Decizia civilă nr. 33/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

Dosar nr. (...) R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D. CIVILĂ Nr. 33/2011

Ședința publică de la 15 A. 2011

I. constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. I. I. GREFIER A. B.

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de către pârâta A. PENTRU P. M. S. împotriva deciziei civile nr. 2566 din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu intimata SC C. SA.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic I. I. pentru contestatoare și avocat B. M. A. pentru intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 8 aprilie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.

Constatând că părțile prezente nu au alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestației formulate.

Reprezentantul contestatorului solicită admiterea contestației în anulare formulate, în baza dispozițiilor art. 317 pct. 2 și art. 318 C.pr.civ. Hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență și hotărârea este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât instanța omis să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

Solicită de asemenea exonerarea contestatoarei de la plata cheltuielilor de judecată în cazul respingerii contestației, instituția fiind finanțată de la bugetul de stat.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei atacate. În susținerea poziției procesuale, reiterează pe scurt argumentele din cuprinsul întâmpinării, precizând că nu sunt incidente prevederile art. 317 pct. 2 C.pr.civ. în ce privește primul motiv al contestației, iar raportat la cel de al doilea motiv, arată că acesta este nefondat. Solicită obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, conform notei de cheltuieli pe care o depune la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA P rin D. civilă nr. 2566 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a admis recursul declarat de reclamanta S. C. S. Z. împotriva sentinței civile nr.3053/(...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care a modificat-o în sensul că a admis acțiunea reclamantei și în consecință: s-a dispus anularea în parte a avizului de mediu nr. 3 din (...), respectiv a măsurilor stabilite prin anexa avizului menționat; s-au anulat măsurile 1 și

2 referitoare la instabilitatea versantului dealului Ortelec, măsura nr. 3 referitoare la stabilirea responsabilității recurentei pt. măsurăturileînclinometrice limitat la numărul de foraje precum și măsura nr. 1 referitoare la refacerea mediului în C. T. și stabilirea pentru recurentă a sarcinii executării acestei măsuri pentru suprafața ce o deține în proprietate. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.3053 din 17 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), a fost admisă în parte acțiunea reclamantei S. C. S.A împotriva pârâtei A. PENTRU P. M. S. și s-a dispus anularea parțială a Avizului de mediu la încetarea activității, nr. 3 din (...), numai cu privire la măsura nr. 1 cuprinsă în anexa la aviz, constând în eliminarea conductei de aducțiune a apei abandonate și executarea pe traseul ei a unui dren de colectare a apelor cu descărcare în aval de zona excavată a carierei (S=cca 2 ha, lungime conductă abandonată cca 500 ml), menținându-se celelalte măsuri dispuse prin actul atacat.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 2. Tribunalul Sălaj a respins ca nefondată acțiunea reclamantei, hotărârea fiind însă casată de către Curtea de A. C., cu trimiterea cauzei spre rejudecare. I. de recurs a reținut motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. (5) Cod procedură civilă, îndrumând prima instanță să dispună efectuarea unei expertize tehnice de specialitate. A. investit, în rejudecare după casare, asupra cauzei de față, tribunalul a reținut următoarele:

Necontestat în cauză, S. C. S. este titular al licenței de concesiune pentru C. de A. T., avizul de mediu fiind eliberat în considerarea acestei calități. Fiind titularul unei astfel de licențe, pârâta are obligația legală ca la încetarea activității să solicite în acest scop un aviz, fiind răspunzătoare de daunele aduse mediului. A., la data de 19 mai 2005 s-a emis de către A. pentru P. M. S. Avizul de mediu la încetarea activității, nr. 3 (filele 12-17). Măsurile dispuse de către pârâtă sunt menționate în anexa la aviz, cele contestate de către reclamantă fiind menționate ca atare în petitul acțiunii.

Respectând îndrumările instanței de casare, obligatorii prin prisma prevederilor art. 315 alin. (1) Cod procedură civilă, tribunalul a dispus efectuarea în cauză a două expertize: una în probleme de mediu, pentru care a fost numită expert d-na. I. I.-A. și o expertiză în probleme de geodezie, fiind numit expert d-ul. N. P. (încheierea fila 71).

Răspunzând obiectivelor solicitate de reclamant, expertul geodez reține drept cauze care au generat fenomenul de alunecare acumularea apei din regimul hidric al zonei, concluzionează că nu există o legătură de cauzalitate între excavațiile în carieră efectuate în anii 70-74 și alunecările de teren, că perimetrul de exploatare pentru care s-a emis licență de exploatare nu cuprinde întreaga suprafață exploatată a carierei T.

În privința conductei de apă, expertul relevă că aceasta nu este amplasată pe terenul proprietatea reclamantei.

Cu privire la forajele pentru măsurători înclinometrice, arată expertul că șase dintre acestea sunt amplasate pe terenul reclamantei, având ca scop monitorizarea alunecărilor de teren în zona carierei de argilă T. iar celelalte cinci foraje sunt proprietatea Primăriei Z., urmărind evoluția fenomenului de alunecări de teren iar alte zone decât C. de argilă.

Cu privire la obiectivul solicitat de pârâtă, expertul reiterează concluzia inexistenței unui raport de cauzalitate între exploatarea de argilă și degradarea construcțiilor și terenurilor din zonă.

Expertul în protecția mediului, dr. I. I.-A. concluzionează diferit, lucrarea sa relevând următoarele:

Măsurile programului pentru conformare și responsabilitățile stabilite privind stabilizarea versantului dealului Ortelec și de refacere a perimetrului Carierei T. conduc la reconstrucția ecologică a perimetrelor afectate de activitatea minieră iar măsurile din programul pentru conformare sunt bazate pe constatările bilanțului de mediu (I și II) și expertiza tehnică efectuată la cererea reclamantei (depuse la dosar).

Expertul subliniază că în concordanță cu prevederile legii minelor reclamanta s-a obligat să aplice atât măsurile de protejare a mediului cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate, avizul de mediu nr.

3. respectând în totalitate condițiile impuse de S. C. S. prin licența de exploatare.

Cu referire la documentația care a stat la baza emiterii avizului, se arată că aceasta cuprinde toate expertizele și rapoartele tehnice necesare, bilanțurile de mediu, studii de impact, de fezabilitate, de exploatare și privind stabilitatea ((...)) anunțul public al dezbaterii, raportul de inspecție al GNM C. J. S., punctele de vedere emise de alte autorități publice, acte emise de alte autorități, Minuta încheiată în data de 24 octombrie 2007, la sediul P. J. S. cu ocazia întrunirii reprezentanților instituțiilor membre ale Colectivului de A. T. S., adresele APM S., conform procedurii de emitere a avizului, expertul concluzionând că actul emis de pârâtă respectă spiritul și litera legii, prin soluțiile tehnice și responsabilitățile impuse.

În privința conductei de apă însă, expertul apreciază că scoaterea și evacuarea ei trebuia făcută de C. de Apă, deoarece potrivit legii exploatarea

și întreținerea sistemelor de tratare, înmagazinare și distribuție a apei potabile și controlul calității apei produse revin serviciilor publice ale administrației locale.

Referindu-se la cauzele care au determinat apariția defecțiunilor la conductă, expertiza menționează că aceste defecțiuni sunt o consecință a alunecărilor de teren, aspect demonstrabil prin zona de amplasare a conductei și zona în care au avut loc alunecările de teren (adresa nr.

3761/2007 a Companiei de Apă S. S. C. - S. Z.).

Reclamanta a eludat, arată expertul, avizul de privatizare iar în lipsa acestui aviz, reclamanta rămâne solidară cu daunele produse de către foștii titulari de activitate.

Concluziile expertizei menționează că avizul de mediu este dat cu respectarea cerințelor și procedurilor legale, precum și că între activitatea de exploatare a argilei în cariera T. și prejudiciul adus mediului din zonă există un raport de cauzalitate directă evidențiată în documentația depusă de reclamantă la dosarul cauzei.

Din prezentarea în rezumat a celor două expertize - o parte din conținutul acestora a fost preluat ca atare, datorită specificității termenilor utilizați - , rezultă evident o contradicție între constatările, aprecierile și concluziile celor doi experți.

În demersul său de a aprecia asupra pertinenței concluziilor prezentate, respectiv de a da eficiență unora sau altora dintre părerile exprimate, tribunalul are drept premisă textul legal cuprins în art. 94 lit. i) din O.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, care stabilește obligația tuturor persoanelor fizice și juridice de a proteja mediul precum și că poluatorul suportă costul pentru repararea prejudiciului înlăturând urmările produse și restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului.

Din această perspectivă, instanța a constatat că însăși reclamanta a prezentat pârâtei, anterior emiterii avizului propuneri de măsuri pentru refacerea mediului în cariera de argilă T., pe care chiar aceasta să le execute.

A., reclamanta propune pentru sine măsura continuării urmăririi pentru refacerea mediului în cariera istorică, exploatată în anii 1948 - 1997, prin lucrări de taluzare, înierbare și împădurire a versantului, se va realiza un Plan Urbanistic Zonal - Zonă rezidențială, precum și continuarea urmăririi stabilității versantului prin măsurători înclinometrice pe întreg arealul dealului O. Această măsură este preluată în Avizul de mediu dar este ulterior atacată în instanță de către inițiatoarea ei.

Apoi, reclamanta propune execuția de contraforți de pământ între cele două maluri și umplerea golului produs în urma excavațiilor, cu pământ provenit din săpături de la fundații și materiale inerte provenite din demolări, dar cere înlăturarea acestei obligații, preluată în aviz.

În fine, reclamanta s-a obligat și la refacerea mediului în cariera T., exploatată în anii 1948 - 1997, prin lucrări de taluzare, înierbare și împădurire a versantului, se va realiza un Plan Urbanistic Zonal - Zonă rezidențială, fără însă a contesta această măsură, preluată și în avizul emis de pârât.

Se impune așadar constatare că S. C. S. admite existența unui raport de cauzalitate între activitatea de excavare și prejudiciul adus mediului, care de altfel este evidențiat nu numai în expertiza I. ci și în documentul intitulat Raport la B. de M. nivel 1 pentru activitatea de exploatare a argilei din C. T. S. C. S. Z., întocmit la I. B., urmând ca aceste probe să fie coroborate, cu consecința înlăturării concluziilor expertizei N., potrivit cărora acest raport de cauzalitate nu există.

A. cum este reglementată prin sus evocatul act normativ, răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are un caracter obiectiv, independent de culpă. În speță, prejudicierea mediului este necontestată iar raportul de cauzalitate este recunoscut inclusiv de reclamantă prin planul de măsuri la care mai sus ne-am referit.

Din aplicarea prevederilor art. 95 din O.G. nr. 95/2005 rezultă că cel ce, desfășurând o activitate legală - în cazul nostru în baza unei licențe de exploatare valabilă - produce prin aceasta consecințe negative asupra mediului, este dator a înlătura aceste consecințe.

Dreptul la un mediu sănătos a fost integrat ca principiu în art. 8 din

Convenția Europeană, text care protejează dreptul la viața privată și la familie, fiind consacrat ca atare prin mai multe hotărâri (Lopez Ostra contra

Spaniei, Raynen contra U.K.).

Apreciind astfel asupra probelor dosarului, instanța, coroborând concluziile expertului de mediu cu celelalte probe ale dosarului, unele emanând de la reclamantă, a admis în parte acțiunea și a anulat avizul de mediu, numai cu privire la măsura nr. 1 cuprinsă în anexa la aviz, constând în eliminarea conductei de aducțiune a apei abandonate și executarea pe traseul ei a unui dren de colectare a apelor cu descărcare în aval de zona excavată a carierei (S=cca 2 ha, lungime conductă abandonată cca 500 ml).

Pentru a dispune astfel, s-a avut în vedere că probele dosarului, inclusiv cele două expertize opinează în sensul scoaterii conductei și evacuarea ei incumbă Companiei de Apă, iar nu reclamantei.

Reclamanta S. C. S.A Z. a formulat recurs împotriva acestei hotărâri solicitând admiterea recursului în raport de dispozițiile art.304 alin.1 pct.9 cu consecința admiterii acțiunii formulate dispunându-se anularea în parte a avizului atacat respectiv, anularea măsurii nr.2 referitoare la instabilitateaversantului, dealului Ortelec cu referire la refacerea și redarea în circuitul agricol prin lucrări de nivelare taluzare și acoperire cu sol vegetal de către S. C. S.A în zona conductei de aducțiune a apei, abandonate, proprietatea Consiliului județean S.; anularea în parte a măsurii nr.3 referitoare la instabilitatea versantului dealului Ortelec în sensul stabilirii în sarcina C. S. a responsabilității măsurătorilor inclinometrice limitat la numărul de 6 foraje pe care le deține în proprietate și anularea în parte a măsurii nr.1 referitoare la refacerea mediului în cariera T. în sensul stabilirii pentru S. C. S.A a sarcinii executării acestei măsuri doar pe suprafața de teren pe care o deține în proprietate singura pe care a efectuat lucrări.

Referitor la anularea măsurii nr.2 recurenta învederează că deși prima instanță în mod corect a dispus anularea măsurii nr.1 cu prinsă în anexa la aviz reținând că aceasta nu este proprietara conductei nu a admis și cererea vizând anularea măsurii nr.2 deși aceasta se corelează în mod implicit cu măsura nr.1 venind în completarea și definitivarea acesteia vizând zona conductei de aducțiune.

Anularea măsurii 3 a fost respinsă de către prima instanță rezultând astfel obligația stabilizării versantului prin măsurători inclinometrice pe întreg arealul dealului Ortelec la toate cele 11 foraje inclinometrice indiferent de proprietarul acestor foraje și de zona de interes pe care o acoperă deși acestea vizează și alte obiective decât cariera T.

Concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul geolog N. P. a relevat că reclamanta deține doar 6 din cele 11 foraje inclinometrice astfel că din această perspectivă apare ca excesivă și discriminatorie măsura stabilită în sarcina societății.

Prima instanță a interpretat în mod greșit documentul denumit propuneri de măsuri pentru refacerea mediului în cariera de argilă T. , continuarea monitorizării alunecărilor urmând a fi realizată doar în raport de cele 6 foraje fiind extinsă în mod nelegal la 11 foraje.

Existența raportului de cauzalitate a fost de asemenea eronat interpretată ignorându-se concluziile raportului de expertiză existând în fapt două raporturi de cauzalitate distincte raportul de cauzalitate dintre activitatea de exploatare și prejudiciul adus mediului în zona de exploatare prin schimbarea configurației terenului ca urmare a escavărilor și raportul de cauzalitate dintre activitatea de exploatare și alunecările de teren pe terenurile învecinate zonei exploatate raport de cauzalitate a cărui inexistență a fost stabilit prin expertiza întocmită de expertul N.

Dacă existența primului raport de cauzalitate nu a fost niciodată contestat reclamanta arată că a înțeles să conteste nelegalitatea măsurii prin care s-a dispus efectuarea de lucrări de refacere a mediului și pe suprafața de 40754 mp teren suprafață care nu a fost în proprietatea sa aflându-se în proprietatea Statului Român.

Recurenta critică înlăturarea concluziilor unuia dintre rapoartele de expertiză și preluarea necritică a concluziilor celuilalt raport de expertiză fără argumente.

Pârâta A. pentru P. M. S. a promovat de asemenea recurs împotriva aceleiași hotărâri invocând incidența dispozițiilor art.304 pct.9 C.pr.civ. solicitând admiterea recursului cu consecința respingerii acțiunii introductive.

Recurenta pârâtă a învederat că trebuie să se rețină că avizul de mediu la încetarea activității pentru stabilirea obligațiilor de mediu nr.3/(...) a fost eliberat cu respectarea tuturor cerințelor legislației de mediu în vigoare.

Titularului îi revin obligațiile care rezultă clar din licența de concesiune pentru exploatarea nr.2337/2001 eliberată de către A. pentru cariera de argilă T. invocând prevederile art.XVIII pct.18.3.1 și VII pct.7.1.1.

S. C. S.A fiind titularul activității și titularul licenței de concesionare pentru exploatare în cariera de argilă T. este răspunzător de toate daunele produse mediului înconjurător fiind obligat să aplice atât măsurile de protejare a acestuia cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate fiind ținut în concluzie a repara întregul prejudiciu cauzat mediului.

Factorul declanșator al alunecărilor de teren îl constituie exploatările societății reclamante care au dus la defecțiuni ale conductei de apă fiind astfel evident raportul cauză efect și culpa reclamantei.

Analizând recursurile formulate în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, instanța de recurs a reținut următoarele:

Reclamanta S. C. S.A Z. prin acțiunea introductivă de instanță a solicitat anularea în parte a avizul de mediu la încetarea activității în C. de argilă T., dealul Ortelec Z. pentru stabilirea obligațiilor de mediu nr.3/(...) solicitând instanței să dispună anularea măsurilor nr.1 și 2 referitoare la instabilitatea versantului, dealului Ortelec cu referire la refacerea și redarea în circuitul agricol prin lucrări de nivelare taluzare și acoperire cu sol vegetal de către S. C. S.A în zona conductei de aducțiune a apei, abandonate, proprietatea Consiliului județean S.; anularea în parte a măsurii nr.3 referitoare la instabilitatea versantului dealului Ortelec în sensul stabilirii în sarcina C. S. a responsabilității măsurătorilor inclinometrice limitat la numărul de 6 foraje pe care le deține în proprietate și anularea în parte a măsurii nr.1 referitoare la refacerea mediului în cariera T. în sensul stabilirii pentru S. C. S.A a sarcinii executării acestei măsuri doar pe suprafața de teren pe care o deține în proprietate.

Pârâta A. pentru P. M. S. a emis avizul de mediu la încetarea activității în C. de argilă T., dealul Ortelec Z. pentru stabilirea obligațiilor de mediu nr.3/(...) având în vedere cererea nr.3062/(...) precum și dispozițiile HGR nr.368/2007, HGR nr.459/2005 și OUG nr.195/2005 stabilind obligațiile de mediu programul de conformare și sursele potențiale de răspundere pentru daune aduse mediului.

Avizul cuprinde enumerarea documentelor care au stat la baza emiterii avizului reprezentând expertize tehnice punctele de vedere emise de autoritățile publice locale și centrale, răspunsurile comunicate autorității la adresele întocmite.

Anexa la avizul de mediu la încetarea activității în C. de argilă T., dealul Ortelec Z. pentru stabilirea obligațiilor de mediu nr.3/(...) cuprinde obligațiile de mediu iar măsura nr.1 vizează eliminarea conductei de aducțiune a apei abandonate și executarea pe traseul ei a unui dren de colectare a apelor cu descărcare în aval de zona escavată a carierei ( S= cca 2 hectare și lungimea conductei abandonate cca 500 ml ) iar măsura nr.2 de la acest topic refacerea și redarea în circuitul agricol a terenurilor afectate de alunecările de teren din 2006 - 2007 în zona conductei de aducțiune a apei abandonate prin lucrări de nivelare, taluzare și acoperire cu sol vegetal și măsura nr.3 continuarea urmăririi stabilității versantului prin măsurători inclinometrice pe întreg arealul dealului Ortelec ( 11 foraje înclinometrice).

Autoritatea a evidențiat că obligațiile de mediu care justifică măsurile enunțate își au sediul materiei în art.94 alin.1 lit.i din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului aprobată prin L. nr.265/2006 și art.39 alin.1 lit.k

și p precum și art.37 alin.5 din L. minelor nr.85/2003 și licența de concesiune pentru exploatare nr.2337 art.XVIII pct.18.3.1 și VII pct.7.1.1. și art.VIII pct.8.2.9.

Topicul privind protecția solului și subsolului -măsuri de refacere a mediului în cariera T. cuprinde măsura nr.1 privind execuția de contraforț de pământ între cele două maluri și umplerea golului produs în urma excavațiilor pe întreaga suprafață exploatată (S=58190 mp) cu pământ provenit din săpături de la fundații și materiale inerte provenite din demolări și măsura nr.2 refacerea mediului în cariera istorică exploatată în anii 1948

-1997 (S= de 87.967 mp) prin lucrări de taluzare, înierbare și împădurire inclusiv realizarea planului de urbanism zonal.

Temeiul juridic al măsurilor dispuse în acest topic este identic cu cel invocat pentru măsurile dispuse la topicul nr.1.

Prima instanță în rejudecare a dispus întocmirea a două rapoarte de expertiză una fiind întocmită de expert tehnic specialist în rezistența și stabilitatea terenurilor de fundare și a masivelor de pământ expert tehnic N. P. și o expertiză tehnică întocmită de un expert tehnic în specialitatea inginerie sanitară și protecția mediului, dr. expert tehnic I. I. A..

Expertiza tehnică întocmită de expert tehnic specialist în rezistența și stabilitatea terenurilor de fundare și a masivelor de pământ expert tehnic N. P. a relevat referitor la cauzele care au generat fenomenul de alunecare în zona dealului Ortelec sunt pentru alunecările de suprafață situate în limita adâncimii de 2/3 m alunecările sunt de tip curgere lentă vâscoasă și apar prin străpungerea depozitelor acoperitoare a straturilor permeabile - semipermeabile în care s-a acumulat apa din regimul hidric al zonei, aport de apă substanțial continuu din zone cu cote ridicate care se acumulează în strate permeabile și se descarcă atunci când aportul din precipitații depășește capacitatea de înmagazinare și astfel străpunge prin zonele mai permeabile succesiunea existentă.

Pentru partea superioară a acestor depozite curgerea lentă vâscoasă se datorează suprasaturării zonei cu material fin ce curge pe pantă și care formează o lamă de tip torențial vâscos, o cauză evidentă fiind structura depozitelor din baza cuaternalului glomerulară care reprezintă efectul mișcării de alunecare a masei de roci sub încărcare în prezența apei.

Avariile conductei de alimentare cu apă care s-au produs în anul 2006 prin exfiltrațiile din conductă nu au făcut altceva decât să satureze zona și așa instabilă accelerând mișcarea de curgere lentă sau vâscoasă.

Expertul a concluzionat că nu există o legătură de cauzalitate între excavațiile efectuate în carieră și alunecările din zona carierei T.

Analizând întinderea suprafeței exploatate expertul a evidențiat că s-a exploatat 39% din suprafața cuprinsă în licența de exploatare.

Răspunzând obiectivului referitor la existența unui raport de cauzalitate între excavațiile efectuate de S. C. S.A pe terenurile proprii și alunecările de teren de pe terenurile învecinate celor aflate în proprietatea sa respectiv terenurile aflate în proprietatea Statului Român și a unor persoane fizice expertul a comunicat că nu există un raport de cauzalitate întreexcavațiile efectuate de reclamantă și alunecările de teren din zona locuințelor de pe str. P.

Expertul a evidențiat că exfiltrațiile de apă din conducta de apă proprietatea Consiliului J. S. au accelerat mișcarea de curgere vâscoasă sau curgere lentă mișcarea a fost mai rapidă și s-a datorat presiunii din interiorul conductei.

Activitatea reclamantei nu a influențat starea conductei aceasta găsindu-se într-o poziție de cotă mai coborâtă și neaflându-se pe terenul proprietatea reclamantei.

Referitor la forajele inclinometrice s-a evidențiat că acestea sunt amplasate atât pe suprafața amonte a carierei cât și a riveranilor, frontul de rupere și direcția de deplasare fiind diferit orientată doar 6 dintre acestea aparținând S. C. S.A celelalte 5 foraje inclinometrice fiind proprietatea Primăriei Z., conform protocolului 13091/(...) și urmăresc evoluția fenomenului de alunecări din alte zone și obiective ale dealului Ortelec decât zona carierei de argilă respectiv spre zona de sud și vest, zona cartierului S. și P.

Concluzia raportului evidențiază că nu există un raport de cauzalitate între exploatarea de argilă și degradările construcțiilor sau ale terenurilor din zonă, direcțiile de deplasare ale prismelor alunecate sunt diferite singura legătură fiind mecanismul producerii iar ca factor favorizanți s-a evidențiat structura terenului natural și antropic modificată prin acțiunea apei din regimul hidric pierderi din conducte sau bazine pe fondul existenței unor nivele acvifere perene alimentate de la cote superioare și acumulate în zone depresionare ca enclave.

Raportul de expertiză tehnică întocmit de expert dr. expert specialitate inginerie sanitară și protecția mediului I. I. A. a evidențiat că avizul a respectat condiția impusă prin licența de exploatare măsurile programului pentru conformare și responsabilitățile stabilite determinând reconstrucția ecologică a perimetrelor afectate de activitatea minieră.

Expertul a evidențiat că responsabilitățile atribuite titularului de licență sunt întemeiate pe prevederile art.27 alin.5 și art.29 alin.1 din L. minelor nr.61/1998.

Documentația care a stat la baza emiterii avizului este completă cuprinzând toate expertizele și rapoartele tehnice necesare bilanțurile de mediu studii de impact, de fezabilitate, de exploatare, raportul de inspecție al GNM C. județean S..

Conducta de aducțiune a apei ce a fost scoasă din funcțiune trebuie evacuată de către C. de Apă evidențiind că defecțiunile la conducta de aducțiune au apărut ca o consecință a alunecărilor de teren având în vedere zona de amplasare a conductelor.

Referitor la avizul de mediu la privatizare s-a evidențiat că acesta reprezintă un instrument legal preventiv iar întocmirea acestuia în fiecare etapă ar fi putut determina impactul asupra mediului ori în lipsa acestuia reclamanta rămâne solidară cu daunele produse mediului de foștii titulari de activitate.

Expertul a evidențiat că excavările au condus în timp la distrugerea învelișului vegetal favorizând eroziunea lineară având un impact moderat asupra factorului de mediu apă iar în concluzie a arătat că se poate afirma că există un raport de cauzalitate între exploatarea argilei în cariera T. și prejudiciul produs în zonă.

Prima instanță a reținut în mod corect că reclamanta însăși a prezentat pârâtei anterior emiterii avizului propuneri de măsuri pentrurefacerea mediului în cariera de argilă T. iar recurenta a evidențiat că nu contestă existența raportului de cauzalitate dintre activitatea de exploatare și prejudiciul adus mediului în zona de exploatare, solicitând doar în parte anularea măsurilor dispuse pentru ceea ce excede acestor limite.

Recurenta a evidențiat că ceea ce contestă este existența raportului de cauzalitate dintre activitatea de exploatare și alunecările de teren pe terenurile învecinate zonei exploatate raport care a fost stabilit ca fiind inexistent prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic specialist în rezistența și stabilitatea terenurilor de fundare și a masivelor de pământ expert tehnic N. P., concluzii care nu au fost infirmate prin concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit de expert dr. expert specialitate inginerie sanitară și protecția mediului I. I. A., care a evidențiat existența unui impact asupra mediului fapt de altfel necontestat de către reclamantă.

Limitele răspunderii reclamantei sunt cele care au determinat litigiul având în vedere interpretarea dată sferei răspunderii reclamantei în calitate de titular al licenței de concesiune pentru exploatare nr.2337/2001.

Titularul este răspunzător de toate daunele produse mediului înconjurător în toate componentele lui și se obligă să aplice atât măsurile de protejare a acestuia cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate.

Răspunderea reclamantei este o răspundere extracontractuală fiind aplicabile astfel principiile care guvernează răspunderea delictuală ceea ce determină o limitare a răspunderii doar la prejudiciul produs prin fapta proprie, ceea ce reclamanta de altfel nu a contestat.

Limitele răspunderii reclamantei nu sunt determinate de suprafața exploatată însă probatoriul administrat în cauză relevă că distinct de aserțiunile diferitelor autorități s-a evidențiat prin expertizele tehnice de specialitate că zona afectată este doar cea aferentă exploatării ambii experți reținând că fenomenul alunecărilor de teren are cauze extrinseci exploatării miniere fiind evidențiate exflitrațiile de apă determinate de abandonarea conductei aparținând Companiei de Apă, a cărei deteriorare a fost anterior determinată de alunecările de teren produse având în vedere natura rocilor existente pe dealul O.

S-a evidențiat că doar titularului de licență îi pot fi stabilite obligații prin avizul contestat susținere care de altfel nu poate fi înlăturată însă extinderea cadrului răspunderii pentru titularul licenței înafara limitelor instituite prin chiar conținutul licenței de concesiune pentru exploatare determină nelegalitatea actului atacat în măsura în care dispozițiile cuprinse în acesta extind cadrul răspunderii reclamantei înafara cadrului legal invocat în chiar justificarea adoptării măsurilor contestate.

Considerentele evidențiate au relevat că recursul formulat de către reclamantă apare ca fiind întemeiat întrucât prima instanță în interpretarea dispozițiilor legale a realizat o corectă interpretare a dispozițiilor legale doar în ceea ce privește măsura nr.1 fără ca în baza acelorași raționamente să verifice incidența dispozițiilor legale corect interpretate și asupra celorlalte măsuri contestate prin acțiunea introductivă fiind astfel prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ.

În consecință recursul formulat de către pârâta A. pentru P. M. S. pentru considerentele evidențiate apare ca fiind nefondat, motivele de recurs constituind o reluare a poziției exprimate de diferite autorități în procedura prealabilă emiterii avizului nefiind de natură a înlătura concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză.

Aserțiunea recurentei pârâte referitoare la răspunderea titularului activității și titularului licenței de concesionare pentru exploatare în cariera de argilă tunari este corectă însă aceasta nu poate fi extinsă dincolo de limitele pe care răspunderea asumată de titular o are în baza dispozițiilor legale enunțate anterior astfel că din această perspectivă nu se poate reține interpretarea greșită a dispozițiilor legale de către prima instanță nefiind în consecință prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ., recursul pârâtei potrivit dispozițiilor art.312 C.pr.civ. a fost respins.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare A. PENTRU P. M. S. solicitând admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivare s-a arătat că:

În fapt, prin decizia civilă atacată i-a fost respins recursul introdus împotriva Sentinței civile nr. 3053 din 2010 a T.ui S. pronunțată în dosarul

(...), decizie împotriva căreia formulează această contestație pentru că: hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competență.

Potrivit art. 24 C. proc. civ. Judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la J. aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare". Cu încălcarea acestor prevederi, componența completului de judecată a C. de A. C. în prezentul dosar în etapa de recurs din data de (...), a fost format din:

C. A. - președinte,

S. M.,

C. G. și

F. L. S. - grefier, complet care a decis prin D. civilă nr. 6., casarea Sentinței T.ui S. și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligația ,,efectuării unei expertize tehnice de specialitate în măsură să stabilească dacă măsurile de refacere a mediului impuse în sarcina reclamantei de către pârâtă respectă sau nu normele legale incidente (. . .). Cauza s-a rejudecat la Tribunalul Sălaj, care s-a pronunțat prin S. civilă nr. 3.. Această sentință a fost atacată cu recurs de către ambele părți. R. a fost judecat la Curtea de A. C., de către completul de judecată compus din:

C. A. - președinte,

S. M.,

B. M. și

F. L. S. - grefier.

Rezultă fără tăgadă, că acest complet de judecată s-a pronunțat cu încălcarea prevederilor art. 24 C. proc. Civ.

- hotărârea este rezultatul unei greșeli materiale sau instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare

Curtea de A. C., în decizia civilă nr. 2., stabilește în sarcina reclamantei obligația de a reface mediul în C. T. doar pentru suprafața pe care o deține în proprietate. Cu toate că a adus în atenția instanței o serie de acte normative care consacră principiul "poluatorul plătește" și care evidențiază faptul că titularul activității care este și titularul licenței de concesiune pentru exploatarea în C. de argilă T. este răspunzător de toate daunele produse mediului înconjurător și se obligă să aplice atât măsurile de protejare a acestuia cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate.

I. a omis a analiza un document foarte important, și anume, L. de concesiune pentru exploatare nr. 2337/2001, eliberată de către A. pentru S.

C. S., în baza căreia reclamanta a avut dreptul de a exploata în C. T., motiv pentru care în dispozitivul deciziei nu este menționată suprafața pe care S. C. S. este răspunzător a reface mediu. Conform Licenței de exploatare suprafața asupra căreia avea dreptul de exploatare intimata este de 22,16 ha.

L. de concesiune pentru exploatare nr.2337/2001, prevede următoarele: art.VIII, pct.8.2. 9: "Să asigure reconstrucția ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere executate, conform legii, art. XVIII, pct.18 .. 3.1: "TITULARUL este răspunzător de toate daunele produse mediului înconjurător, în toate componentele lui și se obligă să aplice atât măsurile de protejare a acestuia cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate, în condițiile prevăzute în art. 27, alin(5) și art.29, alin (1 ), lit. j) din L. minelor nr.61/1998 și prin celelalte prevederi legale"; art. VII, pct 7.1.1 "Toate costurile, cheltuielile și obligațiile ce derivă din activitățile miniere de dezvoltare și exploatare vor fi SUPORTATE ÎN ÎNTREGIME DE CĂTRE TITULAR".

I. omite totodată și răspunsul Agenției Naționale pentru Resurse

Minerale, care este autoritatea tutelară în domeniul resurselor minerale, nr.

303276/(...), ca urmare a notificării formulate de către societatea reclamantă, și care precizează următoarele: "LA schimbarea destinației sau a proprietarului investiției, precum și Ia încetarea activităților generatoare de impact asupra mediului, indiferent de motive, este obligatoriu să se întocmească bilanțul de mediu de către fostul proprietar, în cazul dumneavoastră S. C. S.A Z., ACESTA FIIND RĂSPUNZĂTOR DE DAUNELE ADUSE M., inclusiv cele anterioare intrării în vigoare a L. minelor nr.

61/1998. "(...)

"Data la care veți prezenta toate documentele și documentațiile, va constitui data "Notificării" renunțării, TITULARUL RĂMÂNÂND PÂNĂ LA

ACEASTĂ DATĂ, LEGAT DE TOATE OBLIGAȚIILE PREVĂZUTE ÎN L.." (fila

73/75- dosarul (...)).

Consideră că aceste omisiuni constituie o greșeală materială astfel cum a fost definită de către T. S., Secția civilă, decizia nr. 440/1979, C.D./1979, p.281, și anume: ,,greșeala materială poate consta în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată."

D. de a impune titularului activității obligația de a reface mediul doar pentru suprafața pe care o deține în proprietate li se pare aberantă și contravine oricărei prevederile legale. Cu toate că instanța a trecut cu vederea faptul că ar exista un raport de cauzalitate între exploatarea Carierei T. și alunecările de teren din zonele învecinate, făcând abstracție de expertiza tehnică a doamnei dr. expert de specialitate inginerie sanitară și protecția mediului I. I. A. (fără a ne fi fost prezentate motivele) și de actele normative incidente, în dosarul nr. (...), Curtea de A. C. a dat Câștig de cauză proprietarilor din zona învecinată Carierei T. pentru a fi despăgubiți ca urmare a prejudiciilor cauzate de către S. C. S. prin exploatarea în C. T. R., fără echivoc, faptul că, instanța recunoaște faptul că există un raport direct de cauzalitate între exploatarea carierei și prejudiciul cauzat dincolo de suprafața pe care societatea reclamantă o deține în proprietate.

Că decizia contestată nu este motivată, ne întrebăm pe ce considerent instanța a făcut abstracție de expertiza d-nei I. I. A., deși, aceeași instanță se contrazice prin hotărârea pronunțată în dosarul (...), demonstrând că expertiza d-nului expert N. P. este eronată, afirmând în mod greșit faptul cănu există raport de cauzalitate între activitatea de exploatare și alunecările de teren pe terenurile învecinate zonei exploatate. Această inexistență susținută de către expert și de către reclamantă a fost combătută de însăși Curtea de apel prin hotărârea nr. 178/(...). Cu toate că în cauză au existat două expertize, instanța a făcut abstracție de expertiza d-nei I. fără a motiva această decizie.

Intimata SC C. SA Z. a formulat întâmpinare prin care solicita, respectuos ca in urma indeplinirii procedurii legale prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună:

1. Respingerea Contestatiei in anulare formulata de contestatoare ca neintemeiata, si pe cale de consecinta:

2. Mentinerea in totalitate a Deciziei civile nr. 2. pronuntata de

Curtea de A. C. in dosarul nr. (...);

3. Obligarea contestatoarei/parate la plata in favoarea intimatei a tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu, in cuantumul si specificatia pe care le vom mentiona ulterior, in temeiul art. 274 Cod procedura civila.

În motivare s-a arătat că:

1. Starea de F.

In fapt, activitatea principala pe care intimata o desfasoară este aceea de fabricare a caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa;

Avand in vedere specificul activitatii societatii, incepand cu anul 1993 intimata a realizat lucrari de exploatare si excavatie a argilei din "C. T.", dealul Ortec situat in Z., jud. S., in baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate a terenurilor M03 nr. 0122 eliberata de M. I. la data de (...).

La incetarea activitatii de exploatare realizata de intimată, in baza normelor legale privind protectia mediului, A. Nationala Pentru P. M., prin biroul R. S. a emis Avizul de mediu nr. 3 din data de (...), la incetarea activitatii prin care s-au stabilit in sarcina intimatei masurile si programul privind obligatia de refacere si consolidare a mediului din C. avuta in exploatare, respectiv C. T.

Fata de obligatiile impuse intimatei prin avizul de mediul, in termenul legal, intimata a inteles sa conteste cele retinute in cuprinsul acestuia, avand in vedere ca masurile stabilite in sarcina intimatei excedeau cadrului legal si contractual asumat de intimată.

II. Parcursul procesual al cauzei

Prin cererea introductiva, asa cum aceasta a fost formulata, intimata a solicitat instantei sa dispuna:

Anularea Avizului de mediu nr. 3 din data de (...) la incetarea activitatii in C. de A. T., dealul Ortelec Z. avand ca titular SC C. SA

III. Contraargumentatie

Prin contestatia in anulare promovata de contestatoarea - parata

ANPM S. invoca faptul ca au fost incalcate prevederile:

• art. 317 alin 2 CPC (hotararea fiind data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta), si ale

• art. 318 CPC (hotararea fiind rezultatul unei greseli materiale sau instanta, respingand recursul sau admitandu-I in parte, a omis sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare)

1. Scurte Consideratii A rt. 24 alin 1 CPC prevede urmatoarele "Judecatorul care a pronuntat o hotararare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare"

Art. 317 CPC prevede "Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

Pct. 2 Cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la compenta. "

Competenta, in ceea ce priveste materia juridica este definita ca fiind sfera atributiilor pe care le are de indeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului civil sau penal dupa caz

Incompatibilitatea este definita ca fiind institutia juridica prin intermediul careia anumite persoane din cadrul organelor care desfasoara procesul sunt impiedicate sa participe in anumite cauze la activitatea procesuala.

2. Cu privire la primul motiv de contestatie invocat de catre contestatoare.

Contestatoarea prin primul motiv de contestatie invocat, arata ca s-au incalcat dispozitiile de ordine publica privitoare la competanta, facand insa referire la incalcarea prevederilor art. 24 CPC (n.b. privitoare la incompatibilitate)

Raportat la primul motiv de contestatie, intimata arata faptul ca acest motiv de contestatie nu poate fi primit cel putin din urmatoarele considerente: a. Contestatoarea face o grava eroare, si confunda normele imperative privitoare la competenta, cu cele privitoare la incompatibilitate, in opinia acestiea cele doua norme fiind una si aceeasi.

Asa cum a aratat si in scurtele consideratii de la pct. 1 mentionate mai sus, definirea celor doua norme legale si anume competenta, respectiv incompatibilitatea, a fost facuta tocmai cu scopul de a clarifica cele doua notiuni, iar citarea articolelor de lege a fost facuta cu scopul de a clarifica situatia de aplicabilitatea a fiecarei norme in parte.

Rezulta asadar ca incomatibilitatea nu este totuna cu competenta, iar punerea unui semn de egalitate intre cele doua notiuni reprezinta o grava eroare. b. Contestatia in anulare poate fi promovata doar pentru motive ce tin de incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta, iar incompatibilitatea la care face referire contestatoarea, asa cum a aratat, are o alta natura juridica, reglementata disctinct, invocarea incompatibilitatii, neputand face obiectul unei contestatii in anulare. c. Cazurile in care necompetenta este de ordine publica sunt expres si limitativ prevazute de lege la art. 159 CPC

• In cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;

• In cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;

• In cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;

Ori din simpla analiza a cazurilor expres si limitativ prevazute de art. 159 CPC rezulta ca in speta de fata nu ne aflam in vreunul din cazurile mai sus mentionate, sens in care motivul de contestatie in anulare invocat de contestatoare nu este unul de ordine publica asa cum prevede art. 317 CPC.d. Hotararile irevocabile face obiectul unei contestatii in anulare [...] numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

Arata onoratei instante ca principalul motiv al contestatiei in anulare il reprezinta presupusa incalcare a dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta si incompatibilitate.

Cu toate acestea, desi aceste presupuse incalcari ale dispozitiilor privitoare la competenta si incompatibilitate existau si in stadiul procesual al recursului, contestatoare nu a invocat nici un moment exceptia de necompetenta de ordine publica sau incompatibilitatea judecatorilor, intelegand sa invoce aceste aspecte in cadrul unei contestatii in anulare.

