Decizia civilă nr. 3337/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3337/2011

Ședința ta de 21 septembrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE F. T.

JUDECĂTOR M. H.

JUDECĂTOR M. B.

GREFIER D. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEUL S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M.-M. M. împotriva sentinței civile nr. 6887 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta C. M. D., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursurile promovate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Se constată că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. pr.civ.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 10 și art. 20 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Față de recursul promovat de intimata-chemată în garanție A. F. pentru

M., Curtea din oficiu, în temeiul art. 137 C.pr.civ., raportat la art. 301, 303

C.pr.civ. invocă excepția tardivității recursului declarat și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.

Față de recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEUL S., Curtea apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar,

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.6887 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al

T.ui S. a fost admisă acțiunea reclamantei C. M. D., obligate pârâtele D. G. a F.

P. S. și A. F. P. Ș. S. și respectiv chemata în garanției A. F. pentru M. B. să restituie suma de 1503 lei reprezentând taxa de poluare achitată conformchitanței seria T.S5 nr.1951198 din (...) cu dobânda legală calculată de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă.

Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că dispozițiile legale care stau la baza perceperii taxei pe poluare (sau a refuzului de înmatriculare, după caz) rămân în continuare fără aplicabilitate, întrucât contravin normelor de drept comunitar și practicii Curții E. de Justiție adoptată în materie de taxe, așa încât partea reclamantă este în drept la o justă și integrală despăgubire din partea S.ui Român, prin instituțiile sale ce au responsabilități în acest domeniu.

Cum taxa pe poluare se face venit la bugetul consolidat al statului prin M.

E. și F. - D. G. a F. P., iar în conformitate cu prev. art.1 din OUG nr.5. se gestionează de M. M. - A. F. pentru M., răspunderea acestor instituții ale statului, trebuie angajată conform competențelor legale.

Împotriva soluției arătate a declarat recurs A. F. pentru M. B. susținând căinstanța nu s-a referit la practica CEJ relevantă cu privire la înțelesul și întinderea art.110 din Tratat; actul normativ este în conformitate cu principiile europene.

Totodată arată recurenta că în mod greșit nu s-a reținut că A. F. pentru

M. nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil astfel că nu putea fi obligată la plata dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.

Prin recursul său D. G. a F. P. S. susține că actul atacat nu întrunește cerințele actului administrativ iar în aceste condiții și a neurmării procedurii acțiunea reclamantei era inadmisibilă; taxa percepută în baza actului normativ îndeplinește criterii cerute de normele comunitare nefiind în contradicție și deci respectă exigențele de compatibilitate cu art.90 din Tratat.

La data de (...), în temeiul art.137 C.proc.civ. coroborat cu art.301

C.proc.civ., art.20 din Legea 554/2004 Curtea a pus în discuție excepția tardivității recursului declarat de AFM B. apreciată ca întemeiată.

În acest sens se reține că potrivit art.301 C.pr.civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare dacă legea nu dispune astfel.

Legea nr.554/2004 prin art.20 alin.1 (aplicabil în materia contenciosului - și în contextul căruia a fost formulat demersul introductiv) prevede că hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Din coroborarea normelor enunțate reiese că termenul de recurs este de

15 zile de la comunicare, nedeclararea în termen atrăgând tardivitatea.

Hotărârea conform dovezii de la fila 38 dosar a fost comunicată reclamantei recurente la data de (...). Potrivit mențiunii inserate pe declarația de recurs acesta a fost introdus la (...). Se poate așadar observa că recursul a fost declarat cu depășirea termenului instituit de normele enunțate.

Așadar față de cele arătate de dispozițiile mai sus enunțate excepția urmează a fi admisă și respins recursul A.F.M. ca tardiv.

Trecând așadar la analiza recursului D.G.F.P. în nume propriu și pentru A .F.P. prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor incidente, Curtea reține următoarele:

În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.

De asemenea, Curtea de Justiție a pronunțat la 07 iulie 2011, o hotărâre în cauza Cauza C-263/10 - NISIPEANU, prin care arata, așa cum a statuat deja în cauza T., ca OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii in circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre. Aceleași considerații vizează și regimul de impozitare prevăzut de modificările aduse prin OUG nr. 2., OUG nr. 2., OUG nr. 7. și, respectiv, OUG nr. 1..

Curtea reține că obiectivul privind protecția mediului s-ar realiza mai complet și mai coerent aplicând taxa pe poluare oricărui vehicul care corespunde normelor Euro 1 și Euro 2, care a fost pus în circulație în România. O astfel de taxare ar fi posibilă.

Cu privire la limitarea în timp a efectelor hotărârii sale, Curtea a respins cererea guvernului român, constatând că acesta nu a făcut dovada criteriuluiprivind existenta unor perturbări grave a economiei românești ca urmare a pronunțării prezentei hotărâri.

Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern.

Ca atare, față de cele arătate reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite.

Așadar față de cele arătate în baza art.312 C.proc.civ. Curtea va respinge recursul Direcției Generale a F. P. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și pentru A. F. P. ȘIMLEUL S. împotriva sentinței civile nr. 6887 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o menține în întregime.

Respinge ca tardiv recursul declarat de A. F. pentru M. B. împotriva aceleiași sentințe.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința din 21 septembrie 2011.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI G REFIER F . T. M. H.

M. B.

D. C.

Red.FT/SMD

2ex./(...) Jud.fond.M. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3337/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal