Decizia civilă nr. 3114/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3114
Ședința publică din 12 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: M. B.
JUDECĂTORI : F. T.
M. H.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. S. împotriva Sentinței civilă nr. 5481 pronunțată în data de (...), în dosarul nr.(...) al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimata SC D. I. S. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, în temeiul art. 304 pct.6 C.pr. civilă coroborat cu dispozițiile art.306 alin.2 C.pr. instanța va avea în vedere la pronunțare și legalitatea dispozițiilor hotărârii din perspectiva cererii privind acordarea dobânzii legale. Instanța reține cauza în pronunțare. CURTEA D. examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.5481 pronunțată la data de (...) al Tribunalului S. a fost admisă acțiunea reclamantei S. D. I. S. împotriva pârâtelor D. G. a F. P. S. și A. F. P. S. și dispusă anularea dresei nr.3647/2010; obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 4376 lei reprezentând diferență taxă primă înmatriculare - taxă poluare - cu dobânda aferentă de la data introducerii acțiunii și până la restituirea efectivă. Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că taxa a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Împotriva soluției arătate a declarat recurs D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. S. În susținerea celor solicitate se arată că actul a cărei anulare a fost cerută nu este un act administrativ în sensul definit de lege; dispoziția de statuare a taxei trebuia contestată în termen iar analiza trebuia făcută în limitele investirii, analiza neputând fi făcută direct în instanță. Referitor la dobândă arată recurenta că acordarea este greșită întrucât normele interne aplicabile speței respectă exigențele de compatibilitate cu art.110 paragraf 1 din T.. Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele: Reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. S., suma de 5667 lei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare. La data de 13 mai 2010 a solicitat A. F. P. S. restituirea sumei de 4376 lei, reținută ca taxă de poluare din suma de 5667 lei achitată ca taxă de primă înmatriculare. Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de art. 214 ind. 1 Cod fiscal, în prezent abrogate, nefiind incidentă O.U.G. nr. 5.. Potrivit dispozițiilor art. 2141 - 2143 din Codul Fiscal și pct.311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării in R., de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. D. această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Tribunalul ca instanță de fond, trebuia să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Conform dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 5., taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. D. această perspectivă reclamantul recurent are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). D. această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Aplicarea pentru trecut a actului normativ în discuție contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă menținerea ca legală a taxei speciale încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 5.. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce. D. această perspectivă, aplicarea OUG nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantului care a făcut dovada achiziției unui autoturism dintr-un stat membru al UE și care, de altfel, fusese și înmatriculat în comunitate. Ca atare fata de cele aratate retinerile primei nnstante nu pot fi considerate gresite. În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate invocată de către pârâtă prin întâmpinare, trebuie observat ca reclamantul nu a exercitat calea de atac a contestației prevăzută de art.205 și următoarele din OG nr.92/2003 republicată și modificată împotriva deciziei de restituire deoarece nu avea interesul să atace acea decizie pe cale administrativă, intrucat i s-a restituit parte din suma solicitată. Obiectul prezentei cauze este restituirea diferenței dintre suma achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare și suma restituită parțial, sumă încasată nelegal și nerestituită de către pârâtă, astfel încât se impune respingerea excepției de inadmisibilitate a acțiunii. Cât privește critica recurentei cu privire la adresa atacată Curtea reține că este întemeiată întrucât adresa nu este un act administrativ în sensul definit de legea contenciosului ci o simplă corespondentă iar cererea de anulare sub acest aspect este inadmisibilă. În ceea ce privește dobânda Curtea reține că pentru repararea în întregime a prejudiciului cauzat reclamantului, s-ar fi impus acordarea dobânzii legale calculată asupra sumei potrivit OG nr.9/2000, începând cu data achitării și până la restituirea integrală a sumei achitate, neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară asumată de R. ca stat membru justificând angajarea răspunderii autorităților Curtea apreciază că temeiul legal al daunelor interese nu poate fi art. 124 Cod proced. fiscală ( speța dedusă judecății nu se încadrează în nici una din situațiile reglementate de acest articol al actului normativ ) ci doar art. 3 alin 3 din OG 9/2000. În consecință în temeiul art.312 C.pr.civ. coroborat cu art.20 alin.3 din L. nr.554/2004 Curtea va admite recursul și va modifica în parte hotărârea conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta D. G. a F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 5481 din (...)pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispozițiile referitoare la anulare adresă și acordă dobândă. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 12 S. 2011. PREȘED.TE JUDECĂTORI M. B. F. T. M. H. GREFIER M. ȚAR R ed.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.I. D.
| ← Decizia civilă nr. 1398/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5489/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
