Decizia civilă nr. 3342/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 3342/2011

Ședința data de 21 septembrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A M. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 1. din data de (...), pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul H. I. și pârâta D. G. A F. P. A J. B. N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul-reclamant prin avocat K. N. T., care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 79 din data de (...), lipsind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursurile promovate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Se constată că recursurile sunt declarate în termen iar recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. pr.civ.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din

Constituție, art. 10 și art. 20 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Apărătorul recurentului arată că nu mai are de formulat alte cereri sau de invocat excepții și depune la dosar copia hotărârii CJE pronunțată în cauza Tatu.

Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului, cu mențiunea ca în pledoaria pe care o va susține să precizeze și temeiul legal care a stat la baza solicitării de acordare a dobânzii.

Reprezentantul intimatului-reclamant solicită respingerea recursurilor promovate împotriva sentinței civile pronunțată de T. B.-N. și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, fără acordarea cheltuielilor judiciare.

Totodată solicită respingerea alegațiilor recurentei conform cărora reclamantul nu ar fi îndeplinit procedura prealabilă, apreciind că, atât timp cât inițial s-a solicitat anularea Deciziei de impunere și ulterior s-a solicitat restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, reclamantul a parcurs procedura prevăzută de dispozițiile legale.

Cu privire la dobânda solicitată, reprezentantul intimatului-reclamant arată că a cerut obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale.

Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.

CURTEA P rin sentința civilă nr. 1. din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea, precizată ulterior, formulată de reclamantul H. I. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. M. și în consecință:

- s-a anulat actul administrativ nr. l5824 din 6.l0.20l0 emis de pârâta AFP

B. și decizia nr.1./(...), de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule;

- a fost obligată pârâta A. F. P. să restituie reclamantului H. I. suma de l2.828 lei achitată cu chitanța TS5 nr.0444ll8/l7.02.20l0 plus dobânda legală de plată de la data plății la data restituirii efective.

S-a respins acțiunea față de pârâtul D. B.-N.

S-a admis cererea de chemare în garanție și a fost obligat chematul în garanție A. F. M. să restituie pârâtei AFP B. suma de l2.828 lei încasată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Petentul a achiziționat un autoturism marca Renault Espace, an fabricație

2003, având seria șasiu VFlJKOHD629353462 cu data de primă înmatriculare la (...) înmatriculat în UE, potrivit certificatului de înmatriculare și a traducerii acestuia. La înmatricularea autovehiculului în România, pârâta AFP B-ța a emis decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule (f.9) pentru suma de l2.828 lei, reprez.taxă de poluare, ce a fost achitată de către reclamant cu chitanța seria TS5 nr.0444ll8 din l7.02.20l0 (f.l0).

Prin contestația înregistrată la 30.09.20l0 la intimată, petentul a solicitat restituirea taxei achitate ,dar prin răspunsul nr.l5824 din 06.l0.20l0 i s-a refuzat restituirea sumei, cu motivarea că taxa încasată fiind legală, ea nu poate fi restituită și se mențin dispozițiile din decizia de calcul a taxei de poluare.

Pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare, instanța a admis acțiunea în contencios formulată de reclamant împotriva deciziei de soluționare a contestației și a deciziei de calcul, apreciind că acestea contravine prevederilor art.l48 alin.2 și 4 din Constituția R., în sensul că sunt incidente disp.art.90 paragraf l din T.ul CE .

Astfel, instanța urmărind modificările succesive ale OUG nr.5., îndeosebi după modificarea acesteia prin OUG nr.2l8/2008 și OUG nr.7., a constatat că acestea sunt incompatibile cu prev.art.90 din T.ul CE.

Este lipsit de echivoc faptul ca intenția legiuitorului nu mai are nicio legătura cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enunțului din preambulul acestui act normativ urmarea inițial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,.

Schimbarea de intenție declarata expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. Astfel, de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O.

5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule.

Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a niveluluitaxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al

O. 2., anterior analizat.

Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E.

Pentru toate aceste considerente, instanța a admis acțiunea în contencios administrativ fiscal, formulate de reclamant, ca fiind întemeiată, și în consecință a anulat ca nelegal actele administrative materializat prin refuzul de restituire a sumei nr. l5824 din 6.l0.20l0 de soluționare a contestației precum și decizia de calcul a taxei de poluare și a dispus restituirea către reclamant a sumei de l2.828 lei achitată, plus dobânda legală, de la data solicitării restituirii sumei și până la data restituirii efective.

A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. formulată de pârâta A. F. P. B-ța și a obligat chemata în garanție să plătească acesteia suma ce reprezintă c/v taxei de poluare, motivat de faptul că, în conf.cu disp.art.l alin.l din OUG nr.5., aceste sume ce constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectele pentru protecția mediului.

A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii formulată de către pârâta D. BN pentru lipsa procedurii administrativ fiscale ca fiind neîntemeiată, deoarece reclamantul a făcut dovada că anterior înregistrării la instanță a prezentei acțiuni s-a adresat pârâtei AFP B. cu cerere pentru restituirea taxei de poluare achitată, pârâta care a emis refuzul de restituire nr.l5.824/0l/06.l0.20l0 și care reprezintă actul administrativ fiscal a cărui anulare a solicitatul reclamantul.

A fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta D. BN, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că s-a adresat acestei pârâte în soluționarea contestației sale administrativ fiscale, deoarece cererea s-a de restituire a fost adresată AFP B. care a răspuns petentului prin răspunsul negativ mai sus analizat. Așa fiind, excepția se dovedește a fi întemeiată cu consecința respingerii acțiunii introductive față de acest pârât.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chemata în garanție A. F.

PENTRU M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiuniireclamantului.

În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 9

C.pr.civ, chemata în garanție a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din T.ul C. E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.

In privința analizei taxei prin prisma art. 90 din T.ul C. E. atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, recurenta opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CE relevanta cu privire la înțelesul si întinderea art. 90 din T.ul C. E. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară.

Astfel, art. 90 din T. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din T. citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., astfel încât taxarea autovehiculelor se impune a fi analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar. precum transparența. neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conformdispozițiilor cuprinse în art. 1 din OUG nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta A. F. P. A M. B.solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamant ca fiind neîntemeiată, pe cale de consecință să se mențină ca fiind temeinic și legal actul administrativ, respectiv D. nr. 1. din (...) și adresa nr. 15824/2010 și să nu se dispună restituirea sumei de 12828 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare și nici dobânda solicitată.

Arată instanței de recurs, că în opinia sa, pentru motivele de mai jos, temeiul legal, respectiv dispozițiile cuprinse În O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare și de prevederile H. nr. 6. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. nr.

5. în baza cărora a fost percepută taxa ce face obiectul petitului de restituire este în deplină concordanță cu prevederile internaționale și pe cale de consecință aceasta nu se impune a fi restituită.

La art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. se arată că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului". Rezultă deci fără echivoc că instituirea și perceperea taxei pe poluare are drept scop final îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.

În ce privește acordarea dobânzii aferente legale fiscale, pârâta apreciază că în mod nelegal s-a dispus obligare sa la plata acesteia, având în vedere că taxa de poluare nu este o taxă fiscală și nu se circumscrie situațiilor limitativ reglementate de art. 117 C., iar repararea prejudiciului se realizează în condițiile O.M.F.P. nr. 1899/2004, care nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termen legal.

Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea C onstată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la acest tribunalul - Secția Comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. de mai sus, ulterior precizată,reclamantul H. I. a chemat în judecată pe pârâtele D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. A M., solicitând să se dispună anularea în totalitate a deciziei de impunere și stabilire a taxei de poluare la prima de înmatriculare nr. 4829 din data de l7.02.20l0 ; să se dispună restituirea sumelor de l2.828 lei achitată la data de l7.02.20l0 prin chitanța TS5 nr.0444ll8 pentru autovehiculul marca Renault Espace, an fabricație 2003, având seria șasiu VFlJKOHD629353462 cu data de primă înmatriculare la (...) și obligarea AFP B. la restituirea sumei achitate, cu cheltuieli de judecată.

Prima instanță s-a pronunțat conform celor mai sus expuse, iar prin recursurile declarate se critică această abordare, arătându-se că sentința este nelegală și netemeinică.

În ceea ce privește criticile susținute de către cele două recurente, Curtea ia act de faptul că este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J., că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Instanța de recurs constată faptul ca taxa de poluare a fost achitată în baza formei modificate a O. 5.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente, trebuie analizata la normele în vigoare la momentul plății taxei, prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-263/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare în procedura privind pe reclamantul I. N.

În această cauză, C. a făcut trimitere la jurisprudența sa anterioară în materie, statuând următoarele: „Astfel cum a arătat Curtea la punctul 58 din Hotărârea Tatu, citată anterior, o reglementare precum OUG nr. 5. are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre. Aceleași considerații se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 5., astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 2., OUG nr. 7. și, respectiv, OUG nr. 117.. Astfel, din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG nr. 5. mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală. Pe de altă parte, cu ocazia ședinței, care a avut loc după pronunțarea Hotărârii Tatu, citată anterior, guvernul român nu a susținut că ar exista o diferență relevantă, în scopul examinării compatibilității cu articolul 110 TFUE a unei taxe precum cea reglementată de OUG nr. 5., între versiunea inițială a OUG nr. 5. și versiunile ulterioare ale acesteia.";

Prin cele două hotărâri, Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.

Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de

Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății.

Or, apreciind astfel, Curtea își îndeplinește misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de Justiție (cauza Simmenthal). Din această perspectivă, având în vedere imperativitatea asigurării preeminenței dreptuluicomunitar, prin prisma efectelor produse de hotărârile C., Curtea apreciază că la acest moment sunt neavenite orice apărări care s-ar raporta la normele naționale și care ar fi de natură să pună un obstacol în calea cererilor de restituire a taxelor de poluare percepute în temeiul OUG nr. 5..

Deși Curtea admite că în absența unor reglementări comunitare în materie de restituire a taxelor naționale percepute necuvenit, este de competența ordinii juridice interne din fiecare stat membru să desemneze instanțele competente și să stabilească modalitățile procedurale ale acțiunilor în justiție menite să asigure protejarea drepturilor conferite justițiabililor prin efectul direct al dreptului comunitar, de reținut este că aceste modalități nu pot fi mai puțin favorabile decât cele care vizează acțiuni similare din dreptul intern și că, în nici un caz, acestea nu pot fi modificate astfel încât să facă practic imposibilă exercitarea drepturilor pe care instanțele naționale au obligația să le apere.( cauza Hans Just I/S împotriva M.ui danez al impozitelor și accizelor - cauza nr.C/79; cauza Aprile Srl, în lichidare împotriva Amministrazione delle Finanze dello Stato - cauza nr.C

-228/96, paragraful nr.18).

Condițiile impuse de dreptul comunitar în astfel de situații sunt, conform jurisprudenței C. E. de Justiție, respectarea principiului echivalenței (care impune ca aceste modalități de restituire a taxelor să nu fie mai puțin favorabile decât cele care privesc acțiunile similare la nivel intern) și a principiului eficienței, care impune ca aceste reglementări să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite prin ordinea juridică comunitară.

Așa fiind, în ceea ce privește dispoziția referitoare la restituirea taxei de poluare, se va constata că tribunalul a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente cauzei, criticile din recurs fiind nefondate.

Se va constata însă că în mod greșit a dispus tribunalul anularea actului nr. 15824 din (...) emis de A. F. P. B., acesta nefiind un act administrativ tipic pentru a putea fi anulat.

Totodată, sunt întemeiate criticile referitoare la faptul că prima instanță a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, deși o astfel de solicitare nu a fost formulată prin cererea introductivă, în cauză fiind incidente prev. art. 304 pct. 6 C.pr.civ., impunându-se modificarea hotărârii și din această perspectivă.

Drept consecință, în baza prev. art. 20 din Legea nr. 554/2005, art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursurile declarate în cauză vor fi admise, sentința atacată fiind modificată în parte, în sensul că va fi înlăturată dispoziția privind anularea actului nr. 15824 din (...) emis de A. F. P. B. și obligarea la dobândă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. F. PENTRU M. B. și A. F. P. A M. B. împotriva sentinței civile nr. 12 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.- N., pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția privind anularea actului nr. 15824 din (...) emis de A. F. P. și obligarea la dobândă.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința din 21 Septembrie 2011.

Red.M.B./dact.L.C.C.

3 ex./(...)

Jud.fond: I. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3342/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal