fiecare dintre ei și care urma să fie lăsată în contul bancar al reclamantei ca primă de succes cu titlu de donatie. De precizat că, executorul judecătoresc a recuperat creanțele actualizate cu indicele de inflație pentru perioada mai 2000 (momentul în care FNI a încetat plățile) și data plății efective. Subliniază că atât tabelul 2A cât și tabelul 28 au fost aduse la cunoștința creditorilor și explicitate acestora, explicându-li-se că au libertate deplină să le semneze sau nu, astfel încât fiecare dintre persoanele înscrise în acele tabele le-au semnat în deplină cunoștință de cauză, confirmând prin aceasta, pe de o parte, încasarea drepturilor lor de creanță în procent de 97% iar, pe de altă parte donația de 3% lăsată la dispoziția subsemnatei ca expresie a recunoștinței lor, iar nu ca remunerație, pentru strădaniile depuse de aceasta din urmă în interesul lor. Sunt în prezența unei donații (dar manual) liber consimțită de către fiecare dintre cei care au semnat tabelele respective. F. vorba de donații, acestea nu sunt supuse impozitării și nici obligației de a plăti TVA deoarece actele de gratificare nu pot fi asimilate veniturilor impozabile. 6. Recurenta a procedat la executare silită în vederea recuperării sumelor de bani în baza mandatului special dat de fiecare dintre păgubiții F.. Caracterul de donație a sumelor primite ulterior de către recurentă rezultă și din cuprinsul mandatului dat de fiecare dintre aceștia, mandat în care nu este mentionată o eventuală remunerație pentru reclamantă. Așa cum rezultă din declarațiile martorilor precum și din Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, depusă la dosar, reclamanta nu a condiționat recuperarea sumelor de plata vreunui comision. Este în afara oricărei discuții că dacă părțile ar fi convenit remunerarea unui serviciu, aceasta era stipulată în cuprinsul mandatului dat reclamantei. 7. Tabelul întocmit inițial depus la dosar nu a stat în cele din urmă la baza procedurii de executare silită. Acest fapt rezultă și din sentințele pronunțate în dosarele de contestatie la executare formulate, depuse la dosar, prin care se retine că reclamanta nu avea calitatea de reprezentant al A.- F. în procedura de executare silită. În aceste conditii, tabelul initial întocmit a rămas pur consultativ, având în vedere că în baza lui nu s-a procedat niciodată la executare. Pe de altă parte, chiar dacă recuperarea sumelor de bani ar fi fost posibilă și s-ar fi realizat în baza acestui tabel întocmit inițial, cei 3% menționați în cuprinsul lui ar fi avut tot caracterul de donație, dar fată de asociatie, având în vedere că aceasta functionează în baza O.G. nr. 26/2000 și aceasta poate obține venituri doar din cotizații, sponsorizări și donații. Rezultă așadar, și pe această cale, că încă de la început, intenția părților a fost de a ceda cu titlu de donatie această sumă de bani și nu de a -achita contravaloarea unei prestații, având în vedere că asociația este non profit. 8. Întocmirea celui de al doilea tabel, depus de asemenea la dosar, a avut loc în scop organizatoric, părțile neînțelegând să-i dea nici o valoare juridică. Acesta a fost semnat de fiecare, după ce semnatarii lui au convenit să cedeze reclamantei cu titlu de donatie un procent de 3-5% din suma recuperată, având în vedere numărul mare de persoane, cea 700 de persoane și necesitatea existenței unei evidente. Pentru o corectă înțelegere a momentului și a modului în care acest al doilea tabel a fost întocmit, detaliem mai jos pasii parcursi de la momentul recuperării sumelor de bani:a. obținerea sumei totale de bani și depunerea acesteia în contul reclamantei; b. încunoștințarea păgubiților despre acest lucru și despre necesitatea deschiderii unui cont personal și a comunicării acestuia reclamantei; c. pentru comunicarea contului, fiecare s-a prezentat personal în fața reclamantei în grupuri de cca 5 persoane, ocazie cu care reclamanta le-a adus la cunoștință fiecăruia despre întreaga sumă pe care urma să o primească; d. cu același prilej, părțile prezente au convenit donarea unui procent de 3-5% din suma recuperată, având în vedere și înțelegerea inițială cu asociația, sens în care au procedat la semnarea acestui al doilea tabel, având în vedere numărul mare de persoane și necesitatea unei evidențe. e. ulterior reclamanta a procedat la virarea sumelor de bani obținute, păstrând procentul din sumă pe care fiecare a fost dispus să îl doneze. Donația făcută în forma darului manual realizată prin transfer bancar care nu implică o predare efectivă, materială a bunului donat și nici o formă solemnă a actului juridic prin care se concretizează, asigură totuși transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu în altul. În doctrină ( Fr. D.., Tratat de drept civil, C. speciale, editura Universul juridic, B. 2001, pag. 150) s-a arătat că „dacă obiectele pe care donatorul voiește să le dăruiască se află deja în mâinile donatarului, (de exemplu, cu titlu de depozit, imprumut etc) darul manual se poate perfecta prin declarația donatorului că ințelege să le dăruiască, acceptată de donatar, (traditio brevi manu)";. Același autor mai arată că "instanța supremă a mai precizat că tradițiunea bunului nu trebuie să se înteleagă neapărat o deplasare fizică a bunului, cum ar fi preluarea din mâna donatorului, efectele sale juridice putând fi realizate și printr-o tradițiune implicită ... ". De asemenea, mai retine că o simplă ofertă constatată prin înscris sub semnătură privată a unui dar manual, acceptată de donatar este valabilă, dacă actul sub semnătură privată servește numai ca dovadă a darului manual. În armonie cu cele învederate, nu poate fi pusă la îndoială natura juridică de dar manual a sumelor reprezentând cca 3% din drepturile bănești cuvenite investitorilor F., fapt ce rezultă și din declarațiile martorilor audiați în instantă, care au confirmat cu certitudine că intenția lor de a gratifica pe reclarnantă a fost o inițiativă a lor și nu rezultatul unei cereri a acesteia și nici nu a avut ca scop plata unui serviciu prestat de aceasta. Este motivul pentru care considerarea de către organul fiscal că sumele astfel dăruite recurentei au caracter de venituri impozabile constituie pe de o parte rezultatul unei gresite interpretări a realității de fapt și de drept a cazului dat de către organul fiscal, iar pe de altă parte un abuz al acestui organ lipsit de orice suport probator. 9. Judecătorul fondului a ignorat în mod regretabil această realitatea cazului dat și invocând art. 801 C.civ. dă acestui text legal o interpretare greșită contrară spiritului legii. De vreme ce persoanele înscrise în cele două tabele nu au contestat faptul că cei 3% reținuți cu ocazia plății ar reprezenta un dar manual din partea fiecăruia dintre ei nu se poate trage concluzia că însușirea de către recurentă a sumelor aferente acestui procent ar reprezenta o activitate economică prestată de ea sau mai exact o remunerație a unei astfel de activități. În mod regretabil judecătorul fondului nu a analizat ipoteza darului manual invocată de rcurentă în apărare și nu argumentează această omisiune fapt ce practic are semnificația unei nemotivări a sentintei recurate ceea ce determină nulitatea acesteia. De asemenea judecătorul fondului nu a analizat probele administrate în cauză și în special declarațiile martorilor audiați care sunt suficient de concludente pentru clarificarea corectă a naturii sumelor predate benevol de către persoanele înscrise încele două tabele recurentei. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 15 decembrie 2010 pârâta M inisterul Finanțelor Publice - A. N. de A. F. - Garda Financiară - Secția C. asolicitat respingerea recursului formulat de reclamantă și menținerea acesteia în totalitate, ca fiind legală și temeinică. În motivare, pârâta a arătat că în recursul formulat, recurenta reia motivele invocate în fața instanței de fond, situație în care, susține întrutotul poziția procesuală exprimată în fața instanței, arătând că motivarea instanței de fond este legală și temeinică. Criticile recurentei cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate datorată faptului că instanța de fond a intitulat, în mod greșit, „decizie";, iar nu sentință, hotărârea atacată, precum și datorită faptului că „judecătorul fondului a aplicat în cazul dat o altă lege decât cea normal incidentă"; nu constituie motive de modificare sau casare astfel cum sunt prevăzute de art.304 și 3041 C., acestea putând reprezenta cel mult erori materiale, care pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Cât privește celelalte motive de recurs, pârâta solicită să se constate că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, în mod corect și legal, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea Notei de constatare din (...) întocmită de pârâtă având în vedere că această notă nu face parte din categoria actelor administrative fiscale susceptibile a fi atacate în contencios administrativ raportat la dispozițiile art.1 din L. nr.554/2004. Actul administrativ pe care recurenta a înțeles să-l atace respectiv nota de constatare nu este de natură ai vătăma vreun drept în sensul prevederilor legale și nu reprezintă un titlu de creanță (decizie de impunere) pentru care se prevede posibilitatea de contestare conform art.205 din O.G. nr. nr.92/2003 privind Codul de procedură civilă. Nota de constatare seria CJ nr.0010026 din (...) întocmită de Garda Financiară - Secția C. reprezintă un act constatator al unei stări de fapt privind verificarea cheltuirii sumelor încasate de la membrii asociației sub diverse forme sau titluri, a impozitelor, taxelor, a contribuțiilor pe care le datorează bugetului de stat, ca urmare a desfasurarii activitatii pentru care a fost înființata asociatia. Învederează instanței de control judiciar ca, prin aceasta nota de constatare, nu se stabilesc in sarcina recurentei niciun fel de obligatie care ar putea reprezenta o creanta a statului impotriva acestuia, apta sa-i cauzeze vătămarea unui interes. In ceea ce priveste solicitarea recurentei de anulare a deciziei de impunere nr.1. privind TVA si impozitul pe venit, solicită să se observe ca, aceasta cerere este inadmisibila, asa cum in mod corect a reținut instanța de fond, intrucat, recurenta a formulat contestatie la organul competent respectiv la D. C., in conformitate cu dispozitiile art.218 Cod procedura fiscala, care s-a solutionat prin D. nr.1/2010, aceasta fiind singurul act administrativ care putea fi atacat prin actiunea care face obiectul prezentului dosar. De asemenea, in mod corect si legal, instanta de fond a admis excepția necompetentei materiale a T. C. cu privire la cererile referitoare la anularea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, la ridicarea sechestrului asigurator precum si la anularea procesului-verbal de sechestru asigurator, intrucat, competenta in solutionare a acestor cereri este Judecatoria, conformdispozitiilor art.129 alin 11 coroborat cu dispozițiile art.172 Cod procedura fiscala. Avand in vedere aceste considerente, solicită instanței de control judiciar să se respingă recursul formulat de M. L. și să mențină hotărârea atacata ca fiind temeinică și legala. Analizând recursul Curtea constată următoarele: Așa cum rezultă din practicaua prezentei decizii Curtea, din oficiu, conform art. 306 alin. 2 C. a pus în discuție motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 5 C. privind existența unei contradicții între minută și dispozitivul sentinței atacate, în forma redactată, precum și între acesta și considerente, învederându-se că de fapt instanța de fond s-ar fi pronunțat exclusiv asupra excepției necompetenței materiale. Prin minuta sentinței atacate instanța de fond s-a pronunțat exclusiv asupra excepției necompetenței materiale a T. C. cu privire la soluționarea capetelor de cerere de la lit. a), f) și g), excepție invocată de pârâta D. a jud. C. și ca o consecință a fost declinată competența de soluționare a acestor capete de cerere în favoarea Judecătoriei C.-N.. În conținutul deciziei nr. 1663 din 7 mai 2010 în partea dispozitivă pe lângă soluția din minută, redată anterior, se mai regăsește soluția de respingere a cererii formulată, extinsă și completată de reclamanta M. L. și dispoziția de disjungere a capetelor de cerere de la lit. a), f) și g) și constituirea unui dosar cu număr nou (f. 24 verso). În partea introductivă a sentinței recurate (f.22) se face vorbire că instanța de fond a reținut cauza în pronunțare pe cererea disjunsă din dosarul nr. (...) al T. C. și că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate au fost consemnate în încheierea ședinței publice din (...), încheiere care face partea din această sentință. La dosarul cauzei trimise de Tribunalul Cluj în care s-a pronunțat sentința recurată nu există nici încheierea de disjungere despre care se face vorbire și nici încheierea de amânarea pronunțării. De asemenea, din conținutul motivelor sentinței rezultă că instanța de fond s-a pronunțat exclusiv pe fondul cauzei neantamând în nici un fel excepția de necompetență materială cu care formal a declarata că este învestită și pe care a soluționat-o în minută (f. 4). Pentru elucidarea acestor grave greșeli procedurale pe care Curtea le va antama în cele ce precedă, s-a atașat dosarul nr. (...) al T. C. despre care s-a amintit în contextul precizării obiectului învestirii. Din economia dos. nr. (...) se constată că reclamanta M. L. a învestit Tribunalul Cluj cu o acțiune în contencios administrativ fiscal înregistrată la data de 16 decembrie 2009, acțiunea care conține 7 capete de cerere numerotate de la lit. a) până la lit. g). Prin încheierea din 23 aprilie 2010 pronunțată de T. C. în dos. nr. (...) (f. 188) s-a amânat pronunțarea hotărârii acțiunii formulată de reprezentanta reclamantei în vederea formulării de concluzii scrise. În conținutul acestei încheieri s-au consemnat concluziile orale puse pe fondul cauzei de către apărătorul reclamantei conform cărora acesta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și extinsă. Ulterior, prin încheierea din 30 aprilie 2010 pronunțată în același dosar (f. 195) s-a amânat din nou pronunțarea pe data de 7 mai 2010 când Tribunalul Cluj a pronunțat sentința civilă nr. 1665. În minuta redactată de judecătorul instanței de fond (f. 196 dos. (...)) se regăsește soluția cu privire la respingerea pe fond a acțiunii reclamantei, admiterea excepției necompetenței materiale a T. C. cu privire la soluționareacapetelor de cerere de la lit. a), f) și g) excepție invocată de pârâta D. a jud. C. și ca o consecință a fost declinată competența de soluționare a acestor capete de cerere în favoarea Judecătoriei C.-N., s-a dispus disjungerea capetelor de cerere de la lit. a), f) și g) și constituirea unui dosar cu număr nou. În conținutul motivării sentinței nr. 1665 din 7 mai 2010 se regăsește motivarea succintă și lapidară a disjungerii acestor capete de cerere, formarea unui nou dosar și declinarea competenței în favoarea Judecătoriei C.-N.. Această sentință a fost recurată de reclamantă, în ceea ce privește soluționarea capetelor de cerere b), c), d) și e), prin recursul înregistrat la data de 4 august 2010 sub nr. (...) (f. 2 dos atașat al Curții de A. C.) . Prin decizia nr. 199 din 21 ianuarie 2011 pronunțată în dos. nr. (...), Curtea de A. C. a admis recursul reclamantei a modificat sentința nr. 1665 din 7 mai 2010 în sensul admiterii acțiunii dispunându-se în acest sens anularea raportului de inspecție fiscală nr. 1. a deciziei de impunere nr. 1. și a deciziei nr. 1/2010. În ceea ce privește dispoziția de disjungere și asupra declinării de competență, Curtea de A. C. nu s-a pronunțat în dos. nr. (...) și astfel sub aspectul soluției pe excepție asupra căreia pare că Tribunalul Cluj s-a pronunțat în dos. nr. (...) supus analizei în cauza de față nu există autoritate de lucru judecat. Cu toate acestea, examinând dosarul nr. (...) nou format la data de 7 mai 2010 se constată că acesta nu cuprinde în primul rând actul de sesizare al instanței. Și este așa deoarece simpla copie a acțiunii introductive depusă în dos. nr. (...) nu este suficientă în sine fără dispoziția procedurală a disjungerii capetelor de cerere cu care urma să se învestească instanța în dos. nr. (...). De asemenea, acest dosar nu cuprinde încheierea de amânare a pronunțării pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2010 la care se face trimitere în partea introductivă a sentinței recurate nr. 1663 din 7 mai 2010. Nici n-ar avea cum să cuprindă un astfel de act de procedură de vreme ce dosarul nou a fost constituit doar la data de 7 mai 2010. În fine, există, așa cum s-a constat în precedent, o contradicție vădită între minuta redactată de judecător cu prilejul deliberării și dispozitivul sentinței în forma redactată. De asemenea, Curtea constată că de fapt atât sentința civilă nr. 1663 din 7 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr. (...) cât și sentința civilă nr. 1665 din 7 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr. (...) sunt identice ca formă și conținut. Față de cele ce preced, examinând exclusiv sentința civilă atacat în prezenta cauză și întregul dosar nr. (...) al T. C., Curtea reține că actul de procedură săvârșit de instanță în acest dosar este esențial nelegal și se impune refacerea acestuia cu observarea tuturor normelor de procedură pertinente incidente în materie, Curtea fiind împiedicată să se pronunțe efectiv asupra fondului recursului cu care a fost învestită. Cum această asanare nu este posibilă direct în recurs, Curtea urmează ca în temeiul art. 312 C. și art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 să caseze în întregime sentința recurată și să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Astfel, în rejudecarea cauzei pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil cu toate garanțiile prevăzute de lege, T. va urmări cala dosarul cauzei să existe dispoziția de disjungerea a cauzei cu privire la capetele de cerere lit. a), f) și g) din acțiunea introductivă, să se refacă actul de amânare a pronunțării dacă este cazul ori să se asigure părților posibilitatea să dezbată și să pună concluzii pe excepția necompetenței materiale invocată prinîntâmpinare de către pârâta D. a jud. C. urmând ca instanța de fond să se pronunțe efectiv și concret pe această apărare și să arate în considerentele actului de procedură jurisdicțional care sunt motivele de fapt și de drept care susțin efectiv soluția ce se va adopta. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE A dmite recursul declarat de reclamanta M. L. împotriva deciziei civile nr. 1. mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER R.-R. D. ANA M. T. L. U. M. T. Red.L.U./Dact.L.U./S.M 2 ex./(...). Jud.fond.F.S.B.
| ← Decizia civilă nr. 6011/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 663/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