Avand in vedere prevederile exprese ale art. 317 CPC, precum si avand in vedere faptul ca motivul pe care se intemeiaza contestatia in anulare a putut fi invocat pe calea recursului, insa contestatoarea, nu a inteles sa invoce aceste aspecte in cadrul recursul, considera ca solutia ce se impune a fi pronuntata in prezenta cauza este aceea de respingere a contestatiei ca neintemeiata. e. Asa cum si doctrina a stautat in repetate randuri, "Competenta - cum o spune expres si legea de procedura civila - apartine instantelor judecatoresti, si nu judecatorilor care alcatuiesc instantele", respectiv completele de judecata.

A., invocarea exceptiei de necompetenta materiala, poate fi invocata doar cu pnvire la instanta judecatoreasca, nu si cu privire la judecatorii membrii completului de judecata din cadrul instantei judecatoresti.

Avand in vedere ca contestatoarea intelege sa invoce necompetenta membriilor completului de judecata si nu a instantei de judecata, in acord cu prevederile legale si doctrina in materie, considera ca se impune respingerea contestatiei. f. Regimul procedural al incompatibilitatii.

Caracterul imperativ al normelor cu privire la incompatibilitate atrage urmatoarea consecinta, sub aspectul regimului ei procedural:

• Incompatibilitatea urmeaza regimul juridic al nulitatilor absolute. A. ea poate fi invocata de parti, de instanta sau de procuror in orice stadiu al pricinii, dupa caz pe calea exceptiei a apelului sau a recursului.

Cu toate acestea, incompatibilitatea nu poate fi invocata si pe calea contestatiei in anulare, prevazuta de art 317 pct. 2 CPC, intrucat normele care o reglementeaza nu sunt de competenta, ci de organizare judecatoreasca. In acest sens a se vedea decizia nr. 789/1985 a T.ui S.. sectia Civila. publicata in RRD nr. 2/1986.

3. Cu privire la al doilea motiv de contestatie invocat de catre contestatoare.

Contestatoarea, arata ca hotararea este rezultatul unei greseli materiale sau instanta, respingand recursul sau admitandu-I in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

In motivare insa contestatoarea arata ca "decizia de a impune titularului activitatii obligatia de a reface mediul doar pentru suprafata pe care o detine in proprietate, ni se pare aberanta"

Considera ca acest argument adus in motivarea contestatiei in anulare, nu poate constiui un temei legal de drept pentru motivarea constestatiei promovate de contestatoare.

De asemenea nu suntem in situatia ipotetica in care hotararea este rezultatul unei greseli materiale, in speta nefiind vorba de vreo gresala materiala comisa de instanta.

I. de recurs, legal investita cu solutionarea acestuia, a cercetat intregul material probator administrat in cauza si a pronuntat o hotarare in acest sens.

Raportat la administrarea probei aceasta implica trei etape:

1. Propunerea probei; 2. Incuviintarea probei; 3. Administrarea Probei

Admisibilitatea probei este supusa la randul ei catorva conditii, ce se impun a fi indeplinite cumulativ:

In cea ce priveste aprecierea probelor, aceasta se face de instanta pe baza intimei convingeri a judecatorilor si in conditiile prevazute de lege. A. aprecierea probelor se face liber de catre instanta de judecata

Considera asadar, ca modalitatea prin care instanta de fond a inteles sa administreze probatoriul in cauza, s-a realizat avand in vedere prevederile si dispozitiile art. 167 si urm CPC, precum si cu respectarea etapelor mai sus mentionate cu privire la administrarea si admisibilitatea probelor, fiind inlaturate acele probe care in opinia instantei nu constituite probe concludente si sunt infirmate de restul ansamblului materialului probator administrat in cauza.

La data de (...) contestatoarea A. PENTRU P. M. S. a formulat unrăspuns la întâmpinare prin care se arată că:

În întâmpinarea depusă de către S. C. S. se invocă faptul că contestatoarea a interpretat greșit prevederile art. 317 Cod de procedură civilă care prevede că: "Hotărâriie irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

Pct.2 când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. "

Din motive neimputabile contestatoarei și independent de voința contestatoarei, nu s-a putut prezenta la judecarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 3053/(...) a T.ui S., în consecință a înțeles să invoce prevederile art.317, alin.( 1), pct.2 din Cod de procedură civilă.

Tocmai acest "amănunt" face să devină aplicabile prevederile art. 24, alin. 1 "Judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare", deoarece contestatoarea nu a putut anticipa faptul că judecători care au făcut parte din completul care a decis prin D. civilă nr.

6. casarea Sentinței T.ui S. și trimiterea cauzei spre rejudecare, vor face parte din completul care a judecat recursul și care a pronunțat D. nr. 2..

Cu privire la cel de-al doilea motiv de contestație invocat de către A. pentru P. M. S., respectiv invocarea prevederilor art. 318 C proc.civ.:

Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare", consideră că instanta a omis a analiza un document foarte important, și anume, L. de concesiune pentru exploatare nr. 2337/2001, eliberată de către A. pentru S. C. S., în baza căreia reclamanta a avut dreptul de a exploata argila în C. T.

În L. de concesiune pentru exploatare nr. 2337/2001, care este un act tehnico-juridic, se prevăd următoarele: art. VIII, pct.8.2.9: "Să asigure reconstrucția ecologică a perimetrelor afectate de activitătile miniere executate, conform legii", iar în art. XVIII, pct.18.3.1: "TITULARUL esterăspunzător de toate daunele produse mediului Înconjurător, În toate componentele lui și se obligă să aplice atât măsurile de protejare a acestuia cât și finanțarea și execuția operativă a lucrărilor de reconstrucție ecologică a perimetrelor afectate de activitățile miniere desfășurate, în condițiile prevăzute în art. 27, alin(5) și art.29, alin (1), lit j) din L. minelor nr.

61/1998 și prin celelalte prevederi legale";

Un alt document la fel de important pe care instanța a omis să-I cerceteze este și răspunsul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, care este autoritatea tutelară în domeniul resurselor minerale, nr. 303276/ (...), ca urmare a notificării formulate de către societatea reclamantă, și care precizează următoarele:

,,La schimbarea destinației sau a proprietarului investiției, precum și la încetarea activităților generatoare de impact asupra mediului, indiferent de motive, este obligatoriu să se Întocmească bilanțul de mediu de către fostul proprietar, În cazul dumneavoastră S. C. S.A Z., ACESTA FIIND RĂSPUNZĂTOR DE DAUNELE ADUSE M., inclusiv cele anterioare intrării În vigoare a L. minelor nr. 61/1998. "(. .. )

"Data la care veți prezenta toate documentele și documentațiile, va constitui data Notificării renunțării, TITULARUL RĂMÂNÂND PÂNĂ LA

ACEASTĂ DATĂ, LEGAT DE TOATE OBLIGAȚIILE PREVĂZUTE ÎN L.." (fila

73/75- dosarul (...)).

Menționează faptul că pentru a putea obține această licență, care este un act tehnico-juridic, orice solicitant, în speța de față intimata S. C. S. trebuia să prezinte copii de pe contractele de concesionare, dovada cumpărării, închirierii terenului sau orice alte modalități de dobândire a folosirii terenului pentru întreaga suprafață de 22,16 Ha, conform Normelor de aplicare a L. minelor nr. 85/2003 (art. 107 alin. (4), și nu doar acte de proprietate.

Consideră că aceste omisiuni constituie o greșeală materială astfel cum a fost definită de către T. S., Secția civilă, decizia nr. 440/1979, C.D./1979, p.281, și anume: "greșeala materială poate consta în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată. "

Referitor la cererea intimatei S. C. cu privire la plata cheltuielilor de judecată, supune atenției onoratei instanțe următoarele:

- în timpul derulării procesului cu intimata S. C. S., APM S. a solicitat puncte de vedere de la forurile sale superioare, M. M. și Dezvoltării Durabile,

și A. Națională pentru P. M., cu privire la legalitatea eliberării avizului de mediu nr.3/(...), la încetarea activității;

- punctele de vedere exprimate de aceștia au fost că APM S. a respectat litera și spiritul legii, respectând în totalitate prevederile legislației de mediu în vigoare: L. nr.265/2006, de aprobare a OUG nr.195/2005, privind protecția mediului, L. minelor nr.83/2003;

- la eliberarea avizului de mediu instituția contestatoare a fundamentat decizia pe expertize, studii de mediu, etc., iar măsurile stabilite în aviz au fost preluate integral din propunerea programului de conformare, întocmită de intimata S. C. S.

- faptul că intimata nu mai trebuie să cheltuiască pentru refacerea ecologică a mediului afectat de activitățile de extracție în cariera T., deși toată legislația de protecția mediului are prevederi imperative în acest sens, precum și solicitarea recuperării cheltuielilor de judecată, tocmai de la autoritatea de mediu care a respectat toate prevederile legislației în vigoare în derularea procedurii de reglementare, ni se pare total aberantă;

- se întreabă, oare intimata S. C. S. vrea să recupereze niște sume de la APM S. în vederea executării refacerii mediului la starea inițială în limita celor stabilite în D. nr.2566/201O?

- învederează onoratei instanțe că APM S. este o instituție finanțată integral de la bugetul de stat, care nu dispune de fonduri alocate prin bugetul de venituri-cheltuieli aprobat pentru a suporta asemenea cheltuieli, fapt ce îi va pune în imposibilitatea de a le achita. Asemenea fonduri nu pot fi previzionate în bugetele de venituri și cheltuieli întrucât A.P.M. S. își desfășoară activitatea cu respectarea legislației în vigoare, legislație pe care contestatoarea susține că, și în speța de față, a respectat-o;

Consideră că APM S. nu a dat dovadă de rea credință, atunci când a formulat contestația în anulare împotriva Deciziei nr.2566/201, fapt pentru care, față de toate considerentele expuse în prezentul răspuns la întâmpinare, solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.

In drept, își întemeiază prezentul răspuns la întâmpinare pe dispozițiile art. 129 alin. 4, art. 132 alin. 1 C. proc. civ ..

Asupra cauzei de fata curtea constată următoarele P rin D. civilă nr. 2566 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a admis recursul declarat de reclamanta S. C. S. Z. împotriva sentinței civile nr.3053/(...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care a modificat-o în sensul că a admis acțiunea reclamantei și în consecință: s-a dispus anularea în parte a avizului de mediu nr. 3 din (...), respectiv a măsurilor stabilite prin anexa avizului menționat; s-au anulat măsurile 1 și

2 referitoare la instabilitatea versantului dealului Ortelec, măsura nr. 3 referitoare la stabilirea responsabilității recurentei pt. măsurăturile înclinometrice limitat la numărul de foraje precum și măsura nr. 1 referitoare la refacerea mediului în C. T. și stabilirea pentru recurentă a sarcinii executării acestei măsuri pentru suprafața ce o deține în proprietate. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.

Motivele constestatiei in anulare formulate sunt utrmatoarele:

- încălcarea prevederilor art. 24 C. proc. Civ. (deoarece acelasi complet a pronuntat si D. civilă nr. 6.)

- I. a omis a analiza un document foarte important, și anume, L. de concesiune pentru exploatare nr. 2337/2001, eliberată de către A. pentru S. C. S., în baza căreia reclamanta a avut dreptul de a exploata în C. T., motiv pentru care în dispozitivul deciziei nu este menționată suprafața pe care S. C. S. este răspunzător a reface mediu. Conform Licenței de exploatare suprafața asupra căreia avea dreptul de exploatare intimata este de 22,16 ha.

- I. omite totodată și răspunsul Agenției Naționale pentru Resurse

Minerale, care este autoritatea tutelară în domeniul resurselor minerale, nr.

61/1998. "

Ultimele două motive ar constitui erori materiale care se circumscriu art 318 cod pr civ.

Examinând motivarea deciziei nr. 2566 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) curtea observă că instanța a acut în vedere la motivare înscrisurile invocate nefiind în prezența unei erori materiale. Ceea ce pune în discuție contestatoarea este o eroare de raționament juridic, adică o eroare de judecată care în cazul în care ar fi primită s-ar ajunge la o nouă examinarea a recursului, aspect prohibit de art 318 cod pr civ.

Curtea de A. C. prin decizia civilă nr.6. pronunțată în dosar nr.(...) a admis recursul reclamantei și a casat sentința cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe stabilind obligația întocmirii unei expertize tehnice judiciare care să releve existența sau inexistența raportului de cauzalitate între activitatea desfășurată de reclamantă și alunecările de teren din zonă. Ulterior prin D. civilă nr. 2566 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a admis recursul declarat de reclamanta S. C. S. Z. împotriva sentinței civile nr.3053/(...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care a modificat-o în sensul că a admis acțiunea reclamantei. P. încălcare a dispozitiilor art 24 cod pr civ nu constituie motiv de contestație în anulare, cu atât mai mult cu cât examinând hotărârile invocate rezultă că inițial s-a casat hotătârea primei instanțe în vederea administrării probei cu expertiza și în al doilea ciclu procesual s-a soluționat fondul litigiului.

Art. 24 alin 1 cod pr civ prevede urmatoarele "Judecatorul care a pronuntat o hotararare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare"

Art. 317 pct 2 cod pr civ prevede "Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului - cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la compenta. "

Competenta, are în vedere instanța în ansamblul său ca și sfera atributiilor pe care le are de indeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului civil în timp ce incompatibilitatea este definita ca fiind institutia juridica prin intermediul careia anumite persoane din cadrul organelor judiciare care desfasoara procesul sunt impiedicate sa participe in anumite cauze la activitatea procesuala.

Față de cele ce preced curtea va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea APM S. împotriva deciziei civile nr. 2566 din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...).

Potrivit art 274 cod pr civ va obliga contestatoarea la plata sumei de

500 lei în favoarea intimatei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea APM S. împotriva deciziei civile nr. 2566 din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...).

Obligă contestatoarea la plata sumei de 500 lei în favoarea intimatei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G . A. N. S. AL H. M. I. I.

A. B.

GREFIER A .B. 19 A. 2011

Red, dact GAN (...)

← Decizia civilă nr. 2911/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 3341/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 33/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 33/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal